Sunteți pe pagina 1din 17

UNIVERSITATEA DIN ORADEA

FACULTETEA DE MEDICINĂ ȘI FARMACIE


PROGRAMUL DE STUDIU BALNEOFIZIOKINETOTERAPIE ȘI
RECUPERARE

RECUPERAREA MEDICALĂ
ÎN GONARTROZĂ

STUDENȚII:
BALA IOANA-BIANCA
BARBURAȘ GEORGIANA-PATRICIA
BUIE RENATA-CRAZMIRA
CLIMENT IANKA MILKA
CLEPA(ȚIBURCA) NADIA MARICICA
CUPRINS
INTRODUCERE
PARTEA GENERALĂ
CAPITOLUL I : ANATOMIA GENUNCHIULUI
1.1 ANATOMIA REGIUNII GENUNCHIULUI
Genunchiul este o regiune intermediară între coapsă și gambă. Este o parte a corpului omenesc care
cuprinde articulația genunchiului, fosa poplitee, părțile moi prerotuliene și articulația tibio-peronieră
superioară.
Topografic, genunchiul cuprinde două regiuni:
 Regiunea anterioară: regiunea patelară sau rotuliană
- cuprinde părțile moi situate înaintea rotulei.
 Regiunea posterioară: regiunea poplitee
Principalele elemente vasculonervoase ale fosei poplitee:
• artera poplitee continuă artera femurală. În fosa poplitee emite ramuri musculare și cinci ramuri
articulare.
• vena poplitee primește vena safenă mică
• nervul ischiatic: coborât din regiunea posterioară a coapsei, ajunge la unghiul superior ale fosei
poplitee, unde se bifurcă în două ramuri terminale:
-nervul tibial (SPI): se asează între ele; cele două capete ale gastrocnemianului
-nervul peronier comun (SPE), este acoperit de tendonul distal al bicepsului femural
• ganglionii poplitei primesc vasele limfatice ale gambei și articulației genunchiului.
1.2 ARTICULAȚIA GENUNCHIULUI
Genunchiul reprezintă unul dintre segmentele mobile ale
corpului omenesc.
Scheletul genunchiului este reprezentată de extremitatea
inferioară a femurului, de extremităţile superioare ale tibiei şi
peroneului şi de un os propriu al acestei regiuni, rotula.Articulația
genunchiului este cea mai puțin protejată de părți moi și cea mai
solicitată în statică și în locomoție.(Fig. 1)
1. Suprafete articulare:
- suprafața articulară a epifizei inferioare femulare;
- epifiza superioară a tibiei ;
- patela.
2. Meniscurile intraarticulare sunt doua :
- meniscul lateral , care are formă circulară;
- menisclul medial care are forma unui cerc.
3. Mijloacele de unire sunt reprezentate printr-o serie de ligamente
și capsulă.
- capsula articulară;
- ligamentul rotulian;
- ligamentele încrucișate: posterior și anterior.
4. Membrana sinovială
5. Bursele seroase
Figura 1.1 Articulația genunchiului
7. Musculatura genunchiului(Fig.2)
a. Mușchii flexori ai genunchiului:
- biceps femural(porțiunea lungă și
scurtă);
- mușchii semimembranoși;
- mușchii accesori: mușchii gemeni,
croitor popliteu și drept intern.
b. Muschii extensori ai genunchiului:
- cvadiceps femural;
- cruralul;
- vastul intern și extern.

Figura 1.2 Mușchii genunchiului


CAPITOLUL II : GONARTROZA
2.1 DEFINIȚIE
Gonartroza sau artroza genunchiului este o boală reumatismală cronică degenerative care determina
distrugerea cartilajului de la nivelul suprafetelor articulare ale genunchiului.(Fig.1)
2.2 ETIOLOGIE
Boala este una din principalele problem de sănătate la persoanele cu varsta peste 40 de ani. Aceasta are o
evolutie progresivă, lentă și ireversibila care în final duce la stadiul de anchiloză a articulației genunchiului,
prezentând devieri în ax, mai ales in gen varum, care se însoțesc de dureri insuportabile.
Chiar dacă această boală are o preponderență de 25-30% la persoanele de 45-64 de ani și de de 60% la
cele de peste 65 de ani, gonartroza poate afecta și peroanele tinere, în urma unui traumatism puternic la
nivelul genunchiului: rupture ligamentelor încricișate, luxații de genunchi, rupture articulare de femur.
Această uzură poate să apară la orice varstă, în funcție de prezența unor anumiți factori: ereditar,
obezitate, traumatisme, muncă fizică grea și ore o preponderență mai crescută la femeile care au intrat la
menopauză.

Figura 2.1 Genunchi normal VS Genunchi artrozic


2.3 SIMPTOMATOLOGIE
Gonartroza este o boala care debutează lent, insidious , iar perioada de debut este cuprinsă între câteva
luni și 3-5 ani. Principalul simprom pe care îl prezintă pacientuș este durerea de la nivelul genunchiulu
afectat, la inceput durerea este moderată, dar pe măsură ce boala progresează durerea devine insuportabilă si
nu mai răspunde la tratament cu antiinflamatoare și antialgice. Pe langă durere mai apar crepitații, impotență
funcțională. În stadiile mai avansate ale bolii pot să apara tumefierea genunchiului, instabilitatea articulară,
spasme musculare, iar pacientul nu mai prezintă mobilitate articulară cee ace duce la condamnarea
pacientului la statul în casă.
2.4 EXAMINARI CLINICE ȘI PARACLINICE
Examinarea clinică constă în realizarea anamnezei, a examenului obiectiv și bilanțului articular și
muscular al pacientului.
Examinarea paraclinică presupune examinarea pacientului cu metode de imagistică precum examenul
radiologic, rezonanța magnetică nucleară(RMN) sau computer tomograf(CT).
La examenul radiologic se realizează din față cât și din profil pentru a arăta modificările artrozice,
localizarea lor și informații despre eventualele dezaxări în plan sagital sau în plan frontal.(Fig.2)

