Universitatea ,,Dunărea de Jos,, Galați

Facultatea de Economie și Administrarea Afacerilor

GRECIA

Studente: MUNTEANU CRISTINA

MITU CLAUDIA CRISTNA
Specializarea: Management anul III
 Noțiuni generale
Suprafață - totală131.990 km²
Apă (%) - 0.8669
Populație - 110.815.197 loc
Limbă oficială – Greacă
Sistem politic – Republică parlamentară
unitară
Președinte al Grecie – Prokopis
Pavlopoulos
Prim-ministru al Greciei - Alexis Tsipras
 Agricultura
 În 2014, Grecia a fost cel mai mare
producător de bumbac din Uniunea
Europeană (183.800 tone) și de fistic (8.000
tone) și s-a clasat pe locul al doilea la
producția de orez (229.500 tons) și
de măsline (147.500 tone), pe locul trei la
producția de curmale (11.000 tone)
și migdale (44.000 tone), tomate (1.400.000
tone) și pepeni (578.400 tone)și pe locul al
patrulea la producția de tutun (22.000 tone).
 Agricultura contribuie cu 3,8% la PIB-ul țării și
angajează 12,4% din forța de muncă la nivel
național.
 Grecia este un beneficiar major al Politicii
Agricole Comune a Uniunii Europene. Ca
urmare a aderării țării la Comunitatea
Europeană, mare parte din infrastructura sa Stafide uscate la soare în Zakynthos
agricolă a fost modernizată cu fonduri
europene și producția agricolă a crescut. Între
2000 și 2007, fermele ecologice din Grecia
au înregistrat o creștere de 885%, cel mai
mare procentaj din UE.
 Industria maritimă
 Industria navigației este un element-cheie al activităților economice din Grecia
începând cu vremurile antice. Astăzi, navigația este una dintre cele mai
importante industrii ale țării. Ea reprezintă 4,5% din PIB, și are circ 160.000 de
angajați (4% din forța de muncă), și reprezintă 1/3 din deficitul comercial al țării.
 Conform unui raport din 2015 al Conferinței Națiunilor Unite pentru Comerț și
Dezvoltare, marina comercială greacă este cea mai mare din lume,
reprezentând 16,2% din capacitatea mondială de transport, în creștere de la
15,96% în 2014. Numărul echivalent în 2006 era și mai mare, de 18,2%. Tonajul
total al flotei comerciale naționale este de 202 milioane tone capacitate de
încărcare, cel mai ridicat din lume.
 În termeni de număr total de vase, Marina Comercială Greacă este pe locul al
patrulea în lume, cu 3.150 de nave (dintre care 741 sunt înmatriculate în Grecia,
iar restul de 2.409 în porturi străine). După categiruuke de vase, Grecia este pe
primul loc la petroliere și vrachiere, pe locul patru la numărul de port-containere,
și pe al cincilea la alte vase.
 Turism
 Un procentaj important din venitul național grecesc provine din
turism. Turismul finanțează 16% din produsul intern brut. Conform
statisticilor Eurostat, Grecia a primit în 2009 peste 19,5 milioane de
turiști, în creștere față de cei 17,7 milioane care au venit în anul
anterior.
 Marea majoritate a vizitatorilor Greciei provin de pe continentul
european, în număr de 12,7 milioane. Deși majoritatea vizitatorilor de
o singură naționalitate sunt cei din Regatul Unit, (2,6 milioane),
urmați îndeaproape de cei din Germania (2,3 milioane). În 2010, cea
mai vizitată regiune a Greciei a fost Macedonia Centrală, cu 18% din
fluxul total național de turiști (în total 3,6 milioane de turiști), urmată
de Attica cu 2,6 milioane și de Pelopones cu 1,8 milioane. Grecia de
Nord este cea mai vizitată regiune geografică, cu 6,5 milioane de
turiști, urmată de Grecia Centrală cu 6,3 milioane.
 În 2014, Lonely Planet a clasat al doilea oraș al Greciei, Salonic, pe
locul al cincilea în lista celor mai bune orașe pentru petreceri din
lume, comparabil cu alte orașe cum ar fi Dubai și Montreal. În
2015, Santorini a fost votată „cea mai bună insulă din lume” în Travel
+ Leisure. Insula învecinată Mykonos s-a clasat a cincea în categoria
europeană.
 Plaja Myrtos din Kefalonia

