Sunteți pe pagina 1din 80

SISTEMUL ENDOCRIN

 Toate formele de viata au cai de comunicare intre


partile lor componente
1. Sistemul nervos-

transmiterea semnalelor electrochimice intre centrii


nervosi si tesuturile periferice
2. Sistemul endocrin-

• Sintetizeaza si elibereaza molecule-semnal care contin


o informatie metabolica

Aceste molecule:
strabat un spatiu fluid (lichid sau gazos) si ajung la o
celula tinta- ceea ce duce la o succesiune de evenimente
cu fixarea moleculei de o structura celulara stereo-
specifica numita receptor hormonal.
 Sistemul nervos si
 Sistemul Endocrin - au origine filogenetica comuna.

 Hipotalamus si ambele
 Hipofiza doua sunt “structuri cheie” pentru aceste
sisteme.
 Ar putea fi realizata prin dirijarea secretiei:
1.In sistemul circulator – communicare endocrina;
2. La nivelul sinapselor neuro-tisulare sau interneuronale-
comunicarea nervoasa;
3. In spatiul pericelular- comunicare paracrina;
4. Spre alta celula de vecinitate - comunicare juxtacrina;
5. Direct in celula secretoare- comunicare autocrina;
6. La exterior- comunicare exocrina.
 Este ramura stiintelor biologice care studiaza:
 Procesul de productie al moleculelor biologic active-
HORMONii-de catre organe specializate
- GLANDELE ENDOCRINE - si
 actiunea,
 transportul,
 receptia si
 efectele acestora
 Reprezinta produsii unui complex proces de
sinteza, determinat genetic.

 Sunt mesageri chimici si

 Sunt biologic activi la distanta prin informatia


metabolica pe care o contin.
 Este o molecula stereospecifica care poate fixa
selectiv:
 hormoni,
 imunoglobuline sau
 agenti farmacologici.

 Efectul hormonal – raspuns metabolic:


 activator sau
 inhibitor.
 -glandele endocrine

 -hormonii

 -caile de transport hormonal

 -receptorii hormonali.
 Reprezentate fie de:

 o singura celula (sistemul endocrin celular difuz)

 sau de organe distincte (glande endocrine).


a. Hipotalamus –

- component al SNC
- reprezinta o legatura intre
SNC si
sistemul endocrin.

- activitatea sa endocrina –
productia de molecule
neurosecretorii.
b. Hipofiza - localizata in fosa hipofizara (sella turcica).
Este formata din doua structuri distincte :
- adenohipofiza
derivata din ectoderm
connectata la hipotalamus prin
sistemul venos port hipotalamo-hipofizar
- neurohipofiza
structura nervoasa
conectata la hipotalamus prin tracte
axonale

 c.Epifiza
 Origine neuroectodermala

 Localizata intre
 tuberculii cvadrigemeni si
 corpul calos
d.Tiroida :
 Derivata din endoblast
 localizata in regiunea cervicala
anterioara
secreta:
 Hormonii tiroidieni T3 si T4:
 regleaza un numar de functii
homeostatice esentiale vietii
 celulele parafoliculare ale tiroidei
umane secreta:
 calcitonina- importanta in
homeostazia calciului.
e. Glandele paratiroide:
- sunt situate posterior de
lobii tiroidieni
- secreta parathormonul- cu
rol important in homeostazia
calciului.
f. Pancreasul endocrin:
- origine neuroectodermala
- contine celule alpha, beta, delta si PP.
g. Corticosuprarenala:
- origine mezodermica,
- are trei zone:
 zona glomerulosa (care produce
aldosteron),
 zona fasciculata(care produce
cortizol),
 zona reticularis (care produce
androgeni).
h. Medulosuprarenala:
- celule derivate din creasta
neurala.
- secreta catecolamine.
i. Gonadele:
ovarele si
testiculele,

cu rol exocrin si
endocrin.
 peptide

 monoamine

 hormoni steroizi

 eicosanoizi (derivati din acizi grasi nesaturati):


prostaglandine,
tromboxani si
leukotriene.
 hidrosolubili
 peptidele
 monoaminele

