Pansamentul medicamentos

intre sendintele de tratament

Ca(OH) 2

Prof. Dr. Ioana Suciu

 Indicatiile aplicarii
pansamentului medicamentos
intracanalar
• dezinfectie ( canal infectat, reluarea t.e. )
• neutralizarea endotoxinelor in dentina
• material de obturatie temporara a
canalului ( temporizarea obt. de durata)

• combatarea rezorbtiei radiculare post-

traumatice
Pansamentul medicamentos
intre sedintele de tratament -
indicatii
• complexitatea cazului
• timp insuficient pentru finalizarea TE intr-o
sedinta
• canal cu exudat
• inducerea mineralizarii ( apexogeneza,
apexificare )
 Cerinte:
• echilibrul intre efectul antimicrobian si
compatibilitate tisulara
• sa se extinda cat de profund posibil in
dentina
• sa nu altereze proprietatile dentinei
 EFECTELE Ca(OH)2

• actiune antibacteriana ( nu se exercita asupra intregului

spectru bacterian )

• combaterea exudatului
• controlul rezorbtiei radacinii
• poate induce formarea de tesut calcificat
poate contribui la vindecarea leziunilor periapicale.
 Ca(OH)2
• Hermann (1920)
• coeficient minim de iritabilitate
• pH puternic alcalin - efect citotoxic ( daca depaseste FA )
• in contact cu fluidul tisular, exudat, sange → carbonat de
calciu Ca(OH)2 + CO2 CaCO3 +H2O

• actiunea antiseptica datorita: pH-ul alcalin, cuprins intre 11

si 12,5
• solubilitatea foarte redusa in apa - actiunea de lunga
durata

• este cel mai frecvent recomandat medicament

 Timpul de actiune in canalul
radicular
• efect optim dezinfectant in 7 zile,
14 zile - 4 saptamani, maximum 3 luni
• transformare mai rapida in CaCO3 cand
aplicarea Ca(OH)2 - in conditii de umiditate
• evitarea prelungirii in timp a pansamentului cu
Ca(OH)2 pentru ca:
efectul antibacterian nu creste in timp
risc de fractura
efect de vulnerabilizare a dentinei
calitatea restauratiei temporare
 PREPARATE MAGISTRALE
• pulbere → pasta prin adaugarea fie a apei distilate, a serului
fiziologic , fie a unui anestezic fara vasoconstrictor, glicerina,
clorhexidina 2%
• BaSO4
• Rp: Sulfat de bariu 1parte
Hidroxid de calciu 8 parti
Apa distilata q.s
• flacoane inchise (3 luni)
• avantajul controlului consistentei
 PRODUSE TIPIZATE
• cantitate mai mica de Ca(OH)2
• pasta(Calxyl)
• carpule (Reogan Rapid)
• seringa( Pulpdent, Hypocal,
Calasept, Ultracal xs )

• Calxyl - primul material in practica

- compozitie: Ca(OH)2,
CaCl2, NaCl,
KCl, Na2CO3
si C3H5(OH)3
 INDICATII
.
1. apexificare
schimbarea pastei intre 3 pana la 12 luni - continuarea formarii
radacinii, cat si prin constituirea la nivelul foramenului apical a unei
bariere de osteodentina.
2. rezorbtia radiculara apicala externa - neutralizeaza acidul lactic
elaborat de osteoclaste, stimuland simultan procesele de remineralizare
locala prin activarea fosfatazei alcaline.
3. combaterea infectiei sistemului endodontic
4. replantare dupa avulsie traumatica
 TEHNICI DE APLICARE
• ac Lentulo;
• plugger
• injectarea cu seringa;
• injectarea cu seringa de presiune (Pastinject, Messing gun)
• pile activate ultrasonic
propulsarea: ac Kerr tip burghiu
• condensata cat mai dens posibil, evitand extruzia prin FA
• compactarea este influentata de: incurbarae canalului, diametrul
preparatiei, capacitatea de uscare a canalului
 MECANISM DE ACTIUNE
• necroza de coagulare → matrice extracelulara;

