MASURAREA CONDUCTIVITATII

Prof. Conf. Dr. Ioana Maior Masterand Giurgea Andrei

1
 CUPRINS

I. INTRODUCERE..........................................................................................................................1
II.CARACTERISTICILE APELOR UZATE...................................................................................2
2.1 CARACTERISTICI FIZICE................................................................................................2
2.2 CARACTERISTICI CHIMICE............................................................................................2
2.3 CARACTERI STICI BIOLOGICE....................................................................................3
2.4 GRADUL DE EPURARE....................................................................................................3
III. VERIFICAREA CALITATII APEI PRIN MASURATORI DE CONDUCTIVITATE..........5
3.1 CALITATEA APEI..............................................................................................................5
3.2 CONDUCTIVITATEA APEI...............................................................................................5
3.3 DETERMINAREA CONDUCTIVITATII...........................................................................6
IV. CONCLUZII...............................................................................................................................9
V.
BIBLIOGRAFIE............................................................................................................................10

2
 I.INTRODUCERE

Masurarea conductivitatii apei este reglementata de STAS 7722-84, precum si de ISO

7888-1983. Conductivitatea electrica depinde de concentratia in ioni, de natura ionilor, de
temperatura si de viscozitatea solutiei. Apa pura are, la 25° C, o conductivitate k25=5,483 Id
m/m. Apa din natura confine in solute, funcjie de sursa, diferite substante dizolvate.
Conductivitatea, in cazul solutiilor apoase, este puternic influenza de concentrajia substanjelor,
fiind folosita astfel ca indicator al gradului de mineralizare a apei. Datorita variatiei importante a
conductivitatii cu temperatura, pentru a decide asupra calitatii apei, toate rezultatele trebuie aduse
la aceeasi temperatura de referinja.
Pentru determinarea conductivitajii echipamentul este format in principiu dintr-un montaj
de tipul unei punji echilibrate sau neechilibrate, o celula de masurare si un traductor de
temperatura. Ansamblul se etaloneaza direct in unitaji de rezistenja sau de conductivitate la
temperatura de referinja. Celula de masurare este compusa dintr-un cilindru deschis, conjinand
electrozi de platina luciosi si platinaji.
Pentru determinarea conductivitatii exista doua procedee: primul pe baza masurarii
directe a conductantei G si pe baza folosirii constantei celulei de masurare §i al doilea pe baza
etalonarii lanjului direct in unitaji de conductanja cu solujii etalon. In primul procedeu,
cunoscand constanta celulei de masurare K [m-1] sau[cm-1 ], si masurand conductantei G cu
ajutorul puntii, din relajia k = GK se obtine conductivitatea k. in procedeul bazat pe etalonarea
lantului de masurare este necesar sa dispunem de un set de solujii etalon cu conductivitati k
cunoscute si de posibilitatea unor reglaje de zero si de panta la punte la afisaj. Prin aceste reglaje,
pe baza valorilor solutiilor etalon, aparatul este pus sa afiseze direct valori ale conductivitatii.

3
 II. CARACTERISTICILE APELOR UZATE

2.1 CARACTERISTICI FIZICE

Turbiditatea apelor uzate si a emisarilor indica numai in linii mari continutul de materii
in suspensie ale acestora, deoarece nu exista un raport bine definit intre turbiditate si continutul in
suspensii. Turbiditatea se masoara in grade pe scara silicei si se determina, in principal, pentru
apa emisarilor §i numai uneori, pentru apele uzate. Apele uzate orasenesti au, in general, o
turbiditate cuprinsa intre 400 - 500 grade in scara silicei.
Culoarea apelor uzate proaspete este cenupu deschis; prin fermentarea materiilor
organice din apa, culoarea apelor uzate devine mai inchisa. Patrunderea in reteaua de canalizare a
unor ape industriale puternic uzate colorate, conduce la schimbarea totala a culorii apelor uzate.
Mirosul apelor uzate proaspete este aproape inexistent. Apele in curs de fermentare au
miros, mai mult sau mai pupn pronunfat, de oua clocite, in funcpe de stadiul de fermentare in
care se gasesc. Cantitati importante de ape uzate industriale pot produce mirosuri neplacute.
Temperatura apelor uzate orasenesti este, de obicei, cu 2 - 3 °C mai ridicata decat cea a
apelor de alimentare. Unele ape uzate industriale, precum si apele subterane, pot influienta, intr-
un sens sau altul, temperatura apelor uzate, care constituie un factor hotarator in epuarea apelor
uzate. Coagularea substanfelor in suspensie, procesele biologice, etc. Sunt influientate in mod
deosebit de temperatura.

