SINDROMUL

ALGIC

Cojocaru Doina
O 2006-2007 - a fost pus accentul pe Durerea la
persoanele în vârstă.
Pe parcursul anului, membrii IASP si alte
profesii din domeniul asistenței medicale au
organizat diverse prezentări și evenimente cu
scopul de a îmbunătăți și înțelege mecanismele
de producere a durerii la persoanele în vârstă si
modalitatile de ameliorare ale acesteia.
 DUREREA
O ’’ este o experienta senzoriala si emotionala
dezagreabila, asociata cu leziuni tisulare,
reale sau posibile, sau descrise ca si cum
aceste leziuni ar exista. Durerea este mereu
subiectiva’’
Association Internationale pour l’étude de la douleur
 INCIDENTA
O Indiferent daca durerea este acuta sau cronica, incidenta sa variaza intre 25 et 85% in
functie de caz:
- 25-50% dintre virstnicii care locuiesc in comunitate sufera de
durere;
- 45-80% dintre virstnicii locuiesc in institutii medico-sociale,
dintre care doar 40-50% care simt durere dispun de
analgezice;
- 60% dintre rezidentii institutiilor medico-sociale au dureri
cronice, acestea nefiind detectate de catre medicii curanti in
34% de cazuri;
- dintre cei 3000 de pacienti bolnavi de cancer, 41% sufera de
dureri insuficient ameliorate, majoritatea dintre ei fiind
persoanele cu virsta mai mare de 70 ani.
O Durerea la persoanele in virsta este deseori neevaluata si netratata suficient.
Proportia virstnicilor la care durerea este monitorizata corect este mai putin de 50 %,
aceasta frecventa scade pina la 20 % atunci cind este vorba de persoanele in virsta cu
dementa sau durere de origine non-canceroasa.
 TIPURILE DE DURERE
O Dureri musculo-scheletale (osteoartroze;
fibromialgii);
O Angina pectorala;
O Nevralgie post-herpetica;
O Durere neuropatica ( DZ, post-aputationala, post-
AVC);
O Durere in cancer;
O Durere in caz de insuficienta arteriala periferica;
O Durere in caz de escare;
O Durere in caz de constipatii;
 IMPACTUL DURERII
O Fizic/ functional: perturbarea somnului;
tulburari de apetit;
scadere ponderala;
deficiente cognitive;
limitari in desfasurarea activitatilor cotidiene;
O Psihosocial: depresie;
tendinta spre suicid;
anxietate;
izolare sociala;
O Global: scaderea calitatii vietii;
stare de sanatate deficienta;
necesitate crescuta in ajutorul serviciile medicale;
 Dificultatile de tratament
O Lipsa specialistilor in domeniul evaluarii si tratamentului
durerii;
O Evaluarea insuficienta si dificila a durerii la pacientii cu
dificultati de comunicare;
O Reticenta in prescrierea de opiozi, in special in caz de durere
non-canceroasa;
O Refuzul virstnicilor de a declara prezenta durerii ( abordarea
durerii ca ceva normal pentru virsta, frica de a se plinge, frica
de a descoperi o patologie grava sau de a fi spitalizat);
O Refuzul virstnicilor de a administra opioizi;
O Multiple probleme medicale asociate, prevalenta crescuta a
dereglarilor senzoriale, handicapului si dementei;
O Risc crescut de aparitie a efectelor adverse: administrarea
mai multor medicamente, tulburari fiziologice care modifica
distributia si metabolizaresa medicamentelor;
 PERCEPTIA DURERII
O Unele studii de cohorta au demonstrat ca odata cu virsta
scade si perceptia durerii.
O Astfel, aproximativ 40% dintre pacienții cu virsta de peste 65
de ani simt mai puțin sau niciodata durere în caz de peritonita,
obstrucție intestinala sau pneumonie; iar, infarctul de miocard
silentios este atit de frecvent la persoanele in virsta (35-42% )
încât acesta a fost recunoscut ca entitate nozologica aparte.
O De asemenea au fost raportate cazuri cind durerea
postoperatorie si durerea in caz de cancer este mai puțin
severa la batrini.
