Stoica Alina

Badulescu roxana
Profesor:Moise liliana
 Definitie;
 Aminoacizii;
 Proteine-clasificare;
 Proteine-denaturare;
 Raspandire in natura si
importanta;
 Top 7 alimente bogate in proteine;
 Concluzii.
 Proteinele sunt substanțe organice
macromoleculare formate din lanțuri simple sau
complexe de aminoacizi; ele sunt prezente în celulele
tuturor organismelor vii în proporție de peste 50% din
greutatea uscată. Toate proteinele sunt polimeri ai
aminoacizilor, în care secvența acestora este codificată
de către o genă. Fiecare proteină are secvența ei unică
de aminoacizi, determinată de secvența nucleotidică a
genei. Proteinele sunt surse de energie (macronutrienţi),
componente ale organismului (masă musculară, sânge
şi alte lichide din organism, ţesut conjunctiv, piele etc.),
şi substanţe cu multiple roluri biologice. O funcţionare
normală a corpului este imposibila de conceput fără
proteine, care dirijează toate sistemele din organism
(metabolisme, sistem endocrin, digestie, sistemul
nervos, imunitar, sanguin etc.
 AMINOACIZII


 Aminoacizii sunt unităţile constituente ale proteinelor şi cuprind

în molecula lor două grupări funcţionale: carboxil şi amino.Există 20
de aminoacizi proteinogeni specificaţi prin codul genetic, prezenţi în
toate organismele vii.
 Aminoacizii naturali au formula generală:
 R-CH-COOH
 NH2
 în care gruparea aminică se află la carbonul  faţă de
carboxil.Excepţie face prolina al cărui azot,deşi tot în poziţia  faţă de
carboxil, face parte dintr-un inel pirolidinic, fiind o grupă aminică
secundară.
 Diversitatea aminoacizilor naturali este dată de natura lui R care poate
fi o catenă hidrocarbonată alifatică sau aromatică, un heterociclu sau
care poate să cuprindă o funcţie adiţională.
 CLASIFICARE
 Aminoacizii pot fi clasificaţi:
 după natura catenei: alifatică, aromatică, heterociclică;
 după numărul grupărilor –COOH şi –NH2: monoamino-
monocarboxilici, diaminomonocarboxilici;
 după poziţia relativă pe care o au grupările funcţionale în moleculă:,
, -aminoacizi.
 după prezenţa în cuprinsul catenei a altor grupări funcţionale
 Aminoacizii esenţiali
 Cei 20 de aminoacizi naturali constituie alfabetul proteinelor.Distribuţia lor
calitativă şi cantitativă într-o proteină determină caracteristicile chimice,valoarea ei
nutritivă şi funcţiile ei metabolice în organism.Dintre cei 20 de aminoacizi
uzuali,organismul uman şi al vertebratelor superioare poate sintetiza un număr
limitat,restul trebuie să fie furnizaţi zilnic prin hrană şi se numesc aminoacizi esenţiali
.Cei mai mulţi autori, consideră drept aminoacizi esenţiali
următorii:valina,fenilalanina,metionina,lisina,triptofanul; alţii, includ şi
leucina,izoleucina ,treonina şi histidina!
 Aminoacizii îndeplinesc mai multe roluri biologice,fiind în acelaşi timp:
 ioni dipolari cu un moment de dipol mare, care determină o creştere
considerabilă a mediului în care se dizolvă;
 electroliţi amfoteri solubili în apă, cu capacitatea de a acţiona ca
substanţe tampon în diferite domenii de pH;
 sunt optic activi, datorită faptului că posedă unul sau mai mulţi atomi
de carbon asimetrici, cu excepţia glicinei;
 sunt compuşi cu grupe reactive capabile să participe la reacţii chimice
având ca rezultat o mare gamă de produse sintetice;
 sunt liganzi ai multor metale;
 sunt participanţi în reacţii metabolice cruciale, de care depinde viaţa şi
sunt substanţe in vitro pentru o gamă mare de enzime;
 sunt constituenţi esenţiali ai moleculelor proteice ale căror caractere
specifice,biologice şi chimice sunt determinate in mare parte de nr,
distribuţia şi interrelaţiile aminoacizilor din care se compun.
 Proprietăţi chimice
Prezenţa grupelor amino şi carboxil
conferă aminoacizilor caracter acid şi
caracter bazic,precum şi capacitatea de a
da reacţiile generale caracteristice acizilor
carboxilici şi aminelor, ţinând seama
totodată şi de efectele reciproce pe care
le exercită aceste grupări. Proprietăţi
determinate de gruparea carboxil:
Aminoacizii formează derivaţi
normali ai acestei funcţiuni: esteri,
amide,anhidride,nitrili,cloruri acide etc.

EXEMPLE DE AMINOACIZI:

* acid amino-acetic (glicina):CH2-

NH2-COOH;
*acid α-amino-propanoic (α-
alanină):CH3-CH2-NH2-COOH;
 Clasificarea proteinelor
 Principalele criterii de clasificare a proteinelor sunt: 1.Dupa compozitie;
 2.Dupa solubilitate;

 Clasificarea proteinelor dupa compozitie

 Proteinele se impart dupa compozitia lor in:
 Proteine simple care prin hidroliza dau numai aminoacizi; de exemplu:albumina din
sange;
 Proteine conjugate sau proteide care prin hidroliza dau si alti compusi,pe langa
aminoacizi.Molecula unei proteide include instructura sa o parte proteica
 si una prostatica (resturi fara structura de aminoacizi)
 Proteinele intra in compozitia celulelor vii,dar si in constitutia enzimelor si virusurilor.
 Virusurile sunt responsabile de aparitia si raspandirea multor boli infectioase(ei sunt
germeni patogeni). Proteinele provenite din virusuri,numite antigeni provoaca
formarea in organismul animal a altor proteine,de aparare impotriva virusurilor,numite
anticorpi.
 Vaccinurile contin anticorpi care dau imunitate organismului fata de diferite virusuri.
 Clasificarea proteinelor dupa solubilitate:
Proteine insolubile sau scleroproteine-se gasesc in organismul animal in stare solida si
au functia de a conferi organelor rezistenta mecanica sau protectie impotriva agentilor
exteriori.
Exemple:keratina-par,unghii,epiderma;colagenul-piele,oase,tendoane;fibroina-matase
naturala.
Proteinele insolubile nu sunt hidrolizate de enzimele digestiei si de aceea nu au valoare
nutritiva;
Proteine solubile-apar in celule,in stare dizolvata,sau sub forma de geluri
hidratate.Marea majoritate a proteinelor solubile au functii fiziologice importante.Ele
se impart in:
* albumine,solubile in apa si-n solutii de electroliti(acizi,baze,saruri);
* globulinele,solubile numai in solutii de electroliti. Ex:hemoglobina;fibrinogenul,zeina.
 Denaturarea proteinelor
=pierderea proprietăţilor caracteristice stării native a
unei proteine, sub acţiunea unor agenţi chimici, fizici şi mecanici.
Denaturarea presupune dezorganizarea structurii spaţiale (cuaternare,
terţiare şi secundare) a moleculei proteice, datorită ruperii legăturilor
necovalente inter - şi intracatenare, a deplierii lanţului polipeptidic şi, în
unele cazuri, a scindării legăturilor disulfurice.
Denaturarea se poate manifesta prin: pierderea activităţii biologice,
creşterea reactivităţii unor grupări chimice din moleculă, micşorarea
solubilităţii, precipitare sau coagulare, schimbarea formei sau a
dimensiunii moleculei, schimbarea activităţii optice specifice. Dintre
agenţii denaturanţi menţionăm: ureea, clorura de guanidină,
detergenţii,alcoolii, modificările drastice de pH, de tărie ionică şi de
temperatură. Denaturarea poate fi reversibilă , proteina recăpătându-si
proprietăţile ei native când agentul denaturant a fost îndepărtat.
Renaturarea este operaţia inversă denaturării. Când însă denaturarea
persistă şi după îndepărtarea agentului denaturant, procesul este
considerat ireversibil. În cazul denaturării ireversibile are loc ruperea
legăturilor chimice propriu- zise (în special a legăturilor disulfurice inter-
şi intracatenare).
Proteinele au fost denumite asa de catre Mulder, in anul 1838.
Aceasta denumire provine din limba greaca si inseamna „a fi pe
primul loc”. Dr. Liebig, un faimos chimist german din secolul al IX-
lea, a crezut ca, deoarece muschii sunt alcatuiti in principal din
proteine, acestea trebuie sa fie „hrana” muschilor. El a emis o
teza care influenteaza si acum gandirea populara, si anume ca
forta si energia musculara depind de cantitatea de proteina
consumata. Dr. Carl Voit, un elev de-al lui Liebig, a promovat
ideile acestuia, recomandand o alimentatie foarte bogata in
proteine, aproximativ 120 g pe zi, cantitate consumata de minerii
studiati de el. Aceste idei au intretinut pana astazi o ingrijorare
obsesiva in legatura cu insuficienta consumului de proteine.
Ce sunt proteinele si la ce ajuta ele?
Proteinele sunt molecule mari, alcatuite din aminoacizi. In
organism, exista 22 de aminoacizi din a caror combinatie rezulta
o varietate infinita de proteine. Dintre acestia, 9 aminoacizi nu pot
fi sintetizati de organism, fiind produsi doar de plante. Ei se
numesc aminoacizi esentiali si trebuie sa se gaseasca in mod
obligatoriu in dieta. Proteina consumata nu poate fi absorbita in
sange ca atare, de aceea este desfacuta de acizi si enzimele
digestive in aminoacizii componenti, si doar ei sunt absorbiti in
sange.
Care este rolul proteinelor in organism?
Proteinele au in principal un rol structural, adica sunt un fel de
caramizi folosite la constructia celulei, a tesuturilor si a organelor.
Proteinele sunt folosite si in sinteza anticorpilor si a enzimelor,
intra in alcatuirea unor hormoni sintetizati, de exemplu
in hipofiza sau in pancreas, au rol in transportul diferitelor
minerale, vitamine sau al altor substante in sange.
 Rolurile proteinelor în organism sunt
următoarele:
- Rol structural – sunt componente ale tuturor
celulelor, fiind necesare creşterii şi refacerii
ţesuturilor.
- Rol funcţional – în desfăşurarea proceselor
metabolice. Sunt componente structurale ale
diverselor enzime şi hormoni. Pot îndeplini
funcţii specifice (anticorpi).
 - Rol fizico-chimic – prin caracterul lor
amfoter şi coloidal participă la reglarea
presiunii osmotice şi menţinerea echilibrului
acido-bazic.
- Rol energetic – evidenţiat prin degradarea
compuşilor rezultaţi din transformarea lor,
până la etapa finală de CO2 şi H2O.
 -Rol reglator -îndeplinit de o serie de hormoni
cu structura polipeptidica (hormonii reglatori
ai hipotalamusului, ai hipofizei, hormonii
pancreasului, hormonii paratiroidieni, ai
timusului si cei gastro-intestinali).
 - Rol plastic - jucat de proteinele structurale
ce reprezinta constituenti principali ai
membranei celulare, citoplasmei, organitelor
subcelulare, umorilor si fluidelor tuturor
organismelor vii.
  1. Soia conţine nu doar multe proteine, dar
multe minerale, vitamine şi fibre. La 100 de
grame de boabe mature de soia, prajite uscat
(fara ulei) avem 39,58 g proteine, la 100 g de
boabe mature de soia, fierte avem 16,64

grame de proteine;
 2. Ouăle – ieftine şi pline de proteine;
consumă-le întregi, cu tot cu gălbenuş şi
albuş pentru a beneficia de bogăţia de
proteine (un ou întreg mediu - 46 g - prăjit
conţine 6,26 g proteine);
 3. Somon – sursă importantă de proteine şi
acizi graşi Omega 3, nutrienţi esenţiali pentru
menţinerea sănătăţii;
 4. Brânza de vaci – 16 grame de proteine la
jumătate de cană de brânză şi gust de-li-cios!
Amestecată cu fructe sau legume este şi mai
bună şi oferă toate substanţele nutritive de
care avem nevoie, plus o mare cantitate de
proteine;
 5. Carnea de vită – plină de aminoacizi,
blocuri de proteine care ajută la dezvoltarea
ţesutului muscular, zinc, fier, magneziu şi alţi
nutrienţi importanţi;
7. Sardinele – proteine, Omega 3, vitamina D –  6. Iaurtul – 16 grame de proteine la o cană de
pe toate le găsim în banalele sardine. Mare iaurt. Sună bine, nu-i aşa? De asemenea,
grijă totuşi să le consumaţi din surse sigure. aceste iaurturi au cantităţi duble de proteine
Cel mai indicat este să le consumaţi proaspete. şi folosesc jumătate din cantitatea de zahăr
folosită în cazul altor iaurturi obişnuite;
 Alimentele cu proteine complete sunt necesare pentru buna funcţionare a
organismului. Astfel de surse de hrană nu trebuie însă să predomine în raţia
zilnică de hrană a unui adult, nici măcar în cazul celor care depun eforturi
fizice intense. La o muncă musculară solicitantă, stresul oxidativ creşte,
organismul având nevoie de substanţe antioxidante care nu pot fi procurate
din alimentele de acest fel. De asemenea, pentru "descărcarea" reziduurilor,
se recomandă din timp, în funcţie de starea individuală de sănătate,
abordarea unor diete de post, cu rol de curaţare şi
de epurare (cure depurative).
 Deşi conţin toţi aminoacizii, o hrană în care predomină astfel de alimente
prezintă destule neajunsuri. Cele mai importante dintre acestea sunt:
- lipsa sau insuficienţa unor vitamine (C, P, acid folic, etc.),
- lipsa totală a fibrelor vegetale,
- posibilitate relativ ridicată de a produce alergii sau intoleranţe alimentare.
- acumularea în organism a unor produşi toxici (acid uric, uree, creatină)
 In opinia noastra,proteinele au un rol vital in organismele vii.In
alimentatia echilibrata trebuie sa existe o sursa de proteine pentru a ne
mentine tineri si vigurosi insa,nu in exces.Cu cat hrana este mai variata cu
atat este mai bine pentru organism.
Va multumim
pentru
atentie!!!