2.2 CARACTERISTICI CHIMICE

Oxigenul dizolvat (O2 ) se gaseste in cantitap mici in apele uzate, dar numai cand sunt
proaspete si dupa epurarea biologica, in functie de gradul de poluare, apele de suprafata conpn
cantitap mai mari sau mai mici de oxigen.
Deficitul de oxigen este cantitatea de oxigen care lipseste unei ape care atinge valoarea de
saturare.
Pentru a putea stabili gradul de impurificare al unei ape de suprafafa, are o mare important
cunoasterea conpnutului de oxigen al acesteia.
Consumul biochimic de oxigen (CBO) al apelor uzate reprezinta cantitatea de oxigen consumata
pentru descompunerea biochimica in conditii aerobe, a materiilor solide organice totale, la
temperatura standard - 200C , respectiv 5 zile; in acest caz, valoarea respectiva se noteaza CBO5 -
consumul biochimic de oxigen la 5 zile.
Consumul biochimic de oxigen reprezinta gradul de impurificare al apelor uzate sau de suprafata;
cu cat valoarea acestuia este mai mare, cu atat apa este mai murdara.

4
 Nitratii reprezinta cea mai stabila forma a materiilor organice azotoase §i, in general,
prezenfa lor indica o apa stabila din punct de vedere al transformarii. In apa uzata proaspata,
nitrifii si nitratii sunt in concentrafii mai mici (sub 1/1 mil.).
Sulfurile sunt rezultatul descompunerii substantelor organice sau anorganice si provin,
de cele mai multe ori, din apele uzate industriale.
Clorurile pot proveni din diferite surse (de exemplu urina); de aceea, cantitati de 8 - 15 g
clorura de sodiu, cat elimina un om pe zi, nu pot constitui indici de impurificare.
Acizii volatili indica progresul fermentarii anaerobe a substantelor organice. Din acesti
acizi, prin fermentare, iau nastere bioxidul de carbon si metanul. In cazul unei bune fermentari,
pentru apele uzate menajere, acizii volatili, exprimati in acid acetic, trebuie sa fie in jur de 500
mgf/dm3 (peste 300 mgf/dm3 §i sub 2.000 mgf/dm3).
Gazele cel mai des intalnite la epurarea apelor sunt hidrogenul sulfurat, bioxidul de
carbon si metanul. Hidrogenul sulfurat indica o apa uzata finuta un timp mai indelungat in
conditii anaerobe. Metanul §i bioxidul de carbon sunt indicatori ai fermentarii anaerobe. In
amestec cu aerul, in proporfie de 1:5 - 1:15, metanul este exploziv.
Concentratia de ioni de hidrogen (pH) este un indicator al mersului epurarii; de el
depinde activitatea microorganismelor, precipitarile chimice etc. Valoarea pH-ului trebuie sa fie
in jur de 7.

2.3 CARACTERI STICI BIOLOGICE

In majoritatea cazurilor, diferitele organisme care se intalnesc in apele uzate au

dimensiuni foarte mici. Cele mai mici sunt virusurile §i phagii, urmate de bacterii. Organismele
mai mari sunt reprezentate de ciuperci, alge, protozoare, rotiferi, larve de insecte, viermi, melci
etc.
In scopul determinarii concentratiei diferitelor tipuri de bacterii din apa, pentru a se putea
aprecia gradul de impurificare a apei §i pericolul de infectare, anlizele bacteriologice se fac de
obicei in paralel cu cele chimice.
Absenfa bacteriilor dintr-o apa poate fi un indiciu clar al prezenfei unor substanfe toxice.
Totalitatea organismelor din apa constituie a§a-numitul plancton, iar cele de pe patul
raului, bentosul.

2.4 GRADUL DE EPURARE

Prin grad de epurare se intelege procentul de reducere ca urmare a procentului de epurare
a unei parti dintr-o anumita subst continuta in apa uzata, a I partea care a ramas din aceasta
substanta dupa amestecare sa ramana sub valorile indicate de STAS 4706/88
Relatia de calcul al gradului de epurare: E= M-m/M [%],
unde:

5
 -M- concentratia initiala a substantei pentru care se determina gradul de epurare
-m- concentratia aceleasi substante dupa epurare
Substantele sau caracteristicile apelor uzate si ale emisarului care se iau in considerare
la stabilirea gradului de epurare sunt: suspensiile, CBO5, O2, pH, substante toxice.