 DEPISTAREA DURERII
O Context clinic evocator:
- agravare recenta a starii pacientului;
- inflamatie articulara, edeme localizate, deformarea unui
membru;
- modificarea brusca a comportamentului si dispozitiei;
- patologie intercurenta care ar putea provoca noi dureri
sau care le acutizeaza pe cele deja prezente;
O Anamneza culeasa de la pacient si membrii familiei:
- localizarea durerii obisnuite;
- prezenta patologiei care provoaca durerea: reumatism,
cancer, boli neurologice, constipatii, retentie urinara;
- comportamentul pacientului in timpul episoadelor
dureroase anterioare; Aceasta permite sa se observe
schimbarile de comportament.
 EVALUAREA DURERII
O Anamneza culeasa de la
1. Pacient:
- localizarea durerii;
- intensitatea durerii;
- calificativul cu care pacientul ar putea descrie durerea;
- debutul si evolutia durerii de-a lungul timpului;
- factorii care amelioreaza si care agraveaza durerea;
- impactul durerii ( somn, apetit, dispozitie);
- atitudinea pacientului fata de durerea sa;
- tratamente anterioare ( medicamente, doze, durata, efecte);
- lista medicamentelor si modul de administrare;
2. Familie/ Ingrijitori:
- comportamentul pacientului;
- necesitatile pacientului;
- resursele de ajutor disponibile pacientului;
O Scarile de autoevaluare a intensitatii durerii:
O Limite in utilizarea scarilor de evaluare a durerii:
- Dificultati de abstractie: incapacitatea de a intelege
legatura dintre intensitatea durerii si un numar;
- Tulburari de memorie: incapacitatea de a evalua
intensitatea durerii care a simtit-o cu ceva timp in urma;
- Sensibilitate scazuta a instrumentelor: risc de sub- sau
supraevaluare;
- Specificitate scazuta a instrumentelor: tendinta de a
evalua consecintele durerii in functie de gen si handicap
si nu de intensitate;
- Tulburari de intelegere, de participare si de comunicare
( tulburari senzoriale, coma, afazie, dementa);
O Scari de hetero-evaluare: sunt folosite atunci cind
auto-evaluarea nu e posibila.
- Tipuri:
1. DOLOPLUS-2 ( Scara de evaluare a durerii la
persoanele in virsta cu tulburari de comunicare) ;
2. ECPA (Echelle Comportementale d’évaluation de la
douleur pour la Personne Agée);
O Examenul clinic:
- examenul neurologic, evaluarea echilibrului, mersului,
eventualelor tulburari vizuale si auditive
- depistarea eventualelor tulburari cognitive (Mini Mental
State Exam de Folstein);
- Depistarea unei eventuale depresii;
- Evaluarea consecintelor durerii asupra activitatilor
cotidiene, mobilitatii si autonomiei;
O Examene complimentare:
- reevaluarea examenelor existente;
- examene complimentare in functie de
acuze/patologie;
- evaluarea functiei renale ( clearence-ul creatininei)
care permite alegerea antalgicelor si dozelor potrivite.
