Sunteți pe pagina 1din 90

Urticaria

 Sindrom cutanat caracterizat clinic prin:


 leziuni eritemato-edematoase

 migratorii,

 tranzitorii,

 pruriginoase
Urticaria
Clasificare

 U. acută
 U. cronică

U. alergice (mediate de reactii imune tip I


si tip II)
U. nealergice (prin activarea directa a
mastocitului)

Etiopatogenie

Factorii declansatori:
 Alimentele si aditivii alimentari

 Medicamentele: antibiotice, antiinflamatorii

 Aeroalergeni polen, mucegai

 Venin de insecte

 Implanturi

 Infectii virale, bacteriene, fungice

 Dezordini imunologice: colagenoze ,tiroidita autoimuna

 Neoplazii limfoame, neoplasme viscerale

 Disfunctii hormonale
Fiziopatologie

 U. alergica:
 activarea imunologica
 Mastocitul-histamina
 _eliberarea de mediatori vasoactivi
 cresterea permeabilitatii capilare si venulare
 leziuni edematoase
 Alti mediatori:
 bradikinina si C seric
 TNF alfa, citokine proinflamatorii
Manifestari clinice
M cutanate
 Papule edematoase
eritematoase/albe,migratorii,tranzitorii,
 Pruriginoase, forme si dimensiuni variabile
M viscerale
 tulburari digestive
 artralgi vertij
Lipotimie
 Angioedem
 Hipotensiune, tulb. ritm cardiac, lacrimare,
obstructie nazala, bromhospasm
Urtica
rie
Forme clinice particulare
 U.fizice
Dermografismul
U. la presiune
U. la frig
U. solara-actinica
U. la cald
 U. idiopatica
 U. vasculitis
Diagnosticul diferential

 Eritemul polimorf forma eritemato-


edematoasa
 Dermatita herpetiforma la debut
 Eritemele figurate
 Rozeola sifilitica
Tratament
T.etiologic
 Excluderea factorilor etiologici

T.Patogenic
I.Blocarea receptorilor pentru histamina
 Antihistaminice H1

clorfeniramin,hidroxizin,cetirizina,loratadina,
fexofenadina
 Antihistaminice H2
 Cimetidina, ranitidina
Tratament

 II. Inhibitori ai degranularii


mastocitare
Cromoglicat de sodiu,glucocorticoizi
 III. Imunoterapia

desensibilizari, hiposensibilizari
Angioedemul/Edemul Quincke
 Edem difuz al tesutului celular subcutanat
Edemul cutanat:
 Culoare alb-roz, nedepresibil,
nepruriginos, fara limite precise
 Persista ore/zile

 Tendinta la recurente

 Localizare:pleoape, buze, obraji, regiunea


genitala
Angioedem
Angioedemul/Edemul Quincke

 Edemul mucoaselor
 M. liguala disfonie
 M.laringiana====dispnee inspiratorie
 M. glotica axisfie
 M.gastrointestinala= dureri abdominale,
voma, diaree
Angioedemul/Edemul Quincke

Etiopatogenie:
 Reactie alergica tip I

 Deficit al inhibitorului de C1 esteraza


(A.ereditar )
Angioedemul/Edemul Quincke

Diagnostic diferential:
 Dermatomiozita

 Erizipel

 Celuluita

 Dermita acuta de contact


Angioedemul/Edemul Quincke

Tratament
 Oxigenoterapie
 Epinefrina
 antihistaminice
 Corticoterapie
Eczema

 Sindrom inflamator si alergic


Manifestari clinice
 Eritem
 Edem
 Veziculizatie
 Eroziuni exudative –zemuire
 Cruste
 Descuamare/eritem /vindecare
Prurit
Placi/palcarde cu limite sterse
Clasificare
Dpv. etiopatogenic
 E.exogene
 E. endogene
 E. mixte
Dpv clinico-evolutiv
 E. acute

 E. subacute

 E. cronice
Etiopatogenie
 Alergeni exogeni:
 Substante chimice
 Germeni patogeni: fungi/bacterii
 Factori endogeni:
 Produsi de metabolism/toxine
 Alimente sau produsi de digestie incompleta
 Medicamente
 Predispozitie genetica
 Factori locali: seboreea, xeroza ,hiperhidroza
Eczemele exogene

 Dermatita de contact
Iritativa-ortoergica
Alergica
 Eczema microbiana
 Eczema micotica
Dermatita de contact

