Sunteți pe pagina 1din 36

UNIVERSITATEA DE STAT DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE

„NICOLAE TESTEMIŢANU”

CATEDRA MANAGEMENT ŞI PSIHOLOGIE

MEDICINA SOCIALĂ
CA ȘTIINȚA ȘI OBIECT DE STUDIU

LARISA SPINEI,
d.h.ș.m., profesor universitar

13.01.2020
 Medicina socială este o ramură a medicinii,
și o parte a Sănătății publice, ce se ocupă
cu studiul stării de sănătate a populației în
corelare cu factorii care o influențează

 Urmărește aplicarea cunoștințelor din


diferite ramuri ale medicinii în aspectul
asigurării sănătății populației unei
comunități sau a întregii societăți, având o
orientarea predominant preventivă
ETAPE DE DEZVOLTARE ALE MEDICINEI SOCIALE

 Preistorică - atunci când are loc aplicarea unor


măsuri de prim ajutor medical
 Antică 8000-2000 î. Hr. – se caracterizează prin
creșterea natalității, creșterea densității populației;
apariția factorilor de risc pentru sănătate odată cu
dezvoltarea localităților urbane
 Medievală sec.IV-XV – boala era considerată o
pedepsă pentru păcate. În această perioadă apar
primele centre de învățământ medical și primele
facultăți (Salermo -1000, Viena -1365 etc.)
ETAPE DE DEZVOLTARE ALE MEDICINEI SOCIALE

 Renașterii: 1500-1570 – se dezvoltă industria și


localitățile urbane cu formarea factorilor de risc a
condițiilor de muncă și de trai. Sănătatea populației era
un obiectiv guvernamental primordial
 Iluministă: prin impactul asupra sănătății a condițiilor de
trai (muncă, nutriție). Ca științe existau: epidemiologia,
statistica
 Reformelor sociale: 1830-1875 - rolul statului era în
organizarea asistenței medicale populației, în apariția
unui program de profilaxie a unor maladii (ex.:asigurarea
populației cu apă potabilă)
 Sec. XX: sunt puse bazele dezvoltării sistemului de
sănătate publică contemporană și management
MEDICINA SOCIALĂ ESTE ȘTIINȚA ȘI ARTA
SE PREOCUPĂ CU: (1)

Prevenirea îmbolnăvirilor
Prelungirea vieții
Promovarea sănătății prin efortul organizat
al comunității
MEDICINA SOCIALĂ ESTE ȘTIINȚA ȘI ARTA
SE PREOCUPĂ CU: (2)

Sanitația și mediul
Educația pentru sănătate
Organizarea sistemului de sănătate astfel
încât să permită accesul la un pachet de
servicii pentru întreaga populație
MEDICINA SOCIALĂ

Obiectul Scopul
Studierea stării de Reducerea
sănătate a populației disconfortului,
în corelație cu factorii bolilor, incapacității de
ce o influențează muncă (temporare și
permanente), deceselor
premature
PRINCIPALUL OBIECTIV CA TEORIE ȘI PRACTICĂ

• Asigurarea controlului asupra nivelului de


sănătate, morbidității prin efort comun și
organizat, prin participarea activă a
întregii comunități, prin metode practice
și teoretice utilizate de medicina socială
• Sunt elaborate metode de evaluare și
implementare a programelor de sănătate
într-o comunitate
SCOPUL MEDICINII SOCIALE

Cercetarea legităților sănătății publice,


legităților de dezvoltare a sistemelor de
sănătate publică pentru elaborarea
programului științific argumentat cu caracter
strategic în aspectul sporirii nivelului de
sănătate a populației și a calității asistenței
medico-sanitare
ROLURILE MEDICINII SOCIALE

Cognitiv și metodologic (formulează și testează


ipoteze)
Educațional (educația pentru sănătate,
promovarea sănătății etc.)
Moral (sănătatea este cea mai importantă
valoare; aspecte etice în practica medicală)
Organizatoric (servește ca bază în elaborarea
politicilor de sănătate, în administrarea
sistemului de sănătate)
Integrativ
MEDICINA SOCIALĂ & PREGĂTIREA VIITORILOR MEDICI
(1)

Studierea problemelor medico-sociale într-un


spectru larg
Posibilități de a analiza și de a cerceta influența
factorilor medico-sociali asupra sănătății
populației
MEDICINA SOCIALĂ & PREGĂTIREA VIITORILOR MEDICI
(2)

