Sunteți pe pagina 1din 16

CURS 8

COMPETENŢA

Drept procesual civil


Lect.univ.dr. Ilincuța Andreea

CONSTANTA
2019
Competenţa materială
 Competenţa materială (numită şi competenţă ratione materiae)
presupune o delimitare între instanţe de grad diferit. Normele de
competenţă materială sunt stabilite sub aspect funcţional (după felul
atribuţiilor jurisdicţionale) şi sub aspect procesual (după obiectul,
valoarea sau natura cererii) în C.p.c
 Competenţa materială funcţionala este aceea care determină şi
precizează funcţia şi rolul atribuite fiecăreia dintre categoriile
instanţelor judecătoreşti, iar competenţa materială procesuală este
aceea care determină felul pricinilor ce pot fi rezolvate, în concret, de
o anumită categorie de instanţe judecătoreşti.
 Competenţa materială este reglementată de norme de ordine publică,
deci are caracter absolut, astfel încât părţile nu pot conveni să deroge
de la aceste norme, nici chiar cu autorizarea instanţei .
Competenţa materială
 Competenţa materială a judecătoriei - Soluţionează doar cererile expres şi
limitativ prevăzute de lege ca fiind de competenţa sa. Prin urmare, normele care
instituie competenţa judecătoriei sunt de strictă interpretare şi aplicare şi nu pot
fi extinse prin analogie.
 Competenţa materială a tribunalului - Judecă, în primă instanţă, toate cererile
care nu sunt date prin lege în competenţa altor instanţe, ca instanţe de apel,
apelurile declarate împotriva hotărârilor pronunţate de judecătorii în primă
instanţă, ca instanţe de recurs, în cazurile anume prevăzute de lege, precum şi
orice alte cereri date prin lege în competenţa lor.
 Competenţa materială a curţii de apel - Judecă, în primă instanţă, cauzele
date în competenţa lor prin lege, apelurile declarate împotriva hotărârior
pronunţate, în primă instanţă, de tribunale, ca instanţe de recurs, în cazurile
anume prevăzute de lege, precum şi orice alte cereri date prin lege în
competenţa lor.
 Competenţa materială a înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.ÎCCJ
judecă:recursurile declarate împotriva hotărârilor curţilor de apel, precum şi a
altor hotărâri, în cazurile prevăzute de lege; recursurile în interesul legii; cererile
în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor probleme
de drept; orice alte cereri date prin lege în competenţa sa
Competenţa materială

 Determinarea competenţei după valoarea obiectului cererii


introductive de instanţă.

 Delimitarea competenţei de primă instanţă a tribunalului de cea a


judecătoriei, în ceea ce priveşte judecata cererilor evaluabile în bani, se
face după criteriul valorii obiectului cererii introductive de instanţă, fiind
deci necesar să se stabilească anumite reguli de utilizare a acestui
criteriu.
 În reglementarea actuală sunt prevăzute mai multe reguli de
determinare a competenţe. materiale in funcţie de criteriul valoric.
Competenţa materială a judecătoriei
 judecătoriile judecă, în primă instanţă, următoarele cereri al căror
obiect este evaluabil sau, după caz, neevaluabil în bani:

 cererile date de Codul civil în competenţa instanţei de tutelă şi de


familie
 cererile referitoare la înregistrările în registrele de stare civilă, potrivit
legii
 contestaţia împotriva dispoziţiei primarului privitoare la rectificarea
actelor de stare civilă şi a menţiunilor înscrise pe marginea acestora,
reglementată de art. 58 alin. (5) din Legea nr. 119/1996131;
 cererile având ca obiect administrarea clădirilor cu mai multe etaje,
apartamente sau spaţii aflate în proprietatea exclusivă a unor
persoane diferite
 filiaţia
 adopţia
 cererile de evacuare
Competenţa materială a tribunalului

Vor fi de competenţa exclusivă a tribunalului:


