Resuscitarea

cardio-respiratorie

„Salvezi o viață, salvezi o lume!” (SMURD România)

 Stopul cardio-respirator și resuscitarea

 Încetarea activității cardice și pulmonare ale unui

organism, având diferite cauze;

 Urgență care duce rapid înspre deces;

 Aplicarea corectă și în primele clipe ale instalării stopului

cardio-respirator, a măsurile de resuscitare cresc
considerabil șansele de supraviețuire.
 Cauzele stopului cardio-respirator

 Cauze respiratorii
1. Insuficiența respiratorie prin afectarea centrilor
respiratorii, leziuni ale cutiei toracice, afecțiuni
pulmonare;
2. Obstrucția de căi aeriene cu: Sânge, conținut gastric,
corpi străini, traumatisme grave faciale, criza de „Grand
Mal”, bronhospasm, laringospasm
 Cauze cardiace
1. Primare: Boala cardiacă ischemică, cardiomiopatii,
valvulopatii, sindrom QT prelungit, cardiopatii congenitale
2. Secundare: Hipoxia, Hipovolemia severă , Hipotermia
severă, Sepsis, Pneumotoraxul compresiv, Intoxicaţii,
Electrocuţia, Dezechilibre hidroelectrolitice
 RESUSCITAREA
(a readuce la viata)

Este un complex de masuri terapeutice cu aplicare

rapida, respectand o anumita secventialitate, aplicat de catre
persoane special instruite, urmarind prin asigurarea unei
ventilatii si a unei perfuzii cerebrale si miocardice
adecvate restabilirea functiilor vitale temporar
suspendate.
 Obiective

 Lanțul supraviețuirii;

 Riscurile salvatorului;

 Suportul Vital de Bază;

 Suportul Vital Avansat;

 1. Lanțul supraviețuirii

Cu cat aceste etape sunt realizate mai repede, cu atat sansele de

supravietuire ale victimei sunt mai mari!!!!
 2. Riscurile salvatorului
I. Riscuri legate de mediu: trafic, automobilul avariat, construcţii
instabile, gaze şi substanţe toxice, cabluri electrice, atentat terorist
1 .„Salvatorul nu se va expune niciodată la un risc mai mare
decât victima.“
2. Colaborarea cu serviciile speciale (descarcerare, poliţie
pompieri);
3. Apropierea cu grijă de victimă.

II. Riscuri legate de victimă: infecții (HIV, HVC, HVB), otrăviri

(cianuri, hidrogen sulfurat, substanţe corozive, compuşi
organofosforici).
1. Evitarea contactului cu produse biologice ale pacientului.
2. Folosirea materialelor de protecţie: mască facială, mănuşi,
ochelari, etc.
 3. Suportul Vital de Bază

Este efectuarea unor actiuni salvatoare de viata unor

persoane care au suferit o accidentare sau imbolnavire
acuta,de catre persoane fara pregatire medicala, fara
utilizarea unor echipamente specifice acestui scop.

Primul ajutor de baza se acorda de orice persoana

instruita in acest sens sau de persoane fara instruire, la
indicatiile personalului din dispeceratele de urgenta
 EVALUAREA STĂRII DE
CONȘTIENȚĂ

Mișcați cu blandețe
umerii victimei și
intrebați cu voce tare:
“Sunteți bine?”
EVALUAREA STĂRII DE CONȘTIENȚĂ

1. Dacă victima răspunde verbal sau prin mişcare:

• se lasă în poziţia în care a fost găsită (cu condiţia să
fie în siguranţă), este evaluată starea victimei şi, dacă este
necesar, se caută ajutor;
• se trimite o persoană după ajutor sau, dacă
salvatorul e singur, lasă victima şi se duce chiar el după
ajutor ;
• se reevaluează periodic.
EVALUAREA STĂRII DE CONȘTIENȚĂ

2. Dacă victima nu răspunde:

salvatorul trebuie să strige după ajutor;

dacă poziţia victimei nu permite o evaluare
completă,atunci victima va fi aşezată în decubit dorsal;
HIPEREXTENSIA CAPULUI / SUBLUXAȚIA MANDIBULEI
RIDICAREA BARBIEI

A - DESCHIDEREA CAILOR AERIENE

B – Breathing - Verificarea respiraţiei

Priviţi expansiunile
toracelui.
Ascultaţi sunetul respiraţiei.
Simţiţi pe obraz aerul
expirat.

Toate acestea nu trebuie

să dureze mai mult de 10 sec.
după care hotărâţi dacă
pacientul respiră sau nu.
 Victima respiră?

