ANALIZA JURIDICĂ A

PROBLEMEI CLIENTULUI
Obiective de referinţă

• - să se desemneze particularităţile generalizării informaţiei obţinute

de la client;
• - să se explice categoriile „emoţie” şi „raţiune”;
• - să se compare punctul de vedere al clientului asupra faptelor şi
circumstanţelor cu punctul de vedere al consultantului asupra lor;
• - să se argumenteze formularea unei opinii „neutre” despre situaţia
de fapt şi calificarea circumstanţelor cauzei în scopul determinării
cadrului de drept;
• - să se delimiteze circumstanţele care au relevanţă pentru caz de
cele care nu au semnificaţie;
• - să se analizeze eventualele efecte juridice ale aplicării legislaţiei;
• - să se elaboreze modele de acţiuni ale clientului;
• - să se formuleze „algoritmul juridic” în dependenţă de calităţile
psihologice ale clientului.
Analiza juridică a problemei clientului
reprezintă o etapa importantă, de
care depinde în mod direct succesul
activităţii profesionale a avocatului.
În cadrul acestei activităţi, clinicistul
/ avocatul trebuie:
Să reconstituie tabloul de fapt al cauzei;
Să identifice toate circumstanţele relevante
cauzei din punct de vedere juridic;
Să identifice punctele forte pe care îşi va susţine
poziţia.
 Consultaţia juridică, formularea poziţiei,
întocmirea planului de lucru, susţinerea poziţiei
în instanţă se bazează pe analiza juridică a
problemei clientului.
În baza analizei preliminare se trasează
perspectiva judiciară a cauzei, se identifică
probele care acţionează în favoarea clientului şi
cele care sînt în detrimentul acestuia şi se
schiţează un rezultat la care trebuie să se aştepte.
La alegerea tacticii
analizei juridice a
problemei
clientului, avocatul
va ţine cont de un
şir de circumstanţe
TIPAJUL CAZULUI

Cazuri frecvent întîlnite;

Cazuri ce se întîlnesc rar;
Cazuri de excepţie.
Elaborarea „algoritmului juridic”
optim pentru client
Algoritmul analizei cazului constă în trei etape
succesive:
Analiza circumstanţelor de fapt
Analiza încadrării juridice a circumstanţelor de
fapt
Analiza probelor
I. Analiza circumstanţelor de fapt

clientul „filtrează” informaţia (avocatul trebuie să

identifice eventualele domenii de interes sau acele
circumstanţe care ar putea duce la schimbarea
strategiei de formulare a poziţiei)
delimitarea faptelor de presupuneri (e complicat să
operezi cu termeni apreciativi în timp scurt, cu
categorii care pentru diferite persoane au
semnificaţie distinctă. De aceea, avocatul trebuie să
precizeze ceea ce s-a avut în vedere, pentru a nu-şi
crea o imagine denaturată).
Acestei etape de analiză i se mai spune
formularea fabulei cauzei. Formulînd
fabula speţei avocatul trebuie să găsească, în
mod obligatoriu, răspuns corect (cel puţin
pentru moment) la 5 întrebări:
Ce? Cine? Cînd? Unde? În care
circumstanţe?
II. Analiza încadrării juridice a
circumstanţelor de fapt

Avocatul trebuie să analizeze prevederile legale în

care în care se încadrează acţiunile sau
inacţiunile clientului. La această etapă devine
esenţială cunoaşterea legii de către avocat şi
capacitatea lui de a interpreta corect.
Interpretarea corectă a prevederilor legale
însemnă, întîi de toate, obţinerea unui tablou
veridic referitor la efectele legale pe care le va
suferi clientul său.
Avocatul are sarcina să identifice:

dacă se încadrează circumstanţele propriu-zise

în dispoziţiile normei respective;
dacă produc circumstanţele identificate de
avocat anumite efecte juridice;
dacă apar aceste circumstanţe ca favorabile
pentru client;
aria de interpretare a faptelor comise în limitele
normative.
III. Analiza probelor

cu ce probă va confirma sau infirma o anumită

circumstanţă;
în ce moment este bine ca să fie prezentată această
probă;
prin ce mijloace procesuale, pot fi răsturnate
probele acuzării;
dacă lipsesc anumite probe pentru anumite
circumstanţe ale faptei, este oare aceasta în favoarea
sau în defavoarea clientului, cum poate fi utilizată
această situaţie în favoarea clientului;
ce probe trebuie aduse suplimentar, cum se poate de
obţinut probe suplimentare.