Sunteți pe pagina 1din 29

POTENȚIALUL ȘI

ACTIVITĂȚILE
TURISTICE DIN
DEPRESIUNEA
BRAD
ASEZARE GEOGRAFICĂ ȘI VECINII ZONEI
• Depresiunea Bradului se dezvoltă în bazinul Crişului Alb în sudul Munților Apuseni. Ţinutul este
încadrat de culmile muntoase ale munţilor Zarand în vest,Depresiunea Halmagiului la nord-vest
Metaliferi în sud, Bihor în est. Administrativ, Depresiunea Bradului se desfășoară pe teritoriul
județului Hunedoara.
POTENȚIALUL TURISTIC AL SUBSTRATULUI
GEOLOGIC ȘI AL RELIEFULUI

• În Depresiunea Brad întâlnim altitudini cuprinse între 26o m (în Lunca Crișului) si 95o m (la
poalele Muntelui Strîmba) fiind dominată de un relief colinar și înconjurată de măguri
calcaroase sau vulcanice şi culmi. (fundament alcatuit din roci eruptive)
• Rocile cele mai vechi din fundament sunt adânc scufundate, apărind rar la suprafață în zona
nordică și în cea sudică, în rest teritoriul este reprezentat prin șisturi cristaline, roci intrusive și
depozite sedimentare paleologice.
Înca din antichitate și Evul Mediu, continuându-se
pâna• înCu2006,
circaîn40
zonă s-a remarcat
milioane de ani îno urma,
intensăla activitate
sfârsitul
minieră de extragere
Jurasicului, a metalelor
teritoriul prețioase,
Barza-Brad era o înzona
special
a aurului, precum
marina extragerea
putinșiadânca, cărbunelui.deTipurile
cu sedimente calcare
aluvionare de zăcăminte aurifere se întâlnesc pe valea
cenusii recifale.
Crișului Alb.
• Solurile de pe teritoriul
depresiunii se încadrează în
zona solurilor aluvionare în
partea de sud și a celor brune de
pădure și podzolice în partea de
nord.
• In zona de lunca și terase joase
ale Crișului Alb, se întâlnesc zone
aluvionare relativ sărace în
substanțe favorabile agriculturii.
POTENȚIALUL TURISTIC AL CLIMEI
• Climatul este continental, cu influenţe oceanice, specifică zonelor depresionar –
deluroase: iernile sunt lungi, blânde, iar verile sunt cu temperaturi și umiditate
moderate.
• Temperaturi medii anuale: 8 – 9 grade Celsius.
• Temperaturi negative (sub 0 grade Celsius): 30 – 40 zile pe an.
• Temperaturi caniculare (peste 30 grade Celsius): 10 – 20 zile pe an.
• Temperaturi pozitive: 260 zile pe an
• Media precipitaţiilor: 8,5 litri pe metru pătrat/ 700mm anual.
• Cantitățile de precipitații sunt repartizate aproape egal între cele patru anotimpuri.
• Vânturile dominante sunt cele dinspre N-V și V, neproducând pagube, intensitatea
lor fiind diminuată de dealuri.
Toți aceștia reprezintă parametrii climatici care determină o bună desfăşurare
a activităţilor turistice.
POTENȚIALUL HIDROLOGIC
Afluenții mai importanți ai Crișului
Alb sunt: Valea Ruştiului,Valea
Şnilului, Valea Racovei (în satul
• RețeauaValea
Rişculiţa); hidrografică este bine
Baldovinului, Valea
reprezentată de văi și pâraie cu
Brădetului (în Baldovin);Valea
debit variabil pe timpul verii.
Caraciului, Valea Minei, Valea
Directia generala de scurgere a
Maului (în Ţebea); Valea Răchita,
apelor este spre Sud. Principalul
Valea
râuVăleni (în Cărăstău);
este Crișul Alb, careValea
străbate
Vălişoara (în Baiape
despresiunea, deoCriş); Valea
distanță de
Unguroiu, numită
aproximativ şi Valea
10-15 km. Roşie din
cauza culorii apei, care spală un
teren argilos roşcat, cu un mare
conţinut de fier (în Lunca);Valea
Riştii (în Rişca); Pârâul Buha (în
Văleni).
POTENȚIALUL TOURISTIC AL VEGETAȚIEI ȘI
FAUNEI
• Vegetația din zonă este determinată de natura solurilor, condițiile de climă și relief,
vegetația fiind specifică zonelor de deal și munte, predominând pădurile de foioase. (fag,
carpen, în mică parte din salcam în partea cu o altitudine mai redusa și diverse
esențe tari).
• Pe unele pante se află pășuni și fânețe.
PANORAMĂ PARȚIALĂ ASUPRA DEPRESIUNII BRAD,(Brad- Ribița)
FAUNA

