ECOSITEMUL

UNEI PADURI
MEDIUL DE VIAŢĂ SE
CARACTERIZEAZĂ PRIN
DIFERIŢI FACTORI NATURALI. CEI
LIPSIŢI DE VIAŢĂ SE
NUMESC FACTORI ABIOTICI, IAR
VIEŢUITOARELE SAU PRODUŞIII
ACESTORA SE NUMESC FACTORI
BIOTICI.
COMUNITATEA DE POPULAŢII
(PLANTE, ANIMALE,
MICROORGANISME)
CARACTERISTICE UNUI BIOTOP
AFLATE ÎN RELAŢII
INTERSPECIFICE SE
NUMEŞTE BIOCENOZĂ.
UNITATEA STRUCTURALĂ ŞI
FUNCŢIONALĂ CARE SE
STABILEŞTE ÎNTRE UN BIOTOP ŞI
O BIOCENOZĂ CONSTITUIE
UN ECOSISTEM.
ECOSISTEMUL UNEI PĂDURI DE
STEJAR
Pădurile de stejar se întind în zonele cu altitudine de pâna la 700-800 m. În zonele de
câmpie, aceste păduri sunt formate din stejar brumăriu şi stejar pufos. În zonele
joase, ele sunt formate din stejar în amestec cu cer sau gârniţă (rude cu stejarul). În
zona dealurilor înalte se întâlneşte gorunul care formează păduri întinse numai de
gorun (numite gorunete) sau în amestec cu alte specii de foioase.
 Fauna şi vegetaţia pădurilor de stejar
Fauna: rădaşcă, arici, salamandră, cuc, căprioară etc.
Vegetaţia: ghiocel, porumbar etc.
Caracteristici ale biotopului:

-soluri: brune şi brun-roşcate de pădure;

-temperatura medie anuală în jur de 10 °C;
-lumina care ajunge până la suprafaţa solului, filtrată printre coroanele arborilor;
de aceea există numeroase plante erbacee şi arbuşti.
Componente ale biocenozei:

-arbori : carpen, ulm, tei, frasin, paltin de câmpie, arţar, cireş sălbatic;
-arbuşti: maceş, păducel, soc, lemn câinesc, corn, porumbar, gherghinar;
-plante erbacee: golomăţ, păiuş etc.
-animale nevertebrate: viermi, păianjeni, melci, insecte, etc.
-animale vertebrate: broască brună, brotăcel, şopârlă, şarpe, cuc, lup, vulpe, etc
 ECOSISTEMUL UNEI
PĂDURI DE FAG

Pădurile de fag, (numite şi făgete), sunt răspândite în

zonele cu altitudini de 600-1300 m. Pădurile de fag se
întâlnesc însă şi la altitudini mai mici, pe versanţi
umbriţi (400m) sau la altitudini de 1500 m, pe
versanţii însoriţi.
 Fauna şi vegetaţia pădurilor de fag
Pădure de molid
Faună: viezure, veveriţă, râs, mistreţ, cerb, huhurez,
etc.
Vegetaţie: alun, ciuperci etc.
Caracteristici ale biotopului:

-soluri: brun-acide, brune de pădure şi soluri

podzolice;
-temperatura medie anuală de 6-8 °C;
-precipitaţii abundente 600-700 mm anual;
-lumină slabă
Componente ale biocenozei:

-arbori: fag, mesteacăn, paltin de munte, carpen,

ulm de munte, tei, molid, brad;
-arbuşti: alun, muru, corn;
-plante erbacee: ferigă, muşchi, licheni, mierea-
ursului, păius;
-animale nevertebrate: insecte (cărăbuş de
pădure, croitorul fagului);
-animale vertebrate: ciocanitoare, gaiţă, huhurez,
cerb, urs brun, jder, râs, veveriţă, mistreş, pisică
salbatică.
 ECOSISTEMUL UNEI PĂDURI DE MOLID

Pădurile de molid, (numite şi molidişuri), ocupă regiunile înalte ale munţilor noştri, de la limita superioară a fagului până în
zona subalpină. Ele sunt instalate la altitudini de 1200-1800 m. În nordul Carpaţilor, limita inferioară a pădurilor de molid
atinge, în unele locuri, 600 m.
 Fauna şi vegetaţia pădurilor de molid
Fauna: omida molidului, ciocănitoare, piţigoi de brădet, forfecuţă, şoarece vărgat, jder, cocoş de munte, etc.
Caracteristici ale biotopului:

-soluri: podzolice brune;

-temperatura medie anuală de 3-5 °C;
-precipitaţii de 800-1300 mm anual;
-lumina foarte slabă, pădurile sunt întunecoase;
-vânturi, uneori, puternice.
Componente ale biocenozei:

-arbori: molid, zadă, zâmbr, pin, brad, fag, mesteacăn, paltin de pădure, etc.
-arbuşti: afin, merişor, zmeur, coacăz de munte;
-plante erbacee: ciuperci, muşchi, licheni (mătreaţa bradului), ferigă;
-animale nevertebrate: insecte (omidă, viespe ,etc);
-animale vertebrate: şopârlă de munte, năpârcă, piţigoi de brădet, cocoş de munte, ciocănitoare, veveriţă, jder, mierlă,
etc.