Sunteți pe pagina 1din 8

Istoriografie

Eduard Meyer: 3 arii culturale, cu economii şi societăţi


distincte: Orientul Îndepărtat (India şi China),
Orientul Mijlociu şi lumea greco-romană.
Prima arie a cunoscut o cale proprie de dezvoltare,
celelalte două s-au contopit, formând aria culturii
popoarelor mediteraneene.
Karl Bücher: Die Entstehung der Volkswirtschaft.
3 faze ale economiei antice: Oikenwirtschaft
(Hauswirtschaft), Stadtwirtschaft, Volkswirtschaft.
Mihail I. Rostovtzeff: The Social and Economic History of
the Roman Empire, Cambridge, Mass. 1928, The Social
and Economic History of the Hellenistic World, 1932.
Economia romană
Economia romană
Prima fază: Roma are o economie bazată în special pe
satisfacerea nevoilor oraşului.
A doua fază: Roma se extinde în Italia, economia
Romei este bazată pe economia Italiei.
O fază intermediară: epoca marilor cuceriri şi achiziţii
teritoriale din Mediterana, economia Romei se
bazează în principal pe economia Italiei. Diviziunea
inegală a pămîntului declanşează criza economică şi
politică a Republicii.
A treia fază: Italia îşi pierde supremaţia economică în
lumea romană. Apariţia centrelor de producţie
provinciale.
Economia romană
Principalele centre de producţie în Imperiul roman:
agricultură: Egipt, Italia, Spania.
ceramică: Pergam, Gallia centrală şi sudică, Spania,
Italia.
minerit: Spania (argint şi aur), Dalmatia (argint şi aur),
Noricum, Moesia, Pannonia (fier, plumb, cupru,
sare), Dacia (aur), Egipt (sare).
comerţ: scurtă distanţă (în interiorul unor provincii),
distanţă medie (interprovincial între provincii
apropiate ca distanţă), distanţe lungi
(interprovincial sau între lumea romană şi
Barbaricum). Cazul Palmyrei – comerţul caravanier.
Societatea romană
Ordine:
Ordo senatorius. Cursus senatorial: vigintivirat, quaestor,
aedil, tribunus plebis, praetor, legatus al statului
roman în provincii, consul.
Ordo equester. Cariera ecvestră: miliţiile ecvestre
(praefectus cohortis, tribunus legionis, praefectus alae),
procuratele (sexagenare, centenare, ducenare) sau
centurio-primus pilus-procuratelă centenară, centurio-
primus pilus bis-procuratelă ducenară.
Ordo decurionum.
Militarii.
Plebea rurală şi urbană.
Liberţii, sclavii etc.
Societatea romană
Criza economică şi socială a Republicii în vremea
Gracchilor.
Cauze: acumularea de pămînt în vremea cuceririlor şi
achiziţiilor teritoriale, mărirea ager publicus. Statul
roman vinde ager publicus. Dar cei care cumpără sunt
tot marii proprietari. Diferenţa dintre cei cu pămînt
şi cei fără pămînt devine foarte mare.
Caius Gracchus: divizarea lui ager publicus.
Repartizarea lui în primul rînd veteranilor, nimeni să
nu poată achiziţiona mai mult de 500 iugera.
Tiberius Gracchus: legile să fie votate de comitiile
tribute, deschiderea Senatului pentru cavaleri.
Societatea romană
Epoca imperială. Piramida lui G. Alföldy.
honestiores o.s
o.e
o.d
m+n

p.r+u+l

s. humiliores

A. Abramenko-există şi o clasă de mijloc.


Societatea romană
Mobilitatea socială:
capacitatea unui grup sau a unui individ de a trece
dintr-un ordin (de regulă inferior) într-altul (de
regulă superior)
capacitatea unui individ de a-şi depăşi statutul juridic
printr-o situaţie materială deosebită
capacitatea unui individ de a depăşi propriul statut
juridic prin faptul că urmaşii îşi depăşesc statutul.
Cine a scris despre aceasta: K. Hopkins, G. Alföldy, A.
Gara, P. López Barja de Quiroga etc.