Relatia de calcul a gradului de epurare din punct de vedere al substantelor toxice:

Cuz=diim*(a*Q+q/q)+b sau Cuz=d'*diim+b

unde:
Cuz-concentratia maxima de substante toxice admisa a fi evacuate in emisar a-c oeficient de
amestec
diim-limita maxima admisa pentru substanta toxica in apa emisarului inainte de evacuarea apelor
uzate
b- concentratia de substanta toxica in apa emisarului inainte de evacuarea apelor uzate
d'- gradul de dilutie
Q,q -debitele emisarului, apelor uzate

Autoepurarea
Apele uzate epurate intr-o masura mai mare sau mai mica evacuate in cursurile de apa,
sunt supuse in continuare unor procese de transformare fizico- chimice si biologice
Dilutia, amestecul si mineralizarea, contribuie in cea mai mare masura la transformarile
care se produc in apa emisarului si care au ca rezultat final autoepurarea apei
Aceste transformari depind de gr de poluare al apei, de temp, timpul de curgere al apei
pana la pct de folosinta, de hidrografia bazinului, etc. Autoepurarea are loc in mod natural fara
interventia omului si fara cheltuieli suplimentare.

6
 III. VERIFICAREA CALITATII APEI PRIN MASURATORI DE
CONDUCTIVITATE

3.1 CALITATEA APEI

Calitatea apei se poate defini ca un ansamblu conventional de caracteristici fizice,

chimice, biologice si bacteriologice, exprimate valoric, care permit incadrarea probei intr-o
anumita categorie , ea capatand astfel insusirea de a servi unui anumit scop . Pentru stabilirea
calitatii apei, din multitudinea caracteristicilor fizice, chimice si biologice care pot fi stabilite
prin analize de laborator se utilizeaza practic un numar limitat, considerate mai semnificative .
Sistemul mondial de supraveghere a mediului inconjurator prevede urmarirea calitatii
apelor prin trei categorii de parametri :
- parametri de baza : temperatura, pH, conductivitate, oxigen dizolvat, colibacili ;
- parametri indicatori ai poluarii persistente : cadmiu, mercur, compusi organo -
halogenati si uleiuri minerale ;
- parametri optionali : carbon organic total ( COT ), consum biochimic de oxigen (
CBO) detergenti anionici, metale grele, arsen, bor, sodiu, cianuri , uleiuri totale, streptococi .
Pentru precizarea caracteristicilor de calitate a apei se utilizeaza urmatoarea terminologie :
- criterii de calitate a apei - totalitatea indicatorilor de calitate a apei care se utilizeaza
pentru aprecierea acesteia in raport cu masura in care satisface un anumit domeniu de folosinta
sau pe baza carora se poate elabora o decizie asupra gradului in care calitatea apei corespunde cu
necesitatile de protectie a mediului inconjurator ;
- indicatori de calitate ai apei - reprezentati de caracteristici nominalizate pentru o
determinare precisa a calitatii apelor ;
- parametri de calitate ai apei - sunt valori si exprimari numerice ale indicatorilor de
calitate a unei ape ;
- valori standardizate ale calitatii apei - reprezinta valori ale indicatorilor de calitate a
apelor care limiteaza un domeniu conventional de valori acceptabile pentru o anumita folosinta a
apei .

3.2 CONDUCTIVITATEA APEI

Conductivitatea este proprietatea solupilor de a permite curentului electric sa treaca prin

ele.
Conductivitatea se modifica atunci cand ionii diferitelor substan^e(saruri,acizi,baze) intra
in contact cu apa.Folosindu-ne de aceasta proprietate putem determina calitatea apei.

7
 Conductivitatea unei solutii, C, se afla folosind
formula:
C = G *k
unde G este conductanta solutiei,
G = 1/R, [G] = S (Siemens) = 1/n
si k este o constanta, care, pentru senzorul Vernier are valoarea 1.0 cm-1.

Conductivitatea este unul dintre indicatorii cei mai utilizati in aprecierea gradului de
mineralizare a apelor cel putin din urmatoarele considerente:
- masuratorile de conductivitate (rezistivitate) a apei permit determinarea continutului
total de saruri dizolvate in apa ;
- au avantajul diferentierii dintre saruri anorganice si organice (ponderal) pe baza
mobilitatilor ionice specifice;
- elimina erorile datorate transformarii speciilor de carbonati/bicarbonati prin evaporare
la 105 °C (conform metodologiei de determinare gravitationala a reziduului fix, in
cazul bicarbonatilor pierderile sunt de circa 30%).