 liposolubili
 steroizi
 hormoni tiroidieni -
1. Hormonii hipotalamici:
 hormoni hipofizotropi:
• hormon eliberator al hormonului somatotrop - GHRH
(growth hormone-releasing hormone)
• tireostimulina- TRH (thyrotropin-releasing hormone)
• corticoliberina – CRH (corticotropin-releasing hormone)
• gonadoliberinele- GnRH (gonadotropin-releasing
hormone)
• Dopamina
• Somatostatina
 Hormonii hipofizei
posterioare:
-hormonul antidiuretic (ADH)
-Oxitocina
 neuromodulatori:
-opioizi
- hormoni gastrointestinali
- factori celulari de crestere
-polipeptide
 neurotransmitatori:
noradrenalina, histamina,
dopamina, serotonina,
acetilcolina
2. Secretia
adenohipofizara:
 peptide
 hormonul de crestere-
GH
 hormonul
adrenocorticotrop-
ACTH
 melanocitostimulant
hormon- MSH
 prolactina- PRL
2. Secretia
adenohipofizara:
 glicoproteine
 thyroid stimulating
hormone -TSH
 hormonul luteiniziant- LH
 hormonul foliculo-
stimulant- FSH
3. Hormonii tiroidieni
-sase pasi majori de sinteza:
 Transportul activ al iodului in celulele tiroidiene
 oxidarea iodului si iodinarea reziduurilor de tirozil in
tiroglobulina
 cuplarea moleculelor de iodotirozina in tiroglobulina pentru a
forma T3 si T4- iodotironine
 proteoliza tiroglobulinei cu eliberarea iodotironinelor
 conservarea si reutilizarea iodului eliberat prin deiodinarea intra
/ extratiroidiana a T4 la T3
4.Secretia celulelor para- foliculare tiroidiene:
 calcitonina CT-un polipeptid cu 32-aminoacizi

5. Secretia paratiroidiana:
 parathormonul PTH – un polipeptid cu 84-aminoacizi

6. Secretia timica este partial cunoscuta


7. Secretia
adrenocorticala:
 compusi cu 21 atomi de
carbon
 cortizol
 aldosteron
 compusi cu 19 atomi de
carbon - androgenii
 compusi cu 18 atomi de
carbon - estrogenii
8. Secretia medulosuprarenala:
 adrenalina 85%
 noradrenalina 15%
 dopamina- in timpul stress-ului
9. Secretia gonadala:
 -ovarul produce :
- estrogeni (foliculul ovarian)
- progesteron (corpus luteum)
- androgeni “slabi”
 testiculul (celulele Leydig) produce:
- testosteron
- dihidrotestosteron
- androstendion
- cantitati mici de estrogeni
 ambele ovare si testiculii (celulele foliculare si celuleleSertoli)
produc:
-inhibine
-activine
-factori celulari de crestere
a. Fluxul sanguin:

-legati de proteinele plasmatice

-liberi - “Free”
c. Transport axonal
- pentru ADH si oxytocin,
- legat la proteinele specifice de transport -
neurofisine

d. Hormonii digestivi:
- circulatia generala
- paracrin
- exocrin
 Receptorii pot fi:

 receptori membranari- pentru :


- peptide
- catecolamine
- eicosanoizi
- neurotransmitatori

 receptori nucleari- pentru:


- hormonii tiroidieni
- steroizi
- vitamina D
1. Reglarea la nivel de transcriptie genica:

presupune asigurarea specificitatii expresiei genice intr-o


anumita celula

Imperfectiuni ale acestui proces duc la:


 mutatii,
 deletii si
 recombinari,
ce afecteaza • sinteza sau
• receptia
2. Nivelul de control posttranscriptional regleaza:
- directia

- intensitatea

descarcarilor hormonale.
3. Prin hormonii tropi hipofizari:
 fiecare glanda endocrina isi moduleaza propria sa
sinteza

Principiul acestei modalitati de reglare (numit ’ feed-


back’) – un circuit cibernetic intre:
 nivelul superior de control (hipotalamus, hipofiza) si
 nivelul inferior (glandele periferice)
Feed-back ultrascurt