•conflictele de muncă
•cererile în materie de asigurări sociale
•cererile în materia asigurărilor pentru accidente de muncă şi boli profesionale
•cererile în materie de expropriere, atunci când este aplicabilă Legea nr. 33/1994,
cu excepţia contestaţiilor introduse împotriva comisiei constituite potrivit art. 15 din
această lege
•cererile pentru recunoaşterea, precum şi cele pentru încuviinţarea executării silite,
potrivit legii, a hotărârilor judecătoreşti şi a altor titluri executorii pronunţate ori,
după caz, emise în altă ţară
•cererile pentru repararea pagubei materiale sau a daunei morale în caz de eroare
judiciară sau în caz de privare nelegală de libertate ori în alte cazuri
•în materie de contencios administrativ şi fiscal, cererile sunt repartizate între
tribunal şi curtea de apel, potrivit legii speciale.
Competenţa materială a
tribunalului

 Tribunalul soluţionează (în primă instanţă sau, după caz, într-o cale de atac):
 căile extraordinare de atac de retractare (contestaţia în anulare şi revizuirea)
îndreptate împotriva propriilor hotărâri;
 cererile de îndreptarea a greşelilor materiale, de lămurire sau de completare a
propriilor hotărâri şi încheieri
 contestaţiile la titlu care vizează propriile hotărâri, deci atunci când titlul
executoriu îl reprezintă hotărârea tribunalului
 declaraţia de abţinere/cererea de recuzare, atunci când din pricina abţinerii sau
recuzării, la judecătorie nu se poate constitui completul
 incidentele privind arbitrajul, conform art. 128 C.proc.civ.;
 cererile care izvorăsc dintr-o practică de concurenţă neloială
 cererile privind acordarea personalităţii juridice federaţiilor sau confederaţiilor
sindicale
Competenţa materială a
tribunalului

 cererea de înscriere a unei federaţii constituite de două sau mai multe


asociaţii ori fundaţii, conform art. 35 din O.G. nr. 26/2000;
 cererile de deschidere a procedurii adopţiei interne, cererile de
încredinţare a copilului în vederea adopţiei, cererile pentru
încuviinţarea, nulitatea sau desfacerea adopţiilor sau alte cereri
prevăzute de Legea nr. 273/2004 privind procedura adopţiei
 cererile privind stabilirea măsurilor de protecţie specială prevăzute de
Legea nr. 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului
 contestaţiile formulate de persoana îndreptăţită împotriva
deciziilor/dispoziţiilor emise de unitatea deţinătoare, de respingere a
notificării sau a cererilor prin care s-a solicitat restituirea în natură a
imobilelor preluate abuziv, respectiv împotriva refuzului nejustificat de
a răspunde la notificarea persoanei interesate (art 26 din Leeea nr.
10/2001);
Competenţa materială a
tribunalului

 contestaţiile persoanelor îndreptăţite împotriva deciziilor emise de


Comisia Naţională pentru Compensarea Imobilelor, precum şi cu
privire la neemiterea deciziei în termenele prevăzute de art. 33 şi art.
34 din Legea nr. 165/2013
 cererile şi căile de atac prevăzute de Legea nr. 31/1990 (art. 63);
 procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă (art. 8 şi art. 41
din Legea nr. 85/2014 );
 cererile privind obligarea profesionistului de a modifica contractele de
adeziune aflate în curs de executare, prin eliminarea clauzelor
abuzive, cereri formulate de organele de control prevăzute la art. 8 din
Legea nr. 193/2000 sau de asociaţiile de consumatori
 cererile în încetarea folosirii clauzelor abuzive, formulate de asociaţiile
de consumatori împotriva profesionistului care utilizează contracte de
adeziune care conţin asemenea clauze abuzive
Competenţa materială a curţii de apel

 Curţile de apel sunt competente să soluţioneze:


 contestaţia în anulare şi revizuirea îndreptate împotriva propriilor hotărâri;
 conflictele de competenţă dintre două judecătorii din circumscripţia sa teritorială
 conflictele de competenţă dintre birourile executorilor judecătoreşti
 declaraţia de abţinere/cererea de recuzare, în cazul în care, din cauza abţinerii
sau recuzării, la tribunal nu se poate constitui completul
 cererile de îndreptarea a greşelilor materiale, de lămurire sau de completare a
propriilor hotărâri şi încheieri
 cererile de strămutare pentru bănuială legitimă, de la o judecătorie sau un
tribunal din circumscripţia sa teritorială
 contestaţiile la titlu care vizează propriile hotărâri, deci atunci când titlul
executoriu îl reprezintă hotărârea curţii de apel
Competenţa materială a curţii de
apel