• Ca(OH)2 creste pH-ul local, creand un mediu

favorabil repararii osului. Nu exista date
concrete referitoare la faptul ca pasta hidroxid
de calciu ar avea proprietatea de a induce
formarea de tesut dur, aceasta se datoreaza
proprietatilor antimicrobiene ale pastei, care
permit instalarea vindecarii naturale in absenta
elementului iritativ, infectios;
• se micsoreaza spatiul disponibil pentru fluidele
tisulare;
• formarea de fibre de colagen si reducerea
inflamatiei intr-o perioada de 30 de zile de la
instituirea tratamentului.
 MECANISM DE ACTIUNE
• inducerea formarii de tesut calcificat este data exclusiv
de ioni de Ca++ derivati din torentul sanguin, inducand
procesul de vindecare a leziunilor osteitice periapicale
(Zander 1939).

• in 1964, Pisanti, Sciaky si Stark au folosit ioni de calciu

marcati radioactiv pentru a preciza cu exactitate sursa
calciului din tesutul depus in urma folosirii hidroxidului de
calciu. Ei au concluzionat astfel ca puntea de dentina
contine exclusiv ioni de calciu din fluxul sanguin si ca
medicatia creeaza doar conditii favorabile pentru
vindecare si nu contribuie ea insasi la mineralizare.
 PROPRIETATI
• are efect antibacterian - pH ridicat, pH-ul alcalin avand efect distructiv
asupra membranei bacteriene, efectul antimicrobian insa, nu se exercita
asupra tuturor germenilor din sistemul endodontic ( enterococi,
actinomicete )

• reduce atat numarul coloniilor bacteriene, cat si produsii lor toxici (1

saptamana). Prin indepartarea detritusului detinar, este facilitata difuzia;

• combaterea exudatului, se datoreaza pe de o parte proprietatilor

antibacteriene, iar pe de alta parte eliberarii ionului hidroxil , ca urmare
se produce reparatia si calcificarea, prin formarea unei bariere fibroase;

• hidrolizeaza fractiunea lipidica a lipopolizaharidelor bacteriene.

 Ca(OH)2
• distruge unele bacterii, mai ales cele planctonice

• impiedica partial cresterea bacteriana in segmentele

neinstrumentate si in canaliculele dentinare adiacente

• ocupa spatiu fizic si limiteaza multiplicarea bacteriana

• priveaza germenii de suport nutritional

• limiteaza exsudatul din sens apical

 Ca(OH) 2 Observatii experimentale

mecanism de actiune Ca(OH)2

• Biofilmul endodontic ramane intact, chiar dupa tratament endodontic(Carr 2009,Vera 2012)

• E.faecalis are potential de a forma biofilm chiar si dupa ce dentina a fost tratata cu hidroxid de
calciu.Distel 2002,Kayaoglu 2009,Kishen 2008, Chavez de Paz 2007)

• Efectul pe endotoxina ,Inactivarea LPS (Tanomaru 2003, Guo 2014) si acid LTC(Hong 2004, Costa Junior
2003)

• E.faecalis nu are un rol semnificativ in infectiile post tratament endodontic(Kaufman 2005, Zoletti
2005 ,Zehnder2006)
 Ca(OH)2
Observatii clinice

Mecanismul antibacterian al Ca(OH)2

• Efect limitat - eliminarea bacteriilor (Orstavik 1991, Sjogren 1991, Waltimo 2005,Bystrom 1985)

• Rezultate inconsistente – pe culturi-rezultate pozitive (Peters 2002, Kvist 2004)

• Actiune antimicrobiana limitata la distanta de locul unde este amplasat (Nerwich 1993, Kivst
2004)

• Au supraestimat incidenta rezultatelor culturilor negative (Siqueira 2005, Rocas 2005)