Plaja Voidokoilia din Pelopones

Kavos

Canal d’Amour din Corfu

Modelul lui Hofstede
Distanța față de putere
SCOR-60

 Cu un scor de 60, Grecia are un punct intermediar, însă indică o ușoară

tendință spre partea superioară a PIB-ului adică o societate care crede
că ierarhia ar trebui respectată, iar inegalitățile dintre oameni sunt
acceptabile. Distribuția diferită a puterii justifică faptul că deținătorii de
putere au mai multe beneficii decât cei mai puțin puternici din
societate. În Grecia, este important să se arate respectul pentru
persoanele în vârstă (și copiii să aibă grijă de părinții lor în vârstă). În
companii există un șef care își asumă întreaga responsabilitate. Nu
trebuie să uităm niciodată că în mintea unui grec toate celelalte culturi
din lumea occidentală au moștenit ceva din cultura greacă
antică. Simbolurile de stare ale puterii sunt foarte importante pentru a
indica poziția socială și pentru a "comunica" respectul care ar putea fi
arătat.
EVITAREA INCERTITUDINII
SCOR-98

Grecia are cel mai mare scor al evitării incertitudinii, ceea ce înseamnă
că, în calitate de națiune, grecii nu sunt deloc confortabili în situații
ambigue: întotdeauna neprevăzute este gata să "pună o
ambuscadă". "Sabia lui Damocles", iminentă peste capul tuturor, poate
ilustra acest sentiment anxios și stresant în legătură cu viața. În Grecia, ca
în toate societățile mari de evitare a incertitudinii, birocrația, legile și
regulile sunt foarte importante pentru a face lumea să fie un loc mai sigur
de a trăi. Grecii trebuie să aibă momente bune și relaxante în viața de zi cu
zi, să vorbească cu colegii, cu oaspeții și prietenii. Datorită scorului ridicat
în această dimensiune, grecii sunt oameni foarte pasionați și
demonstrativi: emoțiile sunt ușor de arătat în limbajul corpului. Mitul
grecesc despre "nașterea" lumii ne spune multe despre evitarea
incertitudinii: de la început a existat doar haos, dar apoi Cronos (Timp) a
venit pentru a organiza viața și a face mai ușor să o gestioneze.
MASCULINITATE
SCOR-57
Cu un scor de 57, Grecia este o societate masculină medievală orientată
spre succes și condusă.Bărbații consideră că este o onoare personală să
aibă grijă de familia lor. În culturile colectiviste și masculine succesul unui
membru al unei familii oferă valoare socială întregului grup în parte. Când
se întâlnește cu o persoană nouă, un străin nu ar trebui să fie surprins de
greci vorbind de oamenii importanți și de succes pe care îi cunosc în
oraș. Aristoteles Onassis, magnatul grec, cunoscut în întreaga lume, a fost
și este încă un exemplu al unui grec de succes, ale cărui simboluri de
stare vorbesc despre realizările excelente într-o societate masculină.
INDIVIDUALISM
SCOR-35

La un scor de 35, Grecia este o cultură colectivistă, "noi", ceea ce înseamnă că

în această țară oamenii de la naștere sunt integrați în grupul puternic, coeziv (în
special reprezentat de familia extinsă, inclusiv unchii, mătușile, bunicii și veri),
care continuă să-și protejeze membrii în schimbul loialității. Acesta este un
aspect important și în mediul de lucru, unde, de exemplu, un membru mai vechi
și mai puternic al unei familii este de așteptat să "ajute" un nepot mai mic să fie
angajat pentru un loc de muncă în compania sa. Din cultura individualistă acest
lucru ar putea fi perceput ca nepotism (percepție negativă), dar în societățile
colectiviste este un comportament normal. În afaceri este important să construim
relații de încredere și de lungă durată: o întâlnire începe, de obicei, cu
conversații generale, pentru a vă cunoaște reciproc înainte de a face afaceri.
ORIENTARE PE TERMEN LUNG
Scor- 45
Grecia are un scor intermediar de 45 pe această dimensiune. Organizațiile cu
orientare pe termen scurt apreciază inovația, spiritul antreprenorial și inițiativa.
Tradiția și stabilitatea sunt importante doar în măsura în care ajută și nu
împiedică creșterea economică. Succesul este important, în primul rând, și orice
altceva este subordonat eforturilor de a avea succes în orice proces/activitate
organizațională. Evaluarea performanțelor și controlul pun accentul pe obținerea
de rezultate iar managementul valorizează deosebit câștigurile pe termen scurt.
Ce este cel mai important este „acum și aici” nu într-un viitor atins pe baza unei
planificări meticuloase.