 acţiunea în anularea unei hotărâri arbitrale


 contestaţia împotriva hotărârilor comisiei ce privesc soluţionarea întâmpinărilor
referitoare la propunerile de expropriere
 procedura de control al averii demnitarilor, magistraţilor, a unor persoane cu
funcţii de conducere şi de control şi a funcţionarilor publici, conform Legii nr.
115/1996
 pentru declararea şi controlul averii demnitarilor, magistraţilor, a unor persoane
cu funcţii de conducere şi de control şi a funcţionarilor public;
 plângerea formulată împotriva deciziei pronunţate de Consiliul Naţional de
Soluţionare a Contestaţiilor în materia atribuirii contractelor de achiziţie publică,
a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune
de servicii
Competenţa materială a Înaltei
Curţi de Casaţie şi Justiţie

 Potrivit art. 97 C.proc.civ., Înalta Curte de Casaţie şi


Justiţie judecă:
 recursurile declarate împotriva hotărârilor curţilor de
apel, precum şi a altor hotărâri, în cazurile prevăzute
de lege; recursurile în interesul legii; cererile în
vederea pronunţării unei hotărâri prealabile pentru
dezlegarea unor probleme de drept; orice alte cereri
date prin lege în competenţa sa.
Competenţa teritorială

 Competenta teritorială de drept comun.

 Competenţa teritorială alternativă (facultativă)


 Competenţa teritorială exclusivă (excepţională)
Competenţa teritorială alternativă
(facultativă)

 În cazul în care o persoană juridică de drept privat are un


dezmembrământ fără personalitate juridică, cererea de
chemare în judecata împotriva acesteia se poate face şi la
instanţa locului unde ea are dezmembramantul fără
personalitate juridică, pentru obligaţiile ce urmează a fi
executate în acel loc sau care izvorăsc din acte încheiate prin
reprezentantul dezmembrământului ori din fapte săvârşite de
acesta. Textul nu exclude competenţa şi a instanţei de la sediul
persoanei juridice. Competenţa teritorială alternativă există
numai daca este vorba de obligaţiile la care se referă expres
textul de lege, deci cele care urmează a fi executate la locul
unde se găseşte dezmembrământul fără personalitate juridică
sau cele care au luat naştere din actele încheiate prin
reprezentantul acestuia ori din faptele săvârşite de acesta.
Competenţa teritorială exclusivă
(excepţională)

 Pentru unele categorii de pricini, legea stabileşte competenţa teritorială în


favoarea unei anumite instanţe, fară a mai exista posibilitatea pentru părţi de a
conveni ca litigiul să fie soluţionat de o altă instanţă, ceea ce înseamnă că
instanţa determinată de lege are o competenţă teritorială exclusivă.
 Cererile privitoare la drepturile reale imobiliare se introduc numai la instanţa în
a cărei circumscripţie este situat imobilul, insa atunci când imobilul este situat
în circumscripţiile mai multor instanţe, cererea se va face la instanţa domiciliului
sau reşedinţei pârâtului, dacă aceasta se află în vreuna dintre aceste
circumscripţii, iar în caz contrar, la oricare dintre instanţele în circumscripţiile
cărora se află imobilul.
 În cazul unei cereri în materie de societate, care însă ar fi în legătură cu un bun
imobil situat în raza teritorială a unei alte instanţe decât aceea a locului unde
societatea îşi are sediul principal
 Cererile de declarare a morţii unei persoane prin hotărâre judecătorească,
respectiv de anulare a unei hotărâri care declară moartea unei persoane sunt
de competenţa instanţei în circumscripţia căreia persoana şi-a avut ultimul
domiciliu cunoscut.
 Cererea de punere sub interdicţie judecătorească a unei persoane sau de
ridicare a interdicţiei se soluţionează de instanţa de tutelă în a cărei
circumscripţie persoana respectivă îşi are domiciliul.
COMPETENȚA

ÎNTREBARI?
 MULTUMESC!!!!!