- evaluarea va permite sa se determine tipul durerii,
originea si mecanismul ei, astfel se va prescri
tratamentul si ingrijirile adaptate cazului clinic;
 TRATAMENT
O Principiile de tratament :
- evaluare sistematica multidimensionala;
- tratament individualizat;
- tratamentul cauzei;
- tratament simptomatic;
- abordari non-medicamentoase;
- colaborarea cu persoanele in virsta in legatura cu
tratamentul sau;
- lucru in echipe interdisciplinare;
- reevaluare sistematica pentru aprecierea efectelor
tratamentului si aparitia eventuala de noi dureri;
- tratamentul unei eventuale stari depresive;
O Scară analgezică în 3 etape:
O In caz de dureri continui, analgezicele se prescriu la ore
fixe, in functie de durata lor de actiune;
O Sa se de preferinta administrarii pe cale orala de fiecare
data cind e posibil;
O Sa se prescrie analgezicele dupa palierii scalei, in functie
de intensitatea durerii;
O « Start low, go slow » : sa se inceapa cu doze mici si
ulterior acestea sa fie adaptate lent in functie de evaluarile
sistematice, de efectele analgice si adverse;
O Sa se revada sistematic tratamentul, deoarece efectele
adverse sunt de 2 ori mai frecvente la persoanele in virsta
decit la tineri, iar riscul creste odata cu numarul de
medicamente administrate;
O Abordari nemedicamentoase:
- adaptarea pozitiilor ce permit sprijinul optimal;
- fizioterapie/ergoterapie;
- hipnoza permite reducerea anxietatii si a administrarii de
analgezice si psihotrope;
- kinezitoterapia: mobilizarea pasiva si masajul reduce
contractarile dureroase si rigiditatea articulara;
- acupunctura pentru durerile nociceptive ce corespund
punctelor dureroase profunde/ musculare/ durerilor
neuropatice;
- mezoterapia consista in injectarea intradermica sau
subcutanata a medicamentelor ( procaina/ xilocaina);
- electrostimulare transcutanata (TENS);
- tratament topic ( cu lidocaina/morfina);
- radioterapie ( in metastaze osoase);
- infiltratii cu anestezice;
- interventii chirurgicale;
 Principiile ce asigura succesul managementului durerii
la persoanele in virsta

O La adresarea unui virstnic la orice tip de serviciu de asistenta

medicala, un profesionist din domeniul sănătății ar trebui să-l
evalueze pacientul pentru a determina dacă există semne de durere
persistenta;
O Orice durere persistentă care are impact asupra funcției fizice,
psihosociale sau a altor aspecte ale calității vieții trebuie recunoscută
ca o problemă semnificativă.
O Evaluarea necesita o abordare multilaterala si comprehensiva:
- caracteristicele durerii; - prezenta altor patologii;
- impactul durerii; - functia cognitiva;
- utilizarea strategiilor de coping; - statutul functional;
- credinte si atitudini fata de durere; - mediul si spijinul social;
O Durerea poate fi monitorizata mai bine prin combinarea:
- tratamentului medicamentos;
- fizioterapiei;
- psihoterapiei;
- programelor educationale;
- interventiilor sociale;
O Pentru o gestionare mai eficienta a durerii este nevoie ca
metodele de combatere a acesteia sa fie individualizate si
adaptate la nevoile specifice fiecarui virstnic;
O Membrii familiei trebuie sa participe la fiecare etapa a planului
de monitorizare a durerii;
O Tratamentul eficient al durerii necesită specialisti în medicina
durerii cu cunoștințe avansate despre particularitatile medicale și
psihosociale ale persoanelor în vârstă.
 BIBLIOGRAFIE
O AGS Panel on Persistent Pain in Older Persons. The Management of Persistent Pain in
Older Persons. J Am Geriatr Soc. 2002; 6(Suppl): S205-24
O Horvitz HR. Demographics, assessment and management of pain in the elderly. Drugs
Aging 2003;20(1):23-57
O Les états de douleur chez la personne âgée atteinte de démence évoluée : étiologies,
manifestations, évaluation et traitements
O Douleur et personne âgée, Françoise Beroud, Institut UPSA de la douleur;
O Blumstein H., Gorevic P.D. Rheumatologic illnesses: treatment strategies for older
adults Geriatrics 2005 ;
O Pain in Older Persons, Stephen J. Gibson and Debra K. Weiner IASP Press, 2005;
O https://s3.amazonaws.com/rdcms-
iasp/files/production/public/Content/ContentFolders/Publications2/PainClinicalUpdates/
Archives/PCU06-3_1390263667309_19.pdf
O https://s3.amazonaws.com/rdcms-
iasp/files/production/public/Content/ContentFolders/GlobalYearAgainstPain2/20062007
PaininOlderPersons/fspainolderpersons.pdf
O http://www.antalvite.fr/pdf/Les_douleurs_de_la_personne_agee.pdf
O https://www.sfmu.org/upload/70_formation/02_eformation/02_congres/Urgences/urgenc
es2013/donnees/pdf/116_Humeau.pdf