DA

 Dacă situaţia permite, aşezaţi victima în poziţia

laterală de siguranţă

 Solicitați echipaj specializat - 112

 Reevaluaţi periodic starea victimei

 Poziția laterală de siguranță

Bratul pacientului ce se afla de partea salvatorului se pozitioneaza in

unghi drept cu corpul, cotul fiind indoit si palma orientata in sus
Poziția laterală de siguranță

Celalt brat, de partea opusa se aduce peste torace de aceasi parte cu salvatorul
si se pozitioneaza cu dosul palmei in contact cu obrazu
 Poziția laterală de siguranță

- urmeaza o flectare incompleta a coapsei pe abdomen, salvatorul prinde

membrul inferior de partea opusa chiar deasupra genunchiului si il trage in sus
pastrand insa contactul piciorului cu solul,
- salvatorul tinand mana dreapta pe genunchiul flectat si cu mana stanga
mentinand dosul mainii victimei pe obraz, roteste victima spre el in pozitia laterala
pana cand genunchiul flectat se sprijina pe sol
Poziția laterală de siguranță
 Victima respiră?
NU
 Solicitaţi ajutor calificat - 112.

 Aplicaţi podul unei palmei în jumătatea inferioara a

sternului şi cealaltă mână deasupra.

 După efectuarea a 30 de compresiuni administraţi 2

ventilaţii.
 C - Circulation

30 COMPRESIUNI
TORACICE
EXTERNE
 Compresiunile toracice

 Adâncime : 5 - 6 cm.
 Frecvenţă : 100-120/min.
 Compresia = Decompresia.
 Respiraţia artificială

 Menţineţi căile aeriene

deschise.
 Pensaţi nasul victimei.
 Inspiraţi adânc.
 Încercaţi să aplicaţi cât mai
etanş buzele pe cele ale
victimei.
 Respiraţia artificială

Expiraţi continuu (1 sec) în gura

victimei
Verificaţi dacă i se ridică pieptul
Păstraţi-i bărbia ridicată

Verificaţi mişcările toracelui

 Raport compresiuni
toracice – ventilaţii la ADULT

30 2
Resuscitarea cu 2 salvatori

Salvatorii vor sta de o parte și

de alta a pacientului;
Locurile se pot schimba daca:
Schimbarea are loc la cel putin 2
min;
Fiecare salvator va păstra partea pe
care se află.
 Reevaluarea victimei
Resuscitarea de bază va fi întreruptă pentru reevaluare
în cazul apariției următoarele semne de viață:
 tuse;
 mișcări spontane;
 vărsătură;
 deschiderea spontană a ochilor.
Resuscitare numai prin compresiuni toracice

 Când salvatorul nu doreşte sau este în imposibilitate de administra

ventilaţii gură la gură.

 Compresiunile vor fi aplicate fără întrerupere cu o frecvenţă de

aproximativ 100/minut.
 Se oprește resuscitarea în următoarele
situații:

 Soseşte ajutorul calificat şi preia manevrele de resuscitare.

 În urma reevaluării aţi constatat că victima respiră normal.

 Salvatorul se epuizează.
 RECUNOAŞTEREA SI
TRATAREA OBSTRUCŢIEI
CĂILOR AERIENE
SUPERIOARE
 Importanţa
dezobstrucţiei căilor aeriene

 Obstrucţia căilor aeriene este cel mai rapid “ucigaş”

al pacientului.

 Dezobstrucţia căilor aeriene este întotdeauna

primul pas în asistenţa pacientului.
Dezobstrucţia căilor aeriene la adultul conştient

Dacă victima este

conştientă va indica
acest lucru prin semnul
’’universal’’, prinderea
gâtului cu o mână sau cu
ambele mâini.
 Curățarea cavității bucale

 Se vor îndepărta corpii

străini solizi, vizibili din
cavitatea bucală.
 Conduita de urmat în cazul obstrucție
severe la pacientul conştient

 5 lovituri interscapulare;

 Se va verifica obţinerea dezobstrucţiei

după fiecare lovitură;

 Dacă nu s-a obţinut dezobstrucţia prin

lovituri interscapulare vor fi efectuate 5
compresiuni abdominale.
 Manevra Heimlich

Daca pacientul este in picioare sau

asezat, ne plasam in spatele lui si-l
prindem de talie.

Una dintre maini este plasata cu

policele orientat in jos in epigastru, iar
cealalta o prinde pe prima .

Se exercita o presiune rapida,

ascendenta pe abdomen.
Victima
 : in decubit dorsal pe un plan dur.