INDULGENŢĂ
SCOR- 50
Grecia are un scor intermediar de 50 pe această dimensiune, astfel încât nu se
poate stabili o preferință clară între indulgență și restrângere.
 Particularități ale managementului
 Una dintre cele mai complexe şi importante componente ale managementului ,
motivarea, se realizează cu intensităţi şi rezultate diferite in Europa. Astfel , în
ceea ce priveşte motivarea salariaţilor , managerii din Spania , Portugalia şi
Grecia sunt cel mai puţin eficace , iar la.polul opus se află mangerii din
Danemarca şi Germania.
 În Grecia, procesul de recrutare și selecție a resurselor umane prezintă o serie
de particularități. La nivelul companiilor multinaționale este utilizată preponderent
metoda interviului, care le furnizează angajatorilor numeroase informații despre
candidați.
 Grecii preferă să facă afaceri cu persoane pe care le cunosc și care le-au
câștigat încrederea. De aceea, sunt preferate întalnirile față în față. În cadrul
companiilor se obișnuiește să fie angajați care aparțin aceleiași familii.În
întalnirile de afaceri, ținuta este de tip business, la costum sau în haine sobre și
de bun gust. În cazul unei întalniri de afaceri, este bine sa fii punctual, chiar dacă
partenerul tău grec poate să întârzie.
 Semnul “ok” în forma cercului, făcut cu degentul mare și aratatorul, este
considerat a fi vulgar. Un alt gest nepoliticos pentru greci este să scuturi capul
afirmativ. Este mai bine sa spui “da”.
 Grecii nu apreciază persoanele care sunt exagerat de pretentioase sau care par
scorțoase. Preferă oamenii care stiu să creeze o atmosferă relaxată, fără a fi
însă una neserioasă.
 Curiozităţi despre Grecia
 În Grecia există doar două metropole: Atena şi Salonic. 90% din teritoriul
Greciei este ocupat de oraşe mici şi sate.
 Clădirile sunt mici, nu au mai mult de cinci etaje. Singurele clădiri mai înalte
sunt hotelurile sau clădirile de birouri.
 Grecia se află pe locul trei în clasamentul celor mai mari producători de
măsline. Cei mai vechi măslini, plantaţi în secolul 13, încă mai fac măsline.
 În Grecia există nu mai puţin de 2000 de insule din care doar 170 sunt locuite.
 Cea mai mare insula grecească este Creta.
 Grecii nu merg niciodată în vizită cu mâinile goale. Duc în totdeauna ceva: o
cutie de bomboane sau un pepene roşu.
 Grecii sunt nişte fumători înrăiţi.
 Cea mai populară băutură în Grecia este cafeaua, grecii beau litri de cafea.
 Grecii nu fac cu mâna pentru a saluta, consideră că acest semn este o insultă.
Grecii salută cu palma strânsă.
 Toate cluburile de noapte sunt localizate în afara oraşului.
 Grecia are cele mai multe aeroporturi internaţionale.
 Cultura Greaca
 Pentru titanii vietii spirituale grecesti, participarea la jocurile
traditionale care se desfasurau în arenele si pe stadioanele Greciei a fost
un lucru normal. Daca pe lânga participare ei reuseau sa obtina si un
premiu, acest fapt devenea un foarte serios motiv de mândrie. Pitagora,
filozoful si matematicianul, a reusit obtinerea unui titlu de campion la
pugilat chia la jocurile organizate în Olimpia. Platon a concurat la
competitia de lupte din cadrul jocurilor Nemeice si Istmice, Sofocle
frecventa palestrele din Atena, iar poetii Euripide si Timocreon au
obtinut si ei premii sportive.
 Toate acestea s-au reflectat în felul de viata al cetatenilor si în educatia
pe care o primeau tinerele generatii. Astfel în epoca descrisa de Homer,
exercitiile fizice erau practicate doar de regii si fiii lor, în timp ce
soldatii si oamenii de rând erau simpli spectatori. În perioada clasica a
antichitatii grecesti educatia fizica a devenit o preocupare a
aristrocratilor de la care erau exclusi scavii sau micii meseriasi.
 Legenda Argonautilor, compusa de Apolonius din Rhodos prin sec. al III-lea Î.Hr,
descrie expeditia lui Iason cu corabia Argos pentru aducerea "lânii de aur" din
Colchida. În timpul expeditiei, argonautii se opresc pe o insula din Marea Egee si
participa la jocurile care se organizau aici. Sunt pomenite jocurile de palestre,
cursele de cai, pugilatul, trasul cu arcu. Orfeu primeste un premiu pentru cântecele
sale. Din întreaga descriere reiese pe de o parte caracterul sportiv al practicarii
acestor exercitii dar si asocierea lor cu religia, poezia si muzica, asociere care va
caracteriza conceptia greaca despre educatie fizica pe tot parcursul sau istoric.