3.3 DETERMINAREA CONDUCTIVITATII

Metoda de analiza conductometrica este utilizata in special pentru determinarea

punctului de echivalenta in reactiile de neutralizare si precipitare care sunt insotite de variatii ale
concentratiei ionilor cu mobilitati diferite.

Marimea fizica care sta la baza metodei este conductanta: l

_ G= (Q)
R

O solutie de electrolit prezinta o anumita rezistenta electrica atunci cand este strabatut de
un current I generat de o diferenta de potential U.aceasta rezistenta poate fi scrisa sub forma :
p
R= S (Q)

p-rezistivitatea (Qcm);
1-distanta dintre electrozii cufundati in solutie
(cm);
8
S-sectiunea electrozilor (cm2).
Raportul: S K= se numeste constanta celulei.

Conductanta se mai exprima prin relatia:

L
R K G= =

X-conductivitatea (conductanta specifica)

1
X= p [X]S.I=^Scm-1

X: -distilate IpScm-1
-demineralizate 0,1.. ,.1pScm-1
-distilate 5......10pScm-1
-potabile 100.....200pScm-1
-dure 200.....1500pScm-1

Conductivitatea echivalenta A reprezinta raportarea conductivitatii la concentratia

solutiei de electrolit:
1000A
A= C (Q-1cm-1 echiv/l)
Conductivitatea echivalenta limita reprezinta conductivitatea echivalenta a unei substante
la diluatie infinita:

A°=K°(p++p -)

p+-mobilitatea cationului p - -mobilitatea anionului

In tabelul de mai jos sunt reprezentate conductantele echivalente ale unor saruri la 250C si
diferite concentratii:

9
C echiv g/l 0,1
0 0,001 0,01
NaCl 126,45 123,74 118,51 106,74

HCl 426,16 421,36 412,00 391,32

KCl 149,86 146,95 141,27 128,96

NH4CI 149,7 - - -

BaCl2 139,8 134,34 123,94 105,19

NaOH 247,8 244,7 238,0 -

AgNO3 133,36 130,51 124,76 109,14

Cationi Anioni

H+ 349,8 OH - 197,6

Na+ 50,11 Cl - 76,34

K+ 73,52 Br 78,3

NH4+ 73,4 I
- 76,8

Ag+ 61,92 NO3 - 71,44

10
 IV. CONCLUZII

Procesele de epurare a apelor uzate industriale, sunt, in general, aceleas ca pentru apele
uzate orasenesti, adica, in principal, procese mecanice p biologice - aerobe sau anaerobe.
Acestea, pentru apele uzate industriale sunt completate, de cele mai multe ori, de procese fizico-
chimice de o complexitate deosebita, ca de exemplu: extracte lichid-lichid, schimb ionic,
electrodializa etc.
Pentru proiectarea stalpilor de epurare industriale, cunoasterea caracteristicilor apelor
uzate reprezinta factorul hotarator, ca p in cazul stalpilor de epurare orasenesti. Printre
principalele substante nocive ale apelor uzate industriale sunt substante organice (exprimate prin
CBO5), substanfele in suspensie, substantele toxice, metalele grele etc.
Cateodata, la dimensionarea stalpilor de epurare industriala se pot utiliza parametrii
valabili pentru apele uzate orasenesti, dar tinand cont de aportul de impuritati industriale, aport
care in majoritatea cazurilor se refera la consumul biochimic de oxigen sau la suspensii. In acest
sens, este necesar ca aportul de impuritati industriale sa fie exprimat printr-un asa numit
coeficient "locuitori echivalen". Deci, daca volumul masei filtrante a unui filtru biologic in
cazul apelor uzate orasenesti se stabileste pentru o norma de 20 locuitori pentru 1 m de masa
filtranta, pentru apele uzate industriale se va adopta aceasta norma.

11
 V. BIBLIOGRAFIE

1. www.scrigroup.com Modalitati-de-definire-a-calitaii-
apei
2. www.pronettransilvania.ro
3. www.foron.aaz.ro
4. www.slideshare.net
5. www.webgarden.ro
6. www.labshop.ro
7. http://www.ecomagazin.ro/info/ape-reziduale/
8. http: //www.aquamundus .ro/epurare. php
9. http://ro.wikipedia.org

12