Organizarea și efectuarea acțiunilor curativ-


profilactice în populație

Cunoașterea metodelor de analiză rezultatelor


activității sale, respectarea regulilor și
consecvența acțiunilor pentru îndeplinirea
oricărei cercetări
Fiecare medic trebuie să posede cunoștințe, atitudini
în următoarele domenii (1)

• Metode și tehnice ale biostatisticii


• Metode și indicatori de evaluare fenomenelor
demografice
• Metode și indicatori de evaluare a morbidității
populației
• Relațiile de cauzalitate dintre factorii de risc și
îmbolnăviri
• Planificarea activităților pentru menținerea sănătății
populației comunitare
Fiecare medic trebuie să posede cunoștințe, atitudini
în următoarele domenii (2)

• Elemente de economie și legislație în medicină


• Teorie și metode de educație sanitară
• Cunoașterea politicii, metodologiei planificării,
modalitățile de finanțare, organizarea serviciilor
de sănătate calitative
• Studiul influenței factorilor de risc socio-
economici și de altă natură asupra stării de
sănătate și elaborarea măsurilor de prevenire
DOMENIILE PRINCIPALE ALE MEDICINII SOCIALE

Epidemiologia
Demografia medicală
Morbiditatea populației
Sănătatea și patologia familiei
Educația pentru sănătate
Reabilitarea medico-socială și profesională
Planificarea familiei
Problemele medico-sociale ale umanității
CONCEPTUL DE SĂNĂTATE PUBLICĂ

Reprezintă un sistem bazat pe cunoștințe,


deprinderi, atitudini, abilități și
responsabilități a unei populații orientate
spre menținerea și îmbunătățirea stării de
sănătate

Obiectul de studiu al Sănătății publice îl


constituie grupurile umane
OBIECTIVELE PRINCIPALE ALE SĂNĂTĂȚII PUBLICE
(1)

Creșterea speranței de viață sănătoasă


pentru populație
Prevenirea deceselor evitabile sau
premature
Îmbunătățirea calității vieții pentru
persoanele cu boli cronice pe termen lung
OBIECTIVELE PRINCIPALE ALE SĂNĂTĂȚII PUBLICE
(2)

Ameliorarea stării de sănătate prin


intermediul prevenirii
Reducerea disconfortului
Reducerea incapacității de muncă
temporare și stabile
Reducerea îmbolnăvirilor
FACTORII CARE INFLUENȚIAZĂ SĂNĂTATEA POPULAȚIEI

• 18,0- • 17,0-
22,0% 20,0%
Factori
Factori climatogeo
biologigi grafici și
ecologigi

Factori Medicina
sociali

• 49,0- • 8,0-
53,0% 10,0%
CRITERIILE UTILIZATE PENTRU DEFINIREA SĂNĂTĂȚII

 Bunăstarea funcțională
 Capacitatea organismului de a se adapta la
condițiile variate de viață și muncă
 Condiția umană care îl face pe individ creativ
SĂNĂTATEA INDIVIDUALĂ (1)

 Rezultatul interacțiunii optimale dintre ”zestrea”


biologică, genetică a omului și condițiile mediului
său de viață, de activitate naturală și socială

 Unitatea armonioasă a calităților biologice și


sociale care influiențează favorabil viața și
activitatea individului și lipsa de boli
SĂNĂTATEA INDIVIDUALĂ (2)

 Starea, care permite individului de a petrece o viață


nelimitată în libertatea sa de a-și exercita funcțiile
umane și de a respecta un mod sănătos de viață

 O stare în procesul de adaptare care trebuie să


garanteze funționarea organismului uman și
participarea lui la procesul de socializare
DEFINIȚIA OMS: SĂNĂTATEA INDIVIDUALĂ

”O stare de bine completă din punct de vedere fizic,


mental și social și nu numai absența bolii sau a
infirmității”

Caracteristicele acestei difiniții sunt:


Este acceptată de toată lumea
Realizarea ei presupune responsabilitatea societății
Subliniază caracterul pozitiv și multiaxial al sănătății
SĂNĂTATEA INDIVIDUALĂ & SĂNĂTATEA UMANĂ

”O stare de bine completă din punct de


vedere fizic, mental și social și nu numai
absența bolii sau a infirmității”