 Poemele homerice au o importanta documentara imensa pentru cunoasterea

vietii culturale a Greciei din perioada cuprinsa între secolele al XII-lea si al VIII-lea
Î.Hr. Epopeea homerica cuprinde doua pasaje referitoare la practicarea exercitiilor
fizice de catre vechii greci. Unul face parte din cartea a XXIII-a din Iliada fiind
episodul care descrie înmormântarea lui Patrocle, ucis de Hector. Jocurile si
întrecerile constituie punctul cel mai important. Personaje istorice care au luat
parte la razboiul troian participa la întrecerile de care, la cele lupta si pugilat, la
alergari, la aruncarea sulitei si a discului, la tragerea cu arcul.
 Dupa o perioada care a durat câteva sute de ani, Grecia devine din nou
un centru al civilizatiei lumii antice, viata politica fiind concentrata în
jurul a doua mari centre, opuse din multe puncte de vedere: Atena,
întemeiata de urmasii ionienilor si Sparta, întemeiata de urmasii
invadatorilor dorieni.
 Desi au existat adesea diferente destul de pregnante între cele
doua mari centre ale Greciei clasice, Atena si Sparta, trebuie subliniat
faptul ca una dintre preocuparile principale ale poporului grec
indiferent de cetate era aceea de îngrijire atenta si continua a trupului si
spiritului. În Grecia clasica se contureaza din ce în ce mai clar o
conceptie sistematica despre educatie, conceptie în care grija pentru
educatia fizica era asezata pe primul plan. În aceasta perioada educatia a
devenit una dintre functiile fundamentale ale statului, iar marii filozofi
au fost preocupati sa precizeze cât mai clar scopurile si sa gaseasca cele
mai potrivite metode si mijloace de realizare.
 Conceptia greaca despre educatia fizica a evoluat în trei directii
principale: igienica, militara si armonioasa, fiecare dintre aceste directii
bucurându-se de atentia celor mai luminate minti ale timpului.
Exercitiile fizice si-au clarificat continutul, au fost sistematizate si au
dobândit o terminologie adecvata.
 Conceptia igienica este reprezentata de o ilustra galerie de învatati,
care din cele mai vechi timpuri au aratat legatura dintre exercitiile fizice
si sanatate:
 Chiron, celebrul centaur, considerat unul dintre întemeietorii medicinei
si farmaciei, a îndrumat educatia lui Achile, Nestor, Jason, Castor si
Polux, deslusindu-le tainele vânatorii dar si pe cele ale pastrarii
sanatatii.
 Herodicos din Selimbria, predecesorul lui Hipocrat a fost primul care a
stabilit normele gimnasticii igienice si terapeutice, fiind considerat
"parintele" gimnastice terapeutice grecesti.
 Conceptia militara a fost caracteristica statului spartan, fiind o
consecinta naturala a originii, dar si a structurii psihice si politice a
acestui popor. Sparta s-a organizat ca stat militar în care fiecare
cetatean trebuia sa fie soldat. Copiii nu mai apartineau familiei, înca de
la nastere ei erau preluati de stat. Viata cetateneasca era un serviciu
militar permanent care începea înca din copilarie. Copii mai putin dotati
sau infirmi erau lasati sa moara, expusi pe muntele Taiget. Cei sanatosi
si vigurosi erau lasati în grija familiei doar pâna la vârsta de 6 ani, dupa
care btietii erau preluati de stat si dati în grija pedotribilor. Îndrumati de
acestia pâna la 18 ani ei erau educati într-un regim sever prin care se
urmarea cresterea rezistentei fizice, antrenarea lor pentru lupta prin
marsuri, calarie, înot, mânuirea armelor. La 18 ani tinerii deveneau
"efebi", iar la 20 de ani soldati. Abia dupa 30 ani erau socotiti barbati si
primeau dreptul de a se casatori.
 Fetele erau crescute si educate în acelasi spirit. Ele trebuiau sa-si
întareasca trupul pentru a putea da nastere unor copii sanatosi si voinici.
Una dintre capodoperele sculpturii antice, aflata azi în muzeul de la
Vatican, înfatiseaza "alergatoarea dorica", o fata îmbracata cu un
"chiton" scurt, cu cingatoare si cu umarul gol, al carui trup este plin de
gratie dar si de forat. Pe lânga alergare, fetele spartane aruncau discul si
sulita, înotau, se jucau cu mingea, dansau. Educatia aspra a spartanilor
nu excludea latura spirituala, care se cultiva mai ales în timpul meselor
luate împreuna cu conducatorii lor, când tinerii erau obisnuiti sa discute
probleme de politica sau învatau cântece si versuri ale unor poeti ca
Terpandru si Tirteu, scrise în acelasi spirit al dragostei si sacrificiului
pentru patrie.
BIBLIOGRAFIE
 https://geert-hofstede.com
 https://www.hofstede-insights.com/.../compare-countries
 https://ro.wikipedia.org/wiki/Grecia
 http://timp-liber.acasa.ro
 https://grecia.travelplanner.ro/
 https://www.navigator.ro/destinatii/europa/grecia/inform
atii-utile/