• Fauna este în strânsă legătură cu


factorii climatici, relieful, solul şi
vegetaţia.
• Cele mai răspândite animale
sălbatice sunt: lupul, iepurele,
mistreţul, vulpea, veveriţa, dihorul,
rozătoarele mici, şoarecele de
câmp, ariciul, reptile dar și jderi,
căprioare și pisici sălbatice.
• Desișul pădurilor adăposteste de asemenea multe specii de păsări: ulii, șoimi, corbi, ciori,
bufnițe, huhurezi, ciocănitori, privighetori, mierle, grauri, vrăbii, pițigoi, sticleți, pescărei,
rațe sălbatice, berze, fazani, potârnichi, rândunele, pupeze, cucul, codobatura, ciocârlii,
coțofene. Dintre animalele domestice cele mai răspândite sunt: bovinele, ovinele,
porcinele şi păsările.

Uliu Ciocănitoare Bufnița Privighetoare

Mierla Pițigoi moțat Sticlete Fazan


CARACTERISTICI ALE POPULAȚIEI
• Depresiunea Brad găzduia în anul 2011 o populație de circa 20 160 de
locuitori.
• În alcătuirea acesteia intră populația Municipiului Brad format din
localitatea componentă Brad (reședința), și din
satele Mesteacăn, Potingani, Ruda-Brad, Țărățel și Valea Bradului, (în 2011
avea o populație de 14 500 locuitori) și numărul locuitorilor altor
localități cum ar fi: Baia Criș, Ribița, Crișan și Țebea.
Depresiunea Brad locuitori 2011
Municipiul Brad 14500
Baia de Criș 3000
Ribița 1600
Crișan 400
Țebea 660
Pop. totală estimată 20160
• Suprafața Depresiunii Brad este de aproximativ 196,19 km² (2,7 % din
suprafața totală a județului Hunedoara).
• Densitatea populației depresiunii este de 102,19 loc/ km², având în vedere că
doar Municipiul Brad are o densitate de 1507.24 loc./km² (2010).
• Majoritatea locuitorilor sunt români (mai mult de 80%) cu o minoritate de
romi (sub 2 %), iar restului de populație apartenența etnică nu este cunoscută.
• Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși
(peste 90%) cu o minoritate de romano-catolici (sub 2%), iar prentru
aproximativ 5% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.
ACTIVITĂȚI ECONOMICE
• Centrul economic al zonei Țara Zarandului este municipiul Brad.
Întinsă pe versantul vestic al Munților Apuseni, de o parte și de alta
a Crișului Alb, Țara Zarandului este una din cele mai bogate
rezervații de tradiții arhaice din România. Se întinde pe teritoriul
județelor Arad, Hunedoara și Alba.
• Potentialul economic al Depresiunii BRAD este influențat de
resursele naturale ale solului și subsolului, printre care amintim pe
cel mai important curs de apa Crisul Alb și pârâul Luncoi, iar de o
importanță mai mică sunt pârâurile Valea Brad, Răbăreasa și Lunca,
luncile, pădurile și o serie de zăcăminte.
• Resursele principale care contribuie la cresterea potențialului
economic sunt:
• - cărbunele ascuns în subsolul din zona satului Mesteacan
• - minereuri de aur, argint si pietre semiprețioase
• - suprafețe de 3037 ha ocupate de păduri
• - animale, fructe de pădure, plante medicinale variate.
SECTORUL INDUSTRIAL
• Activitatea în sectorul industrial