Reanimatorul
 :
- se aseaza calare deasupra coapselor victimei sprijinindu-se pe genunchi
- isi plaseaza podul palmei drepte in epigastru, deasupra ombilicului si mult
sub apendicele xifoid si peste acesta isi plaseaza podul palmei stangi
- executa o presiune rapida spre extremitatea cefalica
- extragerea corpului strain din cavitatea bucala
Defibrilarea automata si semiautomata.
străbaterea miocardului de către un curent electric cu o
intensitate suficientă pentru a depolariza o masă critică de
miocard, capabilă să restabilească o activitate electrică
coordonată;

este definită ca o încetare a FV sau, absenţa FV/TV la 5

secunde după livrarea şocului;
 Defibrilatoare
 Modele
- Manual
- Automat
- Semiautomat

Manual

Semiautomat

Ambele tipuri pot fi monofazice sau bifazice.

 Defibrilatoarele semiautomate externe
(DSE)

 Analizează ritmul cardiac.

 Pregătesc aplicarea şocului.

 Au specificitate pentru
recunoaşterea ritmului ce se
pretează pentru defibrilare, de
până la 100%.
 Defibrilatoarele semiautomate externe
(DSE)

Avantaje:
 necesită mai puţină pregătire;

 nu este necesară interpretarea ECG;

 convenabile pentru defibrilarea de “prim-ajutor”;

 programe de defibrilare pentru public.

 4. SUPORTUL VITAL AVANSAT

Este efectuarea unor actiuni salvatoare de viata unor

persoane care au suferit o accidentare sau imbolnavire acuta,
de catre persoane CU pregatire medicala, care dispun de
echipamente, aparatura si medicatie specifice acestui scop,
functionand sub forma de echipe antrenate , intr-un cadru
institutionalizat
 Managementul căilor aeriene

Materiale indispensabile

 Mască oxigen (canulă);

 Pipă Guedel;
 Balon de ventilație Ruben;
 Kit intubație IOT: laringoscop, sonde (+/-mandren) IOT,
pensă Magill, fixatoare;
 Kit intubație Combitube / mască laringiană;
 Aspirator de secreții;
 Sonde de aspirație: Yankauer sau PVC.
 Eliberarea şi menţinerea căilor aeriene
superioare permeabile

I.Canula
oro-faringiană –
pipa Guedel
Tehnica de inserţie:

se deschide gura pacientului şi se

verifică dacă există corpi străini
susceptibili de a fi împinşi în laringe.

se introduce canula în cavitatea orală

orientată cu concavitatea spre palatul
dur, urmând ca la capătul cursei să fie
rotită cu 180°; această rotaţie
minimalizează riscul împingerii limbii
spre posterior;
 Eliberarea şi menţinerea căilor aeriene
superioare permeabile

II. Aspiratia

pentru îndepărtarea secreţiilor din

căile aeriene superioare (sânge, salivă
şi lichid gastric) se utilizează o sondă
de aspiraţie rigidă cu orificii largi
(sonda Yankauer);

aspiraţia se utilizează cu prudenţă la

pacienţii cu reflex de fund de gât
prezent din cauza riscului de vărsătură.
Eliberarea şi menţinerea căilor aeriene
superioare permeabile
III.Asigurarea și protejarea
căilor respiratorii prin
intubație oro-traheală.
Materiale
 Laringoscop și sonde IOT
diferite mărimi (câte 2), +/-
mandren
 Balon pentru ventilație;
 Seringă 20 ml;
 Pensă Magill;
 Aspirator secreții cu diferite
sonde de aspirație.
 Intubația oro traheală - tehnică

Se poziţionează vârful lamei

laringoscopului în şanţul gloso-epiglotic
şi se efectuează o mişcare rectilinie oblic
ascendentă în lungul mânerului
laringoscopului ca şi cum aţi dori să
duceţi mânerul laringoscopului la unirea
tavanului cu peretele din faţă.
Această mişcare ridică epiglota şi
evidenţiază corzile vocale.
Se vizualizează glota.
Se aspiră secreţiile, vomismente şi
eventualii corpi străini lichizi sau
semilichizi.
 Intubația orotraheală - Avantaje

 cale aeriană protejată

 aspirarea căilor aeriene

 ventilarea adecvată în timpul compresiilor toracice

 eliberarea unui membru al echipei de resuscitare

 Nu se mai indică administrarea de medicamente oro-traheal

 Masca laringiană

 Prezintă un tub cu diametrul de 8-

10 mm şi un balon gonflabil de
formă eliptică.
 Dispozitiv ce poate fi folosit cu
succes chiar cu un antrenament de
scurtă durată
 Aspiraţia pulmonară, este puţin
probabilă în cazul utilizării măştii
laringiene.
 Masca laringiană

 Masca laringiană s-a dovedit a fi

dispozitivul cel mai indicat
pentru RCP efectuată de către
personalul paramedical sau cel
medical cu pregătire medie

 Ca şi pentru IOT, pacientul

trebuie să fie inconştient sau
sedat.
 Circulația – Monitorizarea cardiacă
 Asigurarea circulaţiei - Monitorizarea
cardiacă, Socul electric:
 Ritmul electric al inimii poate fi înregistrat:
 pe ecranul defibrilator-monitorului cu
ajutorul padelelor acestuia;
 în memoria DEA prin padelele autocolante
aferente;
 pe ecranul defibrilator-monitorului sau al
monitorului cardiac prin electrozi de
monitorizare.
 Plasarea padelelor defibrilator-monitorului:
 padela sternum (cea roşie) - subclavicular
drept;
 padela apex (cea verde) – centrul ei să
corespundă spaţiului V-VI i.c. stâng pe l.a.m
 Ritmuri de Stop Cardio-respirator

 Fibrilaţie Ventriculară
RITM ȘOCABIL

 Tahicardie Ventriculară

 Activitatea Electrică Fără Puls

RITM
NEȘOCABIL
 Asistolă
Fibrilația ventriculară

 Unde complet neregulate si

bizare;

 Nu se pot distinge complexe

QRS, segmente ST sau unde T;

 Variatia frecventei si amplitudinii

undelor;

 Unde mari/unde mici.

Tahicardia ventriculară (fără puls)

1. TV – monomorfă - Ritm
rapid,complexe QRS largite, la
intervale regulate sau aproape
regulate cu morfologie similara.

2. TV – polimorfă – Torsada
Vârfurilor - complexe QRS largite
ce isi schimba treptat polaritatea si
amplitudinea.
Asistola

 Absenta activitatii
ventriculare

 Activitatea atriala uneori

prezenta

 Nu este o linie dreapta ci una

sinusoidala

 Luati in considerare FV cu
unde mici.
Activitatea electrică fără puls (AEFP)

 Aici avem o activitate electrica

prezenta (alta decat FV/TV) si
lipsa activitatii mecanice a
miocardului ventricular;

 Clinic - stop cardio-respirator;

 ECG cu aspect de ritm compatibil

cu sistola ventriculara (puls
absent)
 Defibrilarea

 Definiție: străbaterea miocardului de către un curent electric cu o

intensitate suficientă pentru a depolariza o masă critică de miocard,
capabilă să restabilească o activitate electrică coordonată.

 Scop: restabilirea circulaţiei spontane

 Termenul de defibrilare electrică va fi folosit, numai în cazul

tratării FV şi al TV fără puls.
 În cazul folosirii șocului electric extern pentru tratamentul altor
tulburări de ritm se va folosi termenul de conversie electrică.
In timpul resuscitării

 Adrenalină
 Amiodaronă
 Xilină
 Bicarbonat de Na
 Clorură de Ca
 Vasopresină
 Magneziu
 Adrenalina
 Indicaţii :
 este drogul de primă intenţie folosit în SCR de orice
etiologie;
 Dozare :
 1 mg i.v. direct la 3-5 minute;
 in caz de FV/TV fara puls, prima doza de adrenalina
dupa al 3-lea SEE;
 Supradozaj :
 tahicardie, ischemie miocardică, TV, FV.
 Amiodaronă (Cordarone)
 Indicaţii:

 FV/TV fără puls refractară la defibrilare (după

administrarea a trei șocuri electrice);
 TV stabilă hemodinamic;

 Dozare:

 300 mg, diluată în 20 ml glucoză 5% bolus i.v., în

FV/TV refractare, după al III-lea şoc;
 150 mg bolus repetat pentru FV refractară;
 p.e.v. 900mg in 24h în tahicardii peristop.
 Xilina (Lidocaina)

 Indicaţii
 FV/TV fără puls refractara la defibrilare când amiodarona nu
este disponibilă
 TV stabilă hemodinamic (ca alternativă la amiodaronă)
 Bicarbonatul de sodiu
 Indicatii:
 Hiperkaliemia ameninţătoare de viaţă
 Stopul cardiac asociat cu hiperkaliemie
 Supradoză de antidepresive triciclice
NU este recomandat de rutina!!!
 Dozare
 doză de 50 mmoli i.v. (50 ml soluţie 8,4%) repetat la
nevoie
 Sulfat de Magneziu

Indicatii:
 FV refractara cu hipoMg;
 Tahiaritmii ventriculare + hipoMg;
 Toxicitate digitalica;

Doza:
2 g i.v. in 1-2 min  repetare la 10-15 min;