Sunteți pe pagina 1din 9

IFRS1 Aplicarea pentru prima dată a

IFRS

Obiectivul IFRS 1: aplicarea retrospectivă a tuturor IFRS-urilor la


data întocmirii situaţiilor financiare.

• Există necesitatea unor schimbări semnificative ale politicilor lor


contabile pentru a fi în conformitate cu IFRS, mai ales pentru:
instrumente financiare,
planuri de pensii,
impozite amânate,
provizioane,
plăţi pe bază de acţiuni.
Când trebuie aplicat IFRS 1?
• în cazurile în care o entitate adoptă IFRS ca nouă bază a
contabilităţii.
• de orice entitate care îşi întocmeşte primele situaţiile financiare
conform IFRS
IFRS 1 cere entităţilor:
• să identifice primele situaţii financiare conform IFRS;
• să întocmească bilanţul de deschidere la data tranziţiei la IFRS;
• să selecteze politicile contabile care corespund şi să aplice aceste
politici retrospectiv tuturor perioadelor prezentate în primele situaţii
conform IFRS;
• să prezinte explicit toate retratările şi reconcilierile aferente trecerii
la IFRS.
Consecinţele / implicaţiile deschiderii
bilanţului de trecere la IFRS?
• RECLASIFICĂRI ( IFRS 1 permite un nr de 10 excepții)
– ACTIVE
– DATORII
Recunoaşterea activelor şi datoriilor sub IFRS
Multe entităţi trebuie să recunoască unele active şi datorii, ca de
exemplu:
-planuri de pensii / beneficii;
-impozite amânate;
-active şi datorii provenite din contracte de leasing;
-provizioane, în cazul în care există o obligaţie legală sau implicită;
-instrumente financiare derivate;
-plăţi pe bază de acţiuni;
Consecinţele / implicaţiile deschiderii
bilanţului de trecere la IFRS?

Derecunoaşterea activelor şi datoriilor care nu îndeplinesc


criteriile de recunoaştere din IFRS.

Unele active recunoscute conform GAAP-urilor anterioare nu mai


sunt recunoscute sub IFRS:
-provizioane unde nu există obligaţii legale sau implicite;
-rezerve;
-active necorporale generate intern;
-active non-curente deţinute spre a fi vândute.
Excepții de la aplicarea IFRS 1
E1: Combinări de întreprinderi

Pentru toate tranzacţiile contabilizate cu ocazia combinării de


întreