Sunteți pe pagina 1din 12

14.11.

12

Evaluarea performanțelor
școlare la Specialitatea
Instruire în arte plastice

Elaborat: Cojocaru Ina, profesoară


de arte plastice, gradul didactic doi
Motto: ,,Abilitatea este ceea ce poţi să faci,
Motivaţia determină ce faci,
Competenţa evaluează cât de bine faci”. (Lou Holtz)

Evaluarea procesului de predare-


învățare are un rol formativ și stimulator.
Cunoașterea rezultatelor presupune explicarea
acestora prin factorii și condițiile care le
generează, precum și predicția rezultatelor
probabile în secvențele următoare ale
activității didactice.
Evaluarea depistează și stimulează
succesul elevilor, dar nu insuccesul lui.
Fiind un proces, evaluarea parcurge mai
multe etape şi anume:

 definirea şi cunoaşterea obiectivelor procesului


educaţional;
 crearea situaţiilor de învăţare, apropiate de cele
reale;
 selactarea tehnicilor adecvate de verificare,
înregistrare şi măsurare a cunoştinţelor şi
capacităţilor elevilor, dar şi a competenţelor;
 evaluarea şi analiza datelor culese;
 concluzii şi aprecieri diagnostice pe baza datelor
obţinute.
Cerințele evaluării:

 Să corespundă obiectivelor curriculare;


 Să stimuleze dezvoltarea elevilor;
 Să evalueze nu numai domeniul cognitiv, dar și
cel afectiv și psihomotor;
 Să susțină interesul cognitiv al elevilor;
 Să susțină confortul emoțional al elevilor;
 Să-i conducă pe elevi spre o autoapreciere
corectă și spre o îmbunătățire continuă a
performanțelor școlare etc.
După modul în care se integrează în
desfăşurarea procesului didactic, putem identifica
trei tipuri de evaluare:

 ♦ evaluare iniţială, realizată la începutul demersurilor instructiv-educative,


pentru a stabili nivelul la care se situează elevii;

 ♦ evaluare curentă (continuă), care însoţeşte întregul parcurs didactic,


organizând verificări sistematice în rândul tuturor elevilor din toată materia;

 ♦ evaluarea sumativă, care se realizează de obicei, la sfârşitul unei


perioade mai lungi de instruire.
Analiza comparativă
Tipul evaluării
Criterii
Inițială Curentă (continuă) Sumativă
Scopuri urmărite identifică nivelul achiziţiilor iniţiale ale urmăreşte dacă obiectivele concrete stabileşte gradul în care au fost
elevilor în termeni de cunoştinţe, propuse au fost atinse şi atinse finalităţile generale
competenţe şi abilităţi, în scopul permite continuarea propuse (fie dobândirea unei
asigurării premiselor atingerii demersului pedagogic spre atitudini sau a unei
obiectivelor propuse pentru etapa obiective mai complexe; capacităţi), comparându-i pe
imediat următoare; “Unicul scop al evaluării elevi între ei (interpretare
“este indispensabilă pentru a stabili dacă formative este să identifice normativă), ori comparând
subiecţii dispun de pregatirea necesară situaţiile în care întâmpină performanţele manifestate de
creării de premise favorabile unei noi elevul o dificultate, în ce fiecare cu performanţele
învăţări” (Ioan Cerghit, 2002). constă aceasta şi să-l aşteptate (interpretarea
informeze” (De Landsheere, criterială).
1975), atât pe el cât şi pe
profesor.

Principiul se efectuează la începutul unui program de se va efectua în cadrul fiecărei se va realiza la sfârşit de semestru
temporalității instruire (ciclu de învăţământ, an activităţi. Rezultatele obţinute şi se va constitui din suma
şcolar, semestru, începutul unui vor servi profesorului ca mijloc de evaluărilor curente şi proba
capitol şi chiar al unei lecţii). stabilire a unor strategii de evaluare finală (test,
didactice adecvate vârstei şi lucrare practică
nivelului de pregătire al elevilor. de control, teză, examen etc.),
care va demonstra
posedarea subcompetenţelor
indicate în
curriculum-ul pentru anul respectiv
(I-IV).