 DC=conditii induse de contactul pielii cu


substante chimice cu potential primar
iritativ sau sensibilizant
 DC iritativa
 Clinic: eritem, edem, flictenizare/necroza
 DC alergica
 Clinic: eczema
Dermita de contact iritativa
 Expunere anterioara :  nu este necesara
 Localizare:  strict locul de contact
Susceptibilitate:  Nu
Debutul leziunilor:  rapid dupa expunere
 Legatura cu  apar de la prima
expunerea: expunere
Dermatită de contact iritativă
Dermita de contact alergica
 Expunere anterioara :  Este obligatorie
 Localizare:  Locul de contact si la
 distanta
 Susceptibilitate:  Numai la anumite

persoane
Debutul leziunilor:  Lent: min 24h
 Legatura cu  Leziunile apar dupa
expunerea: expuneri repetate
Dermatită de contact alergică
Dermatită de contact
alergică
Eczema microbiana si micotica

 Sensibilizare la antigene sau produsi de


metabolism ai bacteriilor/fungilor
 Clinic: Placi/palcarde cu limite sterse,
localizate in proximitatea focarului
infectios/fungic
Eczemă microbiană gambe
Eczemă micotică a regiunii
fesiere
Eczeme tratament:

 1. T.etiologic: excluderea alergenului în


cauză
 2. T.patogenic: medicaţie antialergică
 3. T.specific medicamentos:
 4. T.imunomodulator
 5. Regim igienodietetic: evitarea
alimentelor sensibilizante
 Profilaxia: factorii de teren care
favorizează manifestările alergice, regim
alimentar
Eczeme: tratament
 faza de veziculizaţie şi zemuire: comprese
cu ser fiziologic sau antiseptice slabe
 faza de uscare a leziunilor: emulsii sau
creme cu corticosteroizi local
 faza de descuamaţie: unguente cu
corticosteroizi, keratolitice şi reductoare
 faza de lichenificare: corticosteroizii se
asociază cu reductoare (gudroane)
Eczemele endogene
 Manifestari clinice cu caracter primitiv diseminat
si simetric
 Etiologie:
 F. de teren individual (digestivi,
endocrini,imunologici)
 Alergeni exogeni
 Forme clinice: Dermatita atopica
 Eczema vulgara
 Eczema numulara
Dermatita atopica
 Eczema cu determinism plurifactorial si evolutie
cronica
 Etiologie
 Factori genetici
 Imunologici:hipersecretie IgE, imunitatii celulare
 Ambientali (aeroalergeni, agenti infectiosi,
factori climatici)
 Factori psihogeni si neurogeni
Dermatita atopica
 Leziunile poarta amprenta varstei

 Modalitati de expresie clinica:


 I.DA a sugarului:
 Debut: 2-4 luni
 Aspect clinic: leziuni inflamatorii eroziv-
exudative/uscate, fisuri
 Localizare: obraji, menton, frunte;
 partea centrală a feţei este respectată;

Dermatită atopică a sugarului
Dermatita atopica
 II. DA juvenilă:
 Debut: la copilul de 3-4 ani până la 8-10 ani;
 Aspect clinic: leziuni cu aspect de eczema
subacuta
 Localizare: la pliuri (coate, popliteu, regiunile
inghinale, cervical);
 Evoluţie: trenantă, rezistentă la terapie, cu
tendinţă la lichenificare.
 .
Dermatită atopică a copilului
Dermatita atopica

 III. DA a adolescentului şi adultului:


 Debut: !!!la adult
 Aspect clinic: eczema lichenificata
 Localizare: cu predilecţie la pliuri,
 Evolutie : trenantă şi recidivantă
 Alte manifestari: astm bronsic,rinita
sezoniera, keratoconjuctivita
Dermatită atopică a adultului
Dermatita atopica
 Semne cutanate sugestive pentru terenul
atopic:
 Xeroza cutanata
 dermografismul alb
 hiperkeratoza foliculara
 hiperliniaritate palmară
 rărire a sprâncenei în 1/3 externă
 dublu pliu palpebral
Eczema vulgara

 Clinic: leziuni eritemato-edematoase,


keratozice fisurare sau lichenificate,
 Dispuse in placi si placarde imprecis
delimitate
 Localizare: simetric pe brate, antebrate,
scalp, gat, organe genitale
Eczema discoida sau numulara
 Factori favorizanti:
 Traumatisme locale,etilism, sensibilizari la
saruri si metale,caldura uscata
 Clinic: placi rotunjite cu aspect monomorf
eritemato-veziculoase cu evolutie stadiala,
cu extensie periferica
 Localizare: fata dorsala a mainilor,membre
 trunchi
Eczemă numulară
Dermatita atopica
tratament
 Excuderea factorilor alergizanti
T. sistemic
 Antihistaminice
 Imunosupresive
 Corticosteroizi
 Ciclosporina A
 Azathioprin
 Mycophenolat mofetil
 Interferon
Dermatita atopica
tratament