este dominată de proprietatea
privată, care este orientată în
domeniile de activitate ce
cuprind industria alimentară,
produse de panificație si
patiserie, abatoare și preparate
din carne, servicii de transport
marfă și călători, prelucrarea
lemnului și comerț, prestari
servicii către populatie (zidărie,
tâmplărie, transport, reparații,
activități mici meșteșugăresti,
etc.)
• Mineritul în zona Brad este
atestat documentar din anul 21
î. e. n. Aurul extras din minele
de aici a ajuns în piramidele
egiptene, la Roma, în Imperiul
Austro-Ungar, dar și în Uniunea
Sovietică. Însă ultimul gram de
aur a fost scos în anul 2006,
fapt ce a determinat emigrarea
populației sau reprofilarea
activităților economice. (Alături
Mina de la Gura Barza)
• În zona Brad, s-au descoperit vase,
opaițuri și monede folosite de mineri.
Galeriile aveau de obicei, trepte tăiate
în stâncă și erau lungide câteva sute de
metrii. De exemplu, la mina Sf. Ana,
unde existau două galerii, una era lungă
de 180 m, iar cealaltă de 650 m.
Ambele erau joase ca înălțime 0,6 -0,7
m, ceea ce demonstrează că lucrau în
special sclavi de statură medie și
culcați. Astfel de descoperiri s-au făcut
la Ruda, Valea Arsului, Mesteacăn și
Țebea. La Baia de Criș, conform
datelor arheologice, s-au găsit pe locul
ocupat astăzi de actuala comună –
locuințele minerilor.
SECTORUL AGRICOL
• Agricultura, pe langa industrie,
reprezinta un domeniu de activitate
foarte important pentru aceasta zona,
in special in ceea ce priveste
cresterea animalelor. Preocuparea
pentru cresterea animalelor, vite si oi,
reprezinta o traditie pentru locuitorii
din aceasta zona de munte. Cele mai
reprezentative activitati in acest
domeniu sunt cele de morarit si
panificatie, prelucrarea carnii, a
laptelui, si a bauturilor alcoolice.
SECTORUL - TURISM
• Acest sector are posibilități și resurse neexploatate înca. Pe teritoriul
municipiului Brad sunt amenajate zone verzi de diferite categorii: zone verzi
aferente cladirilor de locuit, instituțiilor, parcuri de cartier, rondouri florale,
parcuri centrale.
• Parcul „Central” din BRAD este un parc nou, amenajat modern, dotat cu
mobilier stradal și de agrement pentru copii
• Parcul „Tineretului” are o caracteristică deosebită, și anume un cinematograf in
are liber;
• Parcul „Avram Iancu” are o notă aparte dată de impunatoarea statuie a eroului
din Țara Zarandului.
• Mai exista doua complexe sportive unul de
stat și unul privat. Primul conține arene de
tenis în aer liber, iar cel de-al doilea este
dotat cu terenuri de tenis, bazin de înot și
alte dotări ce vin în sprijinul celor care
doresc să-și petreacă în mod plăcut timpul
liber.
• ,,Muzeul Aurului”, după terminarea
lucrărilor de reabilitare poate pune în
valoare exponatele, atrăgând turiștii în zonă
, aceasta fiind una dintre cele mai frumoase
zone montane ale Transilvaniei bogată în
valori materiale si spirituale.
OBIECTIVE TURISTICE
• Gara CFR, clădire de patrimoniu, construită în stil
austriac, cu 115 ani în urmă, după proiectul unei
stații realizate în Tirol (Austria). Starea sa actuală,
este una de degradare avansată, în ciuda
importanței locale a acestui monument de
arhitectură.
• Muzeul Aurului (str.Independenței 3) care
înfățișează un istoric al mineritului în România,
prezentând totodată minerale provenite din zonă,
din Maramureș și de la Ocna de Fier, precum și
eșantioane de aur nativ găsite în Munții Apuseni.
• Mormântul lui Avram Iancu, în apropierea
municipiului Brad, pe teritoriul satului Țebea,
monument istoric aflat în vecinatatea Gorunului
lui Horea.
• Casa de Cultură Brad, fost sediu al Societății Mica, monument istoric
• Casa memorială Crișan din comuna Ribița
• Manastirea Crisan – Ribita
• Biserica Adormirii Maicii Domnului
• Monumentul Noii Dacii
• Muntii Metaliferi
• Muntii Zarandului
• Muzeul de Istorie si Etnografie Brad
• Statuia Lupoaicei (copie)
• Trasee turistice si drumetii Muntii Metaliferi
• Trasee turistice si drumetii Muntii Zarandului
• Troita de la Ribița
• Obeliscul de la Mesteacăn
• Stațiunea balneoclimaterică Vața de Jos.
CELE MAI APROPIATE AEROPORTURI:
• Oradea,
• Arad,
• Timisoaara,
• Cluj-Napoca,
• Sibiu,
• Bucuresti.
ACCESUL SPRE DEPRESIUNE
• Este asigurat de o sosea asfaltata inclusa în categoria
drumurilor naționale DN76 Brad – Oradea (E79).
• Această șosea face legatura directă sau prin intermediul altor
șosele cu orașele sau municipiile: Oradea, Stei, Beiuș, Halmagiu,
Arad, Timișoara, Deva, Alba Iulia, Sibiu, Abrud, Cimpeni, Baia
de Arieș, Cluj Napoca.
• Linia de cale ferată care face legatura între municipiile Brad si
Arad (165 km), trece prin partea de sud a comunei, printre
Crișul Alb și șoseaua Brad–Baia de Criș.
BIBLIOGRAFIA
• Popescu, T., Wollman, V., Localități Miniere din Transilvania, Banat și Maramureș, într-un atlas din secolul al XVIII-
lea, Editura Honterus, Sibiu, 2013.
• Gabriela Pașcu, Articolul Patrimoniul Vizibil Este Invizibil, Zona Minieră Brad, Țara Zarandului.-Revista Monumentelor
Istorice-2016 (pdf)
• Primaria Municipiului Brad-RAPORT DE MEDIU pentru „PLAN URBANISTIC GENERAL SI REGULAMENTUL
LOCAL AL MUNICIPIULUI BRAD”- 2016
• Bara, Sebastian; Toma, Denisa; Lazăr, Ioachim -Județul Hunedoara, monografie vol.1 și vol.2, Editura Timpul, Deva,
2012
• file:///C:/Users/Adrian/Desktop/Monografie_Hunedoara.pdf
• https://ro.wikipedia.org/wiki/Brad_(ora%C8%99)
• http://enciclopediaromaniei.ro/wiki/Brad#Demografie
• https://biblioteca.regielive.ro/proiecte/turism/regiuni-si-centre-turistice-depresiunea-brad-halmagiu-302110.html
• https://www.proiecte.ro/turism/regiuni-si-centre-turistice-depresiunea-brad-halmagiu-59386
• https://www.baia-de-cris.ro/prezentare-generala/
• https://haarkleurenfotos.blogspot.com/2019/03/muntii-apuseni-harta.html
• https://ribita.ro/prezentarea-generala-a-comunei/
• https://baita.ro/localizare/relieful-si-geologia/