HIPOTALAMUS

Feed-back de ansă scurtă


Feed-back
indirect HIPOFIZĂ
Feed-back direct

ORGAN ŢINTĂ
4. Bioritmuri secretorii
Epifiza - rol important in asigurarea unei secretii pulsatile.
Secretia depinde de o serie de variabile:
 zi-noapte,
 somn-veghe,
 sezon,
 varsta.
Ritmurile secretorii:
- ritm ultradian (mai scurt de 1 zi)
- ritm circadian (in cursul unei zile)
- lunar (gonadotropi)
- sezonier (gonadotropi)
Retina Fasciculul optic Nucleul hipotalamic
accesor inferior suprachiasmatic

Fasciculul Nucleul median Ganglion


mijlociu al terminal al tractului Fibre cervical
telencefalului optic accesoriu preganglionare superior

Fibre postganglionare

Sistem
limbic Epitalamus Epifiz ă

Neurosecre ţia epifizară:


MELATONINA

Hipotalamus Circula ţia


general ă

Glandele endocrine
Metabolizarea hormonilor

a. Hormoni polipeptidici – metabolizati de:

 enzimele lizozomale, in special in


ficat.
b. Hormonii tiroidieni:
- deiodinare periferica
- glucuronoconjugare hepatica
- sulfoconjugare renala

Principalul efort al organismului - prezervarea iodul


c. Hormoni steroizi:
 cortizol:
- sulfo si glucuronoconjugare
- eliminat in urina ca: 17-OH-corticosteroizi (17-OH-CS ) si
Cortizol liber
 aldosteron:
- glucuronoconjugare hepatica
- eliminat in urina
 androgeni:
- glucuronoconjugare
- eliminati in urina ca testosteron glucuronid si ca
17-cetosteroizi (17-KS )
 estrogeni:
- glucurono- si sulfoconjugare
- eliminati in urina
 progesteron:
- glucuronoconjugare
- eliminat in urina ca progesteron liber si ca
pregnandiol
d.Catecolamine

 recaptare in terminatiile nervoase

 metabolizate de catre sistemul-MAO:


 acid vanil-mandelic (VMA) si
 acid homovanilic (HVA)= eliminate in urina

 metabolizarea de catre sistemul-COMT


 metanefrine si
 normetanefrine, eliminate in urina

 -7% sunt eliminate in urina fara modificari


Hormonii au multe roluri:

1. Efecte in dezvoltare

2. Mentinerea homeostaziei interne

3. Efecte asupra metabolismului

4.Efecte asupra functiei reproductive

5.Efecte asupra functiei imunologice

6.Efecte asupra SNC


“Semnalul hormonal” – este caracterizat de:

 functii activatorii-inhibitorii
 stimulare-atrofie -tisulara
 diferentiere-involutie
 actiune scurta –lunga
 aparitie- precoce (devreme in viata embrionara), si
tarzie (la pubertate)
 efect antagonist-permisiv
 productia de hormoni
 scazuta
 excesiva
 anormala

 rezistenta la actiunea hormonilor

 disfunctii ale transportului-metabolismului hormonal

 disfunctii hormonale complexe:


 hiperfunctia pe o linie hormonala combinata cu
 hipofunctia pe alte linii
Leziuni morfologice:
 cu sau fara consecinte endocrine functionale
 hipertiroidism iod -indus

 corticoterapia prelungita

 hipofizectomia.
Examenul clinic.

Patologia endocrină:
 tablou clinic complex

 simptomele caracteristice bolii ce aparţin


organului endocrin afectat
 complicaţiilor secundare consecutive realizate la
nivelul diverselor sisteme şi organe.
Corelarea patologiei endocrine cu:
 obiceiurile alimentare,
 particularităţile ocupaţionale,
 determinismul genetic,
 geozonal,
 populaţional,
 etc,

implică efectuarea unei anamneze minuţioase, cu


evidenţierea unor detalii aparent neglijabile:
- vârsta cronologică, sugestivă pentru unele patologii
(climax, pubertate precoce sau întârziată etc.);
- sexul, între cel civil şi cel anatomic putând
exista discrepanţe;
- etnia căreia îi aparţine pacientul

(coloraţia pielii, elemente staturale etc.);


- confesiunea (natura alimentaţiei, practici rituale);
- ocupaţia (riscul contaminărilor chimice - diabetul
insipid nefrogen indus, excesul ocupaţional -
sindromul de stres);
- - mediul psihosocial (factorul stres poate fi precipitant în
declanşarea hipertiroidiei autoimune, a amenoreei
hipotalamice);

- obiceiuri nocive (fumatul este factor favorizant al evolutivităţii


oftalmopatiei maligne în boala Graves, al creşterii volumului
tiroidian şi incidenţei leziunilor interstiţiale mamare şi
tiroidiene; alcoolul determină obezitate şi scăderea fertilităţii);

- - dieta dezechilibrată: sindroame de carenţă alimentară sau


exces al unor principii alimentare (sare, iod, calciu).
 Motivele consultului pot fi:
1. simptome localizate:

- disconfort în loja anterioară a gâtului;


- disfonie;
- disfagie;
- diplopie, reducerea câmpului vizual şi a acuităţii
vizuale;
- cefalee;
- dureri osoase, musculare;
- sindrom de tunel carpian;
- acromegalizare etc.
 astenie;
 apetit crescut sau scăzut;
 variaţii ponderale;
 palpitaţii;
 tremurături;
 anxietate, scăderea atenţiei, memoriei, concentrării psihice;
 consum de lichide perturbat: polidipsie cu sau fără
poliurie/nicturie, adipsie;
 tranzit intestinal accelerat sau încetinit;
 tulburări ale pielii şi fanerelor: hirsutism, epilare spontană,
calviţie, piele umedă, caldă sau uscată, rece, hiperpigmentare
sau depigmentare, vergeturi active sau inactive, unghii friabile
sau groase, casante.
 exces sau deficit statural;
 exces sau deficit ponderal;
 somatotip armonic sau disarmonic;
 protruzia globilor oculari;
 tumefierea lojei anterioare a gâtului.
 caractere sexuale secundare absente sau parţial
realizate, cu apariţie precoce sau tardivă;
 ginecomastie, galactoree;
 alterarea ritmului ciclului menstrual, a volumului şi
duratei menstrelor, primar sau secundar faţă de vârsta
pubertară;
 alterarea fertilităţii, primar sau secundar;
 alterarea dinamicii sexuale.
 agitaţie psiho-motorie;
 labilitate psiho-emoţională;
 anxietate / depresie;
 fasciculaţii musculare;
 acroparestezii;
 insomnie / hipersomnie.
 Examenul clinic general al pacientului va ţine cont
de faptul că manifestările bolilor endocrine sunt
ale întregului organism.
Itinerariul diagnostic devine:
 o activitate permanentă de excludere prin
diagnostic diferenţial, bazată pe:
 explicarea fiziopatologică a consecinţelor
activităţii hormonale perturbate,
 stabilirea simptomatologiei dominante
 intensităţii răsunetului general al bolii în
economia întregului organism.
A. evidenţierea tulburărilor funcţionale prin
măsurarea nivelului hormonal într-un fluid al
organismului. Măsurarea nivelului hormonal
constă în:
- dozajul nivelului bazal hormonal;
- măsurarea fracţiei hormonale totale şi a celei
libere;
- dozajul în dinamică al unuia sau mai multor
hormoni.
B. Evidenţierea tulburărilor produse de alterarea
homeostaziei hormonale asupra nivelului altor
hormoni sau a unor constante metabolice:
 glicemie,
 calcemie,
 ionogramă serică,
 colesterolemie etc.;
 greutate,
 ritm cardiac,
 exoftalmometrie, etc.
C. identificarea procesului ce a produs anomalia
hormonală:
 anticorpi,
 virusuri,
 neoplazii,
 variaţii nutriţionale
 etc.
D. vizualizarea imagistică a glandei afectate sau a
tulburărilor morfologice induse de boală:
radiografii convenţionale, RMN, CT, ecografii etc.

E. examinarea biopsică a ţesutului glandular afectat


sau a ţesutului ţintă afectat.
 Excesul funcţional poate fi tratat:
- radical chirurgical;

- ameliorativ / litic radioterapic;

- medicamentos.
 Deficitul funcţional se tratează:
 substitutiv,
 nuanţat în funcţie de natura bolii
 individualizat

 În cazul unor deficite asociate se începe substituţia


cu produsul hormonal vital.