 T.topic
 Corticosteroizi topici
 Antibioterapie Bactroban, neomicin
 Imunomodulatori: pimecrolimus
 Emoliente
 Antipruriginoase
Prurigourile

Etiologie
 Terenul atopic
 Boli metabolice
 Reactii medicamentoase
 Neoplazii
 Boli de sistem
Prurigourile

 Prurigouri acute:
1. Prurigo-ul acut al copilului (strofulus)
2. Prurigo-ul acut al adultului
 Prurigouri cronice
1. Prurigo-ul Besnier
2. Prurigo-ul cronic al adultului
3. Prurigo-ul nodular Hyde
Prurigo-ul acut al copilului
(strofulus)

 Etiologie: debut corelat cu eruptia


dentara, consum de alimente
 Aspect clinic: leziuni eritemato-
papuloase /veziculoase pruriginoase
 Localizare: trunchi, membre
 Evolutie: vindecare spontana
Prurigo-ul acut al adultului

 Clinic: leziuni papuloase /veziculoase


pruriginoase cu evolutie cronica
 Forme clinice:
1. P. estival (pe arii fotoexpuse)
2. P. de iarna (pe membre)
3. P. gravidic (femei cu diateza atopica)
Prurigo-ul Besnier

 Apare in prima copilarie


 Clinic: placarde lichenificate,
hiperpigmentate, papuloveziculoase ,
eroziv crustoase
 Localizare: fata, gatul, pliurile mari
 Evolutie: cronica
Prurigo-ul cronic al adultului

 Etiologia: greu de precizat (cauze


sistemice, factori psihologici,teren atopic)
 Varsta: 40-50 ani
 Clinic: leziuni papulo-veziculoase intens
pruriginoase, placarde de lichenificare,
escoriatii si leziuni de grataj
 Localizare: fetele de extensie membre,
torace posterior
Prurigo-ul nodular Hyde

 Etiologia: necunoscuta
 Clinic: noduli proeminenti,hiperkeratozici,
1-3 cm,cu halou pigmentar,pruriginosi
:arii de lichenificare,
 Localizare: fetele posterioare ale
antebratelor, coapselor, gambelor
 Evolutie: cronica rebela la tratament
Prurigourile
Tratament
 Indepartarea cauzei
 Tratamentul afectiunilor sistemice
 Antihistaminice (anti H1, anti H2)
 Sedative
 Hiposensibilizante nespecifice
 Dermatocorticoizi topici
 Injectii intralezionale
Neurodermita:

 manifestare alergică caracterizată prin


lichenificare primitivă a tegumentelor
 Clinic: tegument îngroşat, keratinizat, cu
accentuarea desenului cutanat si formarea
de pseudopapule, dispuse in plăci sau
placarde
 Localizare: oriunde pe suprafaţa
cutanata
.
Neurodermatită
Eczematidele

 manifestări alergice eritemato-scuamoase,


pruriginoase
 Clinic: leziuni sub formă de plăci sau placarde
eritemato-scuamoase, cu margini neregulate,
fărâmiţate; se asociază cu prurit
 Etiopatogenie: alergeni: infecţioşi, alimentari (în
dermatita seboreică: Pitirosporum orbicularum)
Eczematide:

 Forme clinice
Eczematide:
 Pitiriaziforme

 Psoriaziforme

 Seboreice
Dishidrozisul

 manifestare alergică veziculoasă a mâinii şi


piciorului cu caracter sezonier
 Etiopatogenie:
 F. infecţioşi (adesea un dishidrozis la mână este
secundar unei tinea pedis)
 F. alimentari
 Clinic: vezicule mari, profunde, cu lichid sub
tensiune pruriginoase, fara eritem
 Localizare: palmă şi plantă, faţa dorsală a
degetelor mâini sau la nivelul piciorului, are
caracter recidivant;
Dishidrozis mână
Vasculite alergice
Clasificare anatomo- clinica
Clasificare:
 vasculite superficiale dermice

 vasculite profunde hipodermice

 vasculite sistemice
Vasculite alergice
Etiopatogenia
 -reacţie alergică tip III; CIC depuse la nivelul
vaselor din piele şi organe; rezultă leziuni de tip
infiltrativ cu necroza peretelui vascular
 alergenii incriminaţi:
 factori infecţioşi: streptococ, bK (eritem nodos)
 factori virali: virusul herpetic (eritemul polimorf),
CMV, virusul Coxsakie
 factori micotici
 medicamente: sulfamide, antibiotice
 alimente
Vasculite alergice
Clasificare anatomo- clinica
Vasculite superficiale dermice:
 Vasculita alergică Gougerot-Ruiter
(trisindrom Gougerot)
 Purpura Henoch-Schönlein