Funcțiile evaluării funcţie diagnostică; “funcţie de constatare a rezultatelor şi funcţie de constatare şi verificare a
funcţie prognostică. de sprijinire continuă a rezultatelor;
elevilor” (I.T.Radu); funcţie de clasificare;
funcţie de feed-back; funcţia de comunicare a rezultatelor;
funcţie de corectare a greşelilor şi funcţie de certificare a nivelului de
ameliorare şi reglare a cunoştinţe şi abilităţi;
procesului; funcţie de selecţie;
funcţie motivaţională. funcţie de orientare şcolară şi
profesională.
Tipul evaluării
Criterii
Inițială Curentă (continuă) Sumativă
Modalități de Investigația Observare curentă a compor- Examene (orale sau practice);
realizare Chestionarul tamentului şcolar al elevului; Teze (probe scrise sau practice)
Testul Fişe de lucru; Portofoliul;
Examinări orale; Expoziția
Metoda R.A.I.;
Expoziția;
Probe de autoevaluare.
Avantaje Oferă profesorului cât şi elevului Permite elevului să-şi remedieze Rezultatele constatate pot fi folosite
posibilitatea de a avea o reprezentare erorile şi lacunele imediat după pentru preîntâmpinarea greşelilor la
cât mai exactă a situaţiei existente apariţia lor şi înainte de alte serii de cursuri;
(potenţialul de învăţare al studenţilor, declanşarea unui proces permite aprecieri cu privire la
lacunele ce trebuiesc completate şi cumulativ; prestaţia profesorilor, a calităţii
remediate) şi a formula cerinele oferă un feed-back rapid, proceselor de instruire, a
următoare; pe baza informaţiilor reglând din mers procesul; programelor de studii;
evaluării iniţiale se planifică demersul dezvoltă capacitatea de oferă o recunoaştere socială a
pedagogic imediat următor şi eventual autoevaluare la elevi; meritelor.
al unor programe de recuperare.
sesizează punctele critice în
învăţare.
Dezavantaje Nu permite o apreciere globală a “Aplicarea acestei strategii de Deplasează motivaţia elevilor către
performanţelor elevului şi nici evaluare, foarte pretenţioasă, obţinerea unui rang mai înalt în
realizarea une ierarhii; necesită o organizare riguroasă a ierarhia grupului, punând accent pe
nu-şi propune şi nici nu poate să predării, competenţă în competiţie;
determine cauzele existenţei lacunelor precizarea obiectivelor, în nu favorizează dezvoltarea
în sistemul cognitiv al elevului. stabilirea sarcinilor, în alegera capacităţii de autoevaluare la elevi;
tehnicilor de evaluare” (Ioan. nu oferă o radiografie a dificultăţilor
Cerghit); în învăţare;
generează stres, teamă, anxietate.
Forme de evaluare utilizate în activitatea de
clasă la Specialitatea Instriure în arte plastice

 Orale (examen, dialogul dirijat, analiza, autoevaluarea, metoda cubului,


criticii de arta, la Ermitaj, etc)
Este una dintre cele mai răspândite şi se poate aplica
individual sau pe grupuri de elevi. Principalul avantaj al
acestei metode îl constituie posibilitatea dialogului
profesor-elev, în cadrul căruia profesorul îşi poate da
seama nu doar „ce ştie” elevul, ci şi cum gândeşte el,
cum se exprimă, cum face faţă unor situaţii problematice
diferite de cele întâlnite pe parcursul instruirii.
 Scrise (teză, testul, chestionarul, eseul, Știu/ Vreau
să știu/ Am învățat, referatul, clustering-ul,
Organizatorul Grafic, portofoliul ș.a)
Prin această formă de evaluare se
asigură uniformitatea subiectelor (ca
întindere şi ca dificultate îndeosebi) pentru
elevii supuşi evaluării, ca şi posibilitatea
de a examina un număr mai mare de elevi
în aceeaşi unitate de timp.
 Practice (examen, teză, lucrarea plastică, portofoliul,
lucrarea de diplomă)

Cel mai important tip de evaluare la arta


plastică. Le permite profesorilor să
constate la ce nivel şi-au format şi
dezvoltat elevii anumite deprinderi
practice, capacitatea de „a face” (nu doar
de „a şti”).
Această formă de evaluare se
realizează în ateliere unde elevii pot
demonstra dovada capacităţii de a utiliza
cunoştinţe atât teoretice, cât și practice
asimilate.
Criterii de apreciere ale
lucrărilor plastice:
•Realizarea temei instructive
• Reflectarea subiectului
• Utilizarea mijloacelor de expresie plastică
• Utilizarea materialelor şi tehnicilor de artă
• Corelarea mijloacelor de expresie plastică, materialelor şi tehnicilor
de artă cu subiectul
• Compoziţia:
o organizarea spaţiului plastic;
o organizarea cromatică;
o centrul (centrele) de interes al compoziţiei.
• Expresivitatea şi originalitatea lucrării plastice
• Atitudinea individual-creativă
Bibliografie:
 Teodora, Hubenco. Ghid de implementare a curriculumului
modernizat la educația plastică: Chișinău, 2011
 http://www.unibuc.ro/eBooks/StiinteEDU/CrengutaOprea/cap7.pdf
 www.proeducation.md/dw.php3?f=/files/Evaluare/Evaluarea%20per
formantelor%20scolare/Cabac.doc
 http://www.ase.ro/biblioteca/pagina2.asp?id=cap26