Figura 2.2 Radiografie genunchi sănatos și genunchi artrozic


2.5 Tratament
Gonartroza nu se vindeca de la sine.
Avem tratament: -medicamentos
-chirurgical
-recuperator
a. Tratamentul medicamentos
Pentru tratarea gonartrozei se pot folosi:
-antiinflamatoare nesteroidiene si antialgice(Ibuprofen, Naproxen sau inhibitori de COX-2)(Fig.3,4)

Figura 2.4 Naproxen

Figura 2.3 Ibuprofen


b. Tratament chirurgical(Fig.5,6)
Artroplastia totală de genunchi – este intervenţia
chirurgicală sigură şi eficientă pentru eliminarea durerii,
corectarea deformării piciorului şi care facilitează reluarea
activităţilor obişnuite. Artroplastia de genunchi poate fi
denumită mai corect „refacerea suprafeţei" genunchiului
deoarece doar suprafaţa oaselor este în realitate înlocuită.
Artroplastia totală de genunchi implică patru etape de
bază:
• Pregătirea osului
• Aplicarea implantului (de metal)
• Refacerea suprafeţei rotulei Figura 2.5 Artroplastie totală de genunchi
• particularitatea cazului, suprafaţa rotulei poate sau nu fi
refăcută;
• Inserarea unui distanţier
Artroscopia de genunchi – cu ajutorul a două incizii în
genunchi şi o cameră video de mici dimensiuni, medicul
ortoped explorează cavitatea articulara şi poate rezolva
leziunile de menisc, defectele mici de cartilaj sau îndepărta
bucăţi de cartilaj desprinse de pe suprafaţa articulara;
Osteotomia – implică reaxarea genunchiului şi refacerea
axului biomecanic, atunci când genunchiul nu este afectat
în totalitate de gonartroza. Figura 2.6 Radiografie a operației de
genunchi
c. Tratamentul recuperator
Kinetoterapia – un kinetoterapeut poate ajuta pacientul la stabilirea unui program de exerciţii de
stretching şi de tonifiere a musculaturii coapsei, ce scad uzura cartilajului articular şi pot contribui la o mai
bună mobilitate şi stabilitate a genunchiului(Fig.7)
Scăderea în greutate – pentru fiecare kg adăugat la greutatea corpului, genunchiul resimte 3 kg de
presiune în plus. Crescând greutatea corpului cu 5 kg, presiunea pe genunchi creşte
Schimbarea activităţilor – în timp ce exerciţiile fizice sunt benefice pentru tratarea gonartrozei, unele
tipuri de activităţi şi exerciţii pot agrava boala. Sporturile de impact şi alergarea trebuie evitate şi găsite
alternative. Spre exemplu alergarea (jogging) poate fi înlocuită cu înotul sau ciclismul, acestea fiind
activităţi care solicita mai puţin genunchiul. Inactivitatea este dăunătoare şi poate duce şi la alte probleme
de sănătate(Fig.8)

Figura 2.7 Exercițiu de kinetoteraapie cu banda Figura 2.8 Jogging


elastică
CAPITOLUL III: RECUPERAREA MEDICALĂ
În urma examenului obiectiv, a bilanțului musculat și articular și stabilirea unor obiective se stabilesc
mijloacele de tratament ale pacientului. Acestea sunt:
• Kineoterapia
• Masajul
• Curele balneare
• Electroterapia
• Terapia ocupațională
3.1 Kinetoterapia
Acest tratament este alcătuit dintr-un program de exerciții pasive, active, active cu rezistență, program
elaborat în functțe de evoluția bolii și de stadiul acesteia, de catre un kinetoterapeut. În nici un caz
ședințele de kinetoterapie nu se pot desfășura la domiciliul pacientului fără supravegherea medicală a
unui kinetoterapeut.
3.2 Masajul
Are un rol important chiar de la începutul programului de recuperare, având un efect antalgic și
miorelaxant, stimularea propriocepției cu menținerea tonusului muscular, efect circulator și biotrofic
tisular local
3.2 Curele balneare
Au scop profilactic, terapeutic și de recuperare.
- Factori naturali terapeutici ( ape minerale, nămoluri )
- Metode terapeutice fizicale-termoterapie, hidroterapie,, terapie prin miscare, aplicare de factori
mecanici.
3.3 Electroterapia
Este o formă de terapie fizică, utilizată în tratamentul artrozelor, care pot ameliora și controla durerea,
redoarea articulară, contractura musculară, hipotonia și hipotrofia musculară.
Tipurile de electroterapie utilizate în tratamentul gonatrozei sunt:
• Curentul galvanic
• Curentul interferențial
• Curentul diadinamic
• Magnetodiaflux
• Ultrasunetul
• Laser
3.4 Terapie ocupațională
Rezistența afectată-tehnici de conservare a energiei;
În caz de deficit în ADL-uri - se folosesc dispozitive ajutatoare;
Sporturi permise -înot, ciclism, canotaj;
Condiționarea aerobă și terapia acvatică;
Cuprinde exerciții de condiționare aerobă, în special hidrokinetoterapie în bazine sau la cadă treflă;
Include un program zilnic de mers -efect aerobic+un grad de încarcare articulară pentur a ajuta la nutriția
cartilajului;
Limitează progresia bolii, scade durerea, crește mobilitatea, crește socializarea și scade depresia.
PARTEA SECIALĂ