 Purpura eczematidă

 Parapsoriazisul acut varioliform

 Eritemul polimorf
Vasculite alergice
Clasificare anatomo- clinica
Vasculite alergice profunde:
 Eritem nodos:

 Hipodermita nodulară a gambelor:


Vasculita alergică Gougerot – Ruiter
(trisindrom Gougerot)

Leziuni cutanate:
 purpură
 eritem în cocardă
 micronoduli
 bule, leziuni necrotice, ulceraţii
asociază febră, artralgii, afectarea stării generale
Localizare: obisnut pe gambe
 evoluţia: acută / subacută / cronică
Vasculită alergică
Purpura Henoch – Schönlein
manifestări cutanate:
 purpure
 peteşii
 echimoze
 vibice
localizare: cu predilecţie la gambă, pot fi uneori atingeri la
nivelul mucoaselor
asociază:
 atingere digestivă: dureri abdominale, hematemeză,
melenă
 atingere renală: hematurie
 dureri articulare
 febră
Purpură în mănuşi şi
şosete
Purpura henoch schloein
Purpura eczematidă:

 Clinic:
 -leziuni purpurice, peteşiale
 -leziuni de tip eritemato-scuamos
 -localizate frecvent pe membrele
inferioare
Purpura eczematida
Eritemul polimorf
Forme clinice:
 F. eritemato-veziculo-buloasă:
 leziunile cutanate: plăci mici, eritematoase, rotunde
sau ovalare, de 1,5 – 2 cm diametru, centrate de o
veziculă / bulă cu aspect de cocardă sau ţintă. Aceste
leziuni sunt dispuse de predilecţie acral sau pe zonele
descoperite.
 leziuni mucoase: vezicule / bule ;eroziuni sau
ulceraţii dureroase ( mucoasa bucala, oculară,
genitală, anală)
 asociază : febră, dureri articulare, cefalee, greţuri,
vărsături
Eritem polimorf forma
eritemato-buloasă
Eritemul polimorf
Forma papuloasă:
 leziuni cutanate: papule eritematoase, discret
edematoase, cu dispoziţie pe zone descoperite
sau acrale.
 atingerile mucoase -lipsesc.
 asociază : febră, artralgii
 Evoluţie:vindecare spontana, caracter
recidivant, în special primăvara şi toamna
Eritemul polimorf
Forme grave:

 sindrom Stevens – Johnson: leziuni cutanate


extinse, cu interesarea trunchiului, atingeri
viscerale (pleuro-pulmonare), atingeri mucoase,
semne generale
 ectodermoză erozivă pluriorificială: - predomină
atingerile mucoase (exclusiv), semnele generale
sunt importante
 sindromul Lylle medicamentos al adultului
(necroliză toxică) – erupţie buloasă pe fond
eritematos, extensivă asociată cu afectarea stării
generale şi atingeri mucoase
Sdr. Stevens - Johnson
Sindrom Lyell medicamentos
Parapsoriazisul acut varioliform
 erupţie întâlnită la adolescent sau adultul tânăr
 -leziunile cutanate: papulo-pustule care se
transformă în papulo-cruste (în centru leziunii
papuloase apar cruste negre necrotice);
leziunile sunt diseminate pe tegument
 -evoluţia lor este spre vindecare spontană cu
cicatrici înfundate
Eritemul nodos

 -leziuni: noduli hipodermici, localizaţi de


predilecţie pe partea anterioară / anterointernă
a gambelor, excepţional la mână şi antebraţ
 -iniţial au culoare roşie violacee apoi sunt
gălbui, verzui şi maronii
 -consistenţă dură, dureroşi, nu ulcerează
 -evoluţia este spre resorbţie spontană în 4 – 6
săptămâni; uneori au caracter recidivant,
funcţie de etiologie
Hipodermita nodulară a gambelor

 -noduli profunzi hipodermici cu evoluţie


trenantă, eventual cu ulcerare;
vindecarea este cu cicatrici
 -evoluează în pusee repetate
 -întâlnită la femeia adultă pe un teren
predispus: tulburări digestive, HTA,
tulburări endocrine