Sănătatea grupurilor umane ar putea fi


definită ca o sinteză a sănătăților
individuale apreciată într-o viziune
sistemică, globală
DIFERENȚE DE SĂNĂTATE ÎNTRE MEDICINA
COMUNITARĂ ȘI MEDICINA INDIVIDUALĂ
Medicină comunitară Medicină individuală

 Îngrijirea unei  Persoane izolate care


comunități bine definite: solicită îngrijire medicală
geografic și
populațional
 Preocupări prioritare:
 Personae și familii bolnavi
sănătoase și/sau
bolnave
 Lucrul în echipă: echipe  Profesionistul lucrează
interdisciplinare izolat
DIFERENȚE DE SĂNĂTATE ÎNTRE MEDICINA
COMUNITARĂ ȘI MEDICINA INDIVIDUALĂ
Medicină comunitară Medicină individuală

 Îngrijiri integrate:  Diagnostic clinic și


sănătate globală și managementul terapeutic
medicină individual
 Aplicabilitate generală:  Aplicabilitate individuală:
cercetare asupra
problemelor de sănătate bolnav izolat, cercetare
– boli colective și intraorganică
nevoile exprimate de
comunitate
38 definiții

Boala (latină: morbus, greacă: nosos) este


o stare particulară a organismului
condiționată de acțiunea nocivă a diverși
factori determinanți din mediu,
caracterizată printr-un complex de
modificări morfologice și funcționale -
locale și generale, cu caracter reactiv și
lezional, ce tulbură regalarea și activitatea
la diferite niveluri funcționale
38 definiții

…se realizează limitarea capacităților de


adaptare, respectiv reducerea capacității
de muncă, printr-un proces ce afectează
organismul în ansamblul unității sale
biologice și sociale complexe
INDICATORI DE MĂSURARE SĂNĂTĂŢII POPULAŢIEI

A. Indicatori ai stării de sănătate

B. Indicatori ai stilului de viaţă

C. Indicatori de caracterizare a condiţiilor de viaţă şi muncă

D. Protecţia sănătăţii

E. Caracteristici demografice şi sociale


13 January 2020
INDICATORI DE MĂSURARE SĂNĂTĂŢII POPULAŢIEI*

A. Indicatori ai stării de sănătate


1. Speranţa de viaţă
- speranţa de viaţă la naştere
2. Mortalitatea
- generală
- specifică – PYLL (Anii potenţiali de viaţă pierduţi)

* Recomandări ale Uniunii Europene

13 January 2020
INDICATORI DE MĂSURARE SĂNĂTĂŢII POPULAŢIEI*
(continuare)

3. Morbiditatea şi dizabilitatea
- generală
- specifică
4. Calitatea vieţii
- DALY (Anii de viaţă corectaţi după dizabiltate)
- QALY (Calitatea vieţii anilor supravieţuiţi)
* Recomandări ale Uniunii Europene

13 January 2020
INDICATORI DE MĂSURARE SĂNĂTĂŢII POPULAŢIEI*
(continuare)

B. Indicatori ai stilului de viaţă


1. Consumul de tutun
2. Consumul de droguri
3. Consumul de alcool
4. Alimentaţia

* Recomandări ale Uniunii Europene

13 January 2020
INDICATORI DE MĂSURARE SĂNĂTĂŢII POPULAŢIEI*
(continuare)

C. Indicatori de caracterizare a condiţiilor de viaţă şi muncă


1. Rata de angajare / şomaj
2. Condiţii ale mediului de muncă
3. Indicatori ce caracterizează condiţii de locuit
4. Indicatori ce caracterizează condiţii de mediu
înconjurător

* Recomandări ale Uniunii Europene

13 January 2020
INDICATORI DE MĂSURARE SĂNĂTĂŢII POPULAŢIEI*
(continuare)

D. Protecţia sănătăţii
1. Surse de finanţare
2. Resurse umane
3. Cost / bolnav internat
4. Cost medicamente/ bolnav internat

* Recomandări ale Uniunii Europene

13 January 2020
INDICATORI DE MĂSURARE SĂNĂTĂŢII POPULAŢIEI*
(continuare)

E. Caracteristici demografice şi sociale


1. Genul
2. Vârsta
3. Starea civilă
4. Locul de trai
5. Educaţie
6. Venit
7. Subgrupuri populaţionale defavorizate

* Recomandări ale Uniunii Europene

13 January 2020
?
?
?