• Lipsa evidentei stiintifice – efectului pozitiv (Wu 2009,Andreasen 2006, Rosenberg 2007)
 In concluzie:

• Ca(OH)2 nu are actiune antimicrobiana eficienta

impotriva tuturor germenilor din canalul infectat (
s-au identificat bacterii viabile dupa 30 de zile )
• tehnici moderne de debridare si instrumentare
si dezinfectie pot reduce eficient numarul
bacterilor
• respectarea protocolului antiseptic
• rolul solutilor irigante in secventialiate: NaCl,
EDTA,
Radioopacitate
 Ca(OH)2 rezidual
• compromite adeziunea
• accelereaza priza sigilantului pe baza de
eugenat de zinc
 Ca(OH)2 rezidual

• se recomanda: EDTA pentru neutralizarea

Ca(OH)2 rezidual
largirea canalului cu un nr
aditional al instrumentului la LL
 Clorhexidina
- efect remanent

efect antibacterian moderat, nu are efect de

dizolvant tisular
 T. E. intr-o sedinta vs.
sed. multiple
• evaluare individualizata ( istoric medical, dentar,cantitate
de structura dura restanta, simptome si semne de
inflamatie si infectie, complexitate anatomica )
• o sedinta: absenta infectiei ( la dintii fara PA )
• sedinte multiple: PA, reluarea TE
• strategie de dezinfectie

• daca debridarea + instrumentarea + tratamentul

antimicrobian minutios – vindecare comparabila,
indiferent de nr de sedinte .
 MTA
• Prof. Torabinejad
• Universitatea Loma Linda California
 INDICATII
• perforarile radiculare
• obturatii retrograde
• tratamentul expunerii pulpare accidentale,
datorita calitatii de formare a puntilor de
dentina, biocompatibilitatii, pH-ului alcalin
si reactiei inflamatorii reduse.
 MICROINFILTRATIA

spatiul marginal dintre peretii dentinari si diferite materiale (dupa MAILEFFER)

 pH-ul
• de la 10 creste la 12,5 in 3 h
• similar cu cel al Ca(OH)2

SOLUBILITATEA
• lipsa de solubilitate
 INDICATII
• coafaj direct
• apexificare
• perforatii ale radacinilor sau ale furcatiei
• rezorbtie radiculara interna si externa
• obturatie retrograda
 INSTRUCTIUNI DE UTILIZARE IN PERFORATII
SI RESORBTII INTERNE
● sub izolare cu diga, irigatii largi cu NaOCl
• se usuca canalul si se identifica locul rezorbtiei
• se obtureaza canalul apical de defect
• folosind materialul de tip carrier, se introduce materialul in defectul
rezorbtiv
• se condenseaza - con de hartie
• se confirma radiologic plasarea materialului.
• se aplica o buleta umeda in canal si se sigileaza cavitatea de acces
cu un material de obturatie provizorie pentru minim 4 ore
• dupa 4 ore la o alta programare, se izoleaza cu diga si se
examineaza materialul (MTA); daca acesta a facut priza, se
obtureaza restul canalului, MTA ramanand permanent in canal.
 Cazuri rezolvate in exclusivitate cu Ca(OH)2

.
Cazurile prezentate in continuare au fost solutionate doar
prin utilizarea MTA-ului
 DEZAVANTAJE Ca(OH)2
1. efectul antimicrobian nu se exercita asupra tuturor speciilor
bacteriene din sistemul endodontic
2. multiple etape de tratament necesare;
3. rezultate impredictibile ale formarii unei bariere apicale;

4. variabilitatea duratei tratamentului;

5. dificultati in monitorizarea pacientului;
6. tehnica anevoioasa de aplicare si indepartare;

7. microinfiltratie bacteriana – in caz de obturatie provizorie

neetansa.
8. in caz de utilizare pe termen lung, influenta negativa asupra
proprietatilor fizice ale dentinei ( predisp, fractura )
 AVANTAJE & DEZAVANTAJE
MTA
AVANTAJE
1. utilizarea MTA pentru apexificare in aceeasi sedinta cu obturatia de
canal de durata ;
2. sigilarea apicala favorizeaza regenerarea osoasa;
3. lipsa fracturilor radiculare, datorita obturarii cu gutaperca a restului
canalului si a restaurarii compozite imediate a dintelui;
4. in contact cu tesutul periodontal determina cementogeneza.

DEZAVANTAJE
1. dificultatea prepararii, manevrarii si introducerii materialului in canalul
radicular;
2. riscul unei obturatii cu depasire, materialul neavand caracter
rezorbabil;
3. costul ridicat al materialului;
PROPRIETATI Ca( OH)2 MTA
Rezorbtie da Nu

Timp de priza nu face priza lent (4h)

Usurinta in manevrare da da

Formarea unei bariere da da

apicale
Pretul materialului mediu mare

Numar de sedinte multe putine

necesar
Indepartarea materialului da nu

Complicatii fracturi obturatii cu

depasire
NECROZA si GANGRENA
PULPARA
Prof. Dr. Ioana Suciu
• in cartile noastre de endodontie mai vechi necroza si gangrena
simpla (fara participarea parodontiului apical) sunt descrise ca
entitati clinice distincte; gangrena simpla reprezinta o forma de
trecere in cadrul imbolnavirii pulpare, fiind mai greu de surprins
clinic
• in literatura de specialitate internationala, termenul generic de
necroza este mult mai cuprinzator, incluzand si termenul de
gangrena
• in consecinta, termenul ca atare de gangrena, nu se regaseste in
literatura de specialitate anglo-americana, doar cel de NECROZA si
cel de PARODONTITE APICALE ( termenul de gangrena se
intalneste extrem de rar, in unele carti de specialitate germane)
 NECROZA PULPARA
• necroza pulpara este mortificarea
aseptica a pulpei (cu camera pulpara
inchisa)

• gangrena pulpara este mortificarea

septica a pulpei sub influenta germenilor
anaerobi
 ETIOPATOGENIE
• FACTORI
– GENERALI
• spasme vasculare prelungite
• ischemie
in cadrul patologiei generale
– LOCALI
• mecanici
• termici
• chimici
• FLORA MICROBIANA ANAEROBA
 DIAGN. +
• carie profunda cu camera pulpara deschisa( in
g.p.),si camera pulpara inchisa(in necroza p.)
• modificare de culoare
• lipsa sensibilitatii la palpare in camera pulpara si
canale radic.
• t. de vit –
• Rx : fara modificari ale parodontiului apical
• ex.bacteriologic:
• negativ in necroza (sub rezerva)
• pozitiv in g p
 DIAGN. DIFERENTIAL
• parod. apic. cr. : pe Rx osteita periapic.
• pulpite cr:
– sensibilitate si sangerare in profunzimea
canalului radic
– t de vit + la intensitati mari

• parod. apic. ac : congestia mucoasei

vestibulare
NECROZA si GANGRENA
PULPARA
Prof. Dr. Ioana Suciu
• in cartile noastre de endodontie mai vechi necroza si gangrena
simpla (fara participarea parodontiului apical) sunt descrise ca
entitati clinice distincte; gangrena simpla reprezinta o forma de
trecere in cadrul imbolnavirii pulpare, fiind mai greu de surprins
clinic
• in literatura de specialitate internationala, termenul generic de
necroza este mult mai cuprinzator, incluzand si termenul de
gangrena
• in consecinta, termenul ca atare de gangrena, nu se regaseste in
literatura de specialitate anglo-americana, doar cel de NECROZA si
cel de PARODONTITE APICALE ( termenul de gangrena se
intalneste extrem de rar, in unele carti de specialitate germane)
 NECROZA PULPARA
• necroza pulpara este mortificarea
aseptica a pulpei (cu camera pulpara
inchisa)

• gangrena pulpara este mortificarea

septica a pulpei sub influenta germenilor
anaerobi
 ETIOPATOGENIE
• FACTORI
– GENERALI
• spasme vasculare prelungite
• ischemie
in cadrul patologiei generale
– LOCALI
• mecanici
• termici
• chimici
• FLORA MICROBIANA ANAEROBA
 MORFOPATOLOGIE

• N - de colicvatie
- de coagulare

• G - uscata
- umeda
 DIAGN. +
• carie profunda cu camera pulpara deschisa( in
g.p.),si camera pulpara inchisa(in necroza p.)
• modificare de culoare
• lipsa sensibilitatii la palpare in camera pulpara si
canale radic.
• t. de vit –
• Rx : fara modificari ale parodontiului apical
• ex.bacteriologic:
• negativ in necroza (sub rezerva)
• pozitiv in g p
 DIAGN. DIFERENTIAL
• parod. apic. cr. : pe Rx osteita periapic.
• pulpite cr:
– sensibilitate si sangerare in profunzimea
canalului radic
– t de vit + la intensitati mari

• parod. apic. ac : congestia mucoasei

vestibulare
PARODONTITA APICALA
ACUTA
Prof.Dr. I. Suciu
 Parodontita apicala acuta
• 1 PAA hiperemica
• 2 seroasa
• 3 purulenta
• - in literatura internationala de specialitate
apartinand scolii anglo-americane sunt
folosite urmatoarele notiuni echivalente
pentru PA hiperemica- PA, iar pentru PA
seroasa si purulenta- abcesul acut apical
 PAA hiperemica
etiologie – 1 microtraumatisme ( aparate
ortodontice, lucrari protetice
defectoase, bruxism, supra-
instrumentare)
2 ag chimici ( subst medicam
iritante – formol, tricrezol, arsenic,
chelatori; medicam din pungi paradontale
– sol Chlumsky)
3 ag microbieni
diagn pozitiv: -sensibilitate la percutie in ax
- congestia mucoasei in
dreptul apexului
- simptomatologia de pulpita
totala
pe Rx: ace rupte, obturatie de canal cu
depasire sau in cazul parodontitei cronice
acutizate apare osteita periapicala
Diagn dif: -pulpita acuta seroasa totala
-pulpita acuta purulenta totala
-parodontita apicala acuta seroasa
• Evolutie: PA seroasa sau purulenta
PA cronica fibroasa
 Tratamentul parodontitei apicale
acute hiperemice, consecutiva
obturatiei de canal cu depasire
• antiinflamatoare, antialgice
• radiatii infrarosii 3-4 zile, sedinte de 15
min. sau ultrascurte
• infiltratii plexale
• osteotomie transmaxilara, in depasiri mari
 Parodontita apicala acuta seroasa
• etiologie: similara
• simptomatologie: semne subiective -
durerea – creste in ritm ascendent ( de la jena
pana la durere insuportabila, in 24-48 h) sau durere
violenta initiala, iradiata spre regiunile invecinata ( orbita,
reg temporala, auriculara, mandibulara, cervicala)
durerea lancinanta permanenta nu remite la
calmantele uzuale ( rigiditatea fetei, evitarea miscarii
capului)
durerea exacerbata de cresterea fluxului
sangvin in extremitatea cefalica – caldura pernei,
aplecatul inainte
• semne obiective – congestia mucoasei in dreptul
radacinii
- adenopatie regionala
- tumefactie

pt dintii frontali superiori: edemul buzei sup

pt canini superiori: aripa nasului si reg palpebrala
pt premolari si molari sup: reg geniana
pt frontalii inf: buza inf si reg mentoniera
dinti lat inf: reg mandibulara si submandibulara
• dg pozitiv – caracterele durerii
- percutia in ax pozitiva
- tumefactia mucoasei si a
- tegumentelor
- stare gen alterata – febra, frison
dg dif – pulpita acuta: teste de vit pozitive
- parodont apicala acuta purulenta:
durere pulsatila, tumefactia este mai
circumscrisa si conturata
- nevralgia de trigemen – durere in
crize, persistenta dupa tratam.
corect al patol. odontale
- foliculita dinti inclusi
• evolutie – parodontita apicala acuta
purulenta
- parodontita apicala cronica
• complicatii – adenopatie locoregionala,
- supuratie de loji
cervicofaciale
- sinuzita maxilara
PARODONTITA APICALA
ACUTA PURULENTA
• este un proces inflamator al tesutului
periapical, acompaniat de formarea
exudatului purulent.
• cauza frecventa – microorganismele din
canalul radicular, acutizarea parodontitei
apicale cronice
• poate sa fie neinsotit de semne radiologice
evidente.
• cu sau fara tumefactie.
• examenul clinic
– sensibilitate la percutie si palpare.
– tumefactie
• stadiul submucos = scade tumefactia si creste mobilitatea
dintelui
– durere
• la percutie si presiune axiala
• intensa la cea mai mica atingere
• caracter pulsatil
• tine gura intredeschisa
• facies rigid
• se exacerbeaza noaptea
• in stadiul *endoosos = iradiata
* subperiostal = localizata
* submucos scade

– senzatia de dinte elongat

– semne si simptome sistemice: febra si leucocitoza, durere
severa.
 Evolutie
• daca infectia bacteriana persista si daca
mecanismul de aparare este deficitar, exudatul
poate sa invadeze tesutul invecinat cu
tumefactie, drenaj spontan sau osteomielita
• patrunderea iritantilor bacterieni in tesutul
periapical → abces apical, osteita acuta si
celulita.
• in functie de: concentratia si toxicitatea iritantilor,
asocierea si proliferarea germenilor in biofilm,
cat si virulentei acestora
• cand procesul supurativ fistulizeaza

– ↓ durerea
– ↓ temperatura
– ↓ tumefactia
• tumefactia poate fi localizata sau difuza
(celulita)
• intinderea tumefactiei:
• cantitatea si natura iritantului din sistemul
endodontic
• virulenta
• perioada de incubatie a bacteriilor
• rezistenta gazdei.
 TRATAMENT
• prioritate = evacuare exudat purulent

• daca drenjul endodontic este posibil,

incizia nu este necesara

• uneori foramenul apical nu comunica cu

colectia purulenta
 TRATAMENT – faza endoosoasa
• drenaj endodontic
• drenaj transosos
+ antibiotice, antialgice, sedative

• extractie
+ antibiotice
TRATAMENT – faza subperiostala
• drenaj endodontic
• incizie mucoperiost + lama dren
 TRATAMENT – faza submucoasa
• drenaj endodontic
• incizia mucoasei la punctul cel mai decliv
al tumefactiei + lama dren
 DRENAJUL ENDOD. (D. E.)
- se realizeaza prin permeabilizarea apexului
- dupa D.E. a nu se lasa dintele deschis, pe cat posibil

• drenaj endod. asistat: diga, evacuare exudat, lavaje cu NaOCl

dupa evacuarea exudatului, dupa un interval de cca 30’
- debridare
- instrumentare
- pansament medicamentos Ca(OH)2
- inchidere etansa a cavitatii de acces
-- deobicei aceasta procedura nu da complicatii
-----
-inchiderea cavitatii de acces dupa D.E. nu se poate efectua
datorita:
timpului insuficient
sensibilitatii dureroase marcate
exudatului in cantitate mare
stare generala alterata (cu tumefactie difuza)
 Parodontitele apicale cronice
Prof. Dr. I. Suciu
• osteita la parodontiul apical, insotita sau
nu de resorbtia radiculara externa

• clasificare – criteriul radiologic

• cu imagine Rx conturata
• cu imagine Rx neconturata
 PAC cu imaginea Rx conturata
• PAC fibroasa
• granulomul simplu conjunctuv
• granulomul epitelial
• granulom chistic
• PAC cu hipercementoza
• abces cronic apical
• osteita paradentara (MELCHIOR)
• PAC specifica ( lues, TBC, actinomicoza)
PAC cu imagine Rx neconturata
• PAC difuza progresiva ( Partsch)
• PAC condensanta (5%)
 Examen clinic
• simptomatologie: saraca/absenta
• anamneza - unul sau mau multe pusee
acute – durere de mica intensitate, de
obicei intermitenta, cu caracter
nevralgiform si senzatie usoara de
egresiune
• inspectie - fistula
 Examen radiologic

• Examen radiologic initial – forma, structura

leziune periapicala
• Rx in timpul tratamentului- Rx cu ac pe
canal
• Rx pentru aprecierea rezultatelor
tratamentului endodontic
 PAC fibroasa
• etiologie – substante chimice,
suprainstrumentare, obturatie de canal
neetansa
• simptomatologie saraca
• diagnostic pozitiv – largirea spatiului
periodontal apical (“calota”)
• diagnostic diferential – gangrena simpla,
pulpita cronica
fig. 2. Parodontita apicala cronica acutizata
fig.3 dintele 45 cu radiotransparenta
laterala si apicala, care conflueaza
fig.3 Parodontita apicala cronica fibroasa
 Granulom simplu conjunctiv

• simptomatologie stearsa
• senzatie usoara de alungire a dintelui

• examen Rx – zona radiotransparenta ce

inconjoara apexul, contur rotund ce se
continua cu spatiul periodontal
diagnosticul diferential intre formele granulomatoase nu este posibil decat
prin examen morfopatologic
Fig. 4 a, forme de trecere spre parodontita apicala cronica granulomatoasa
fig. 4 b, parodontita apicala cronica de tip
granulomatos si chistic – cu aspect de
radiotransparenta conturata
• daca granulomul trece prin pusee repetate
de reacutizare, in jurul conturului lui –
halou – abces Phoenix
 Granulom epitelial
• forma funguoasa – cel epitel. dispuse sub forma de
benzi incrucisate, in ochiurile careia exista fibroblasti,
leucocite, limfocite
• forma chistica – spatiile sufera degenerescenta grasa

• Rx - asemanatoare cu imag granulomului simplu

conjunctiv, in centru radiotransparenta mai intensa (
lichid )
• evolutie si complicatii
• nevralgie de trigemen
• sinuzita odontogena
fig. 4 b, parodontita apicala cronica de tip
granulomatos si chistic – cu aspect de
radiotransparenta conturata
 Granulomul chistic
• stadiul final al granulomului epitelial netratat
• are perete conjunctiv epitelial bine constituit
• epiteliul pluristratificat pavimentos

• Rx – radiotransparenta poate fi mai accentuata

in centru
• evolutie si complicatii
suprainfectare si fractura
spontana a osului ( in chisturi
voluminoase de maxilar )
PAC cu imagine Rx neconturata
• 1 PAC difuza progresiva ( Partsch )

• distrugerea tetsutului osos periapical si inlocuirea cu tesut de

granulatie
• fistula

• Rx – osteita periapicala cu contur difuz

spatii intertrabeculare marite de volum
• dg diferential: granulom chistic, osteomielita, actinomicoza
• evol si complicatii
• supuratie de loji
• osteomielita
• 2 PAC condensanta – ingustare spatiului
periapical
• dg pozitiv
• Rx, os periapical cu aspect mai albicios (
hipermineralizare ), spatiul periodontal
periapical desfintat de zona
hipermineralizata
Fig. 5. Dintele 34 – parodontita apicala cronica condensanta
Parodontita apicala cronica
acutizata