Reabilitarea in BPCO

Autor: Negara Ivan,

st. gr. M1429
USMF “Nicolae Testemitanu”
1
• Boala pulmonară obstructivă cronică (BPOC) este
o boală cronică progresivă multi-factorială care
se caracterizează prin obstrucția fluxului de aer,
ce duce la dispneea persistentă și progresivă,
tusea productivă, oboseala și infecția toracică
recurentă (GOLD 2014).

2
►Cele mai frecvente simptome respiratorii
includ dispnee, tuse și / sau spută. Aceste
simptome pot fi sub-raportate de pacienți.
►Principalul factor de risc pentru BPOC este
fumat, dar alte factori, cum ar fi expunerea la
materiale combustibile și poluarea aerului pot
contribui.

3
 Factori de risc
►Factorii genetici
►Vârsta și sexul
►Dezvoltarea plămânului
►Expunerea la particule
►Statut socio-economic
►Hiper-reactivitatea căilor respiratorii
►Bronșită cronică
►infecţii

4
5
6
7
8
• În timpul exacerbărilor BPOC. Ventilația
neinvazivă cu presiune pozitivă este
standardul de îngrijire pentru scăderea
morbidității și mortalității la pacienții internați
cu exacerbarea BPOC și insuficiență
respiratorie acută.

9
• Chirurgia de reducere a volumului pulmonar
este o procedură chirurgicală în care părțile
din plămâni sunt rezectate pentru a reduce
hiperinflația, făcând mușchii respiratori să
producă presiune mai eficient prin
îmbunătățirea eficienței lor mecanice.

10
 Reabilitarea pulmonară
Este o intervenție multidisciplinară pentru
pacienții cu boli respiratorii cronice, care sunt
simptomatice și au dificultăți cu activități de
viață zilnică.
Integrată în tratamentul individualizat al
pacientului, reabilitarea pulmonară există pentru
a reduce simptomele, a optimiza starea
funcțională și a reduce costurile de tratament
prin stabilizarea sau inversarea manifestărilor
sistemice ale bolii.

11
 Indicații pentru reabilitare

Este indicată pentru persoanele cu boli

respiratorii cronice care au scăderea
toleranței la efort, dispnee sau oboseală și
/ sau afectarea activității zilnice.
Reabilitarea beneficiază pacienții cu BPOC de
toate tipuri după clasificarea GOLD.

12
13
 Oprirea fumatului
Cu vârsta, funcțiile pulmonare și anume
VEMS1 scade cu 20 ml în fiecare an după
vârsta de 20 de ani. La fumători, scăderea
anuală a VEMS1 este de 40 ml.
Singura strategie pentru a preveni rata de
declin mai rapidă este renunțarea la fumat. S-a
observat că, la foștii fumători, scăderea
anuală a VEMS1 este de aproximativ 20 ml
pe an.

14
 Clearence de secreții
Tusea și spută sunt simptomele cheie în BPOC.
Prezența secrețiilor în căile respiratorii nu
numai că interferează în ventilație, ci și în
capacitatea fizică. O hidratare bună,
renunțarea la fumat, evitarea iritanților și
terapia bronhodilatatoare sunt importante.

15
• Fizioterapia
toracică (percuție
și vibrații) este
utilă în clearence-
ul secrețiilor și în
prevenirea
sechelelor precum
dispnee și
hipoxemie.
16
• Tusea controlată și expirația forțată
(huffing) sunt tehnici considerate utile.
Tehnicile trebuie practicate în fiecare
dimineață timp de zece minute. Pot fi
practicate mai frecvent la pacienții cu
probleme de spută copioasă.

17
Tuse controlată
• Respiratie adanca
• Nu expirați, folosind mușchii abdominali
pentru a forța aerul contra glote închise
• Tusea unică
• Respirația relaxată înainte de următorul
efort

18
Expirația forțată
(huffing)
• Inhalarea urmată de
două expirații forțate
rapid prin gura
deschisă.

19
• Drenajul postural se practică la pacienții
cu boală localizată.
• Mucoliticele nu au un rol confirmat efectiv
pentru eleminarea sputei în BPOC.
• Antitusive care deprimă centrul tusei
trebuie utilizate cu precauție, deoarece
acestea pot provoca, de asemenea, depresie
respiratorie.

20
 Exerciții
Aproximativ 30% din masa musculară este
pierdută la un pacient standart cu BPOC.
Exerciții provoacă creșterea masei și forței
musculare; crește toleranța la efort, calitatea
vieții, se reduc manifestările dispneei.
Exerciții au și beneficii psihosociale cu
prevalență redusă a depresiei.

21
• Componentele exercițiilor fizice:
• Exerciții pentru extremitățile
inferioare
• Exerciții pentru extremitățile
superioare
• Exerciții pentru ventilație

22
Exerciții pentru
extremitățile
inferioare

• Mersul pe jos
• Treadmill
• Bicicletă
staționară
• Ghemuire
23
Exerciții pentru
extremitățile
superioare
• Cicloergometrie pentru
ex. superioare
• Ridicarea mainilor
• Ridicarea greutăților

24
Exerciții pentru ventilație
Unele tehnici de respirație sunt utile pentru
ameliorarea dispneei la pacienții cu BPOC
severă. Pacientului i se recomandă să respire
încet și profund pentru a reduce spațiul mort
și pentru a îmbunătăți eliminarea dioxidului
de carbon.

25
•
Respirația cu buze strinse
presupune un expir activ
contra rezistenței. Această
procedură reduce ritmul
respirator și îmbunătățește
volumul respirator și
dezvoltarea presiunii
pozitive în căile respiratorii
în timpul respirației,
prevenind astfel colapsul a
căilor respiratorii.
26
Respirația diafragmatică
este un alt tip de respirație.
Pacientul este instruit să
efectuiază respirația
abdominală, cu o inspirație
lentă profundă și deplasarea
peretelui abdominal spre
exterior.
Mecanismul posibil de
acțiune al acestei metode
este modificarea
musculaturei respiratorii și
reducerea frecvenței
respiratorii

27
• Minimum 20 de sesiuni
• Cel puțin de trei ori pe săptămână
• Fiecare sesiune durează 30 de minute
• Antrenamentele respiratorii ar putea fi
considerate terapie adjuvantă,
în principal la pacienții cu musculatura
respiratorie afectată.

28
Stimulare electrică
neuromusculară
poate fi o terapie
adjuvantă pentru
pacienții cu boli
respiratorii cronice
severe care suferă de
slăbiciune musculară
extremă.
29
 Educația pacientului
Educația pacienților necesită, de asemenea, o
abordare multidisciplinară și include informații
despre exerciții fizice, dietă, conservarea
energiei, medicamente. Se începe cu diagnosticul,
renunțarea la fumat și se extinde până la
discuțiile legate de suport paliativ.
• Evitarea iritanților, inclusiv renunțarea la
fumat
• Managementul stresului
• Intervenții nutriționale
• Etc.
30
 Intervenții nutriționale
De ce să intervenim?
• Prevalență ridicată și asociere cu
morbiditate și mortalitate crescută
• Cerințe calorice mai mari de la efortul de
respirație crescut și exerciții de reabilitarea
pulmonară, care poate agrava și mai mult
aceste aspecte

31
 Recomandări
• Alimente bogate energic
• Distribuție adecvată în timpul zilei
• Pacienții prezintă mai puțină dispnee după
suplimentul bogat în carbohidrați
• Nici o dovadă a avantajului dietei bogate în
grăsimi
• Aportul zilnic de proteine trebuie să fie de
1,5 g / kg pentru un echilibru pozitiv
32
• Mese frecvente mici
• Gustări bogate în calorii - biscuiti cu arahide
unt, fructe uscate și nuci.
• Băuturi - lapte și sucuri de fructe bogate în
calorii
• Pâine și cereal
• Alegeți fructe bogate în calorii - banane,
mango, papaya, mere uscate sau caise în loc de
mere
• Legume - cartofi, sfeclă, porumb, mazăre,
morcovi
• Grasimi vegetale nesaturate, supe și salate
33
Intervenție farmacologică: steroizi
anabolizanți
• Decanoat de nandrolonă - 50 mg pentru
bărbați; 25 mg pentru femei;
• Săptămânal , 4 doze
• Terapia anabolică crește masa musculară,
dar nu toleranța la efort

34
 Ajutor psihologic
• Screeningul pentru anxietate și depresie
trebuie să facă parte din evaluarea initiala.
• Niveluri ușoare sau moderate de anxietate
sau depresie legate de boală poate fi
îmbunătățit prin reabilitarea pulmonară
• Pacienții cu boală psihiatrică semnificativă
necesită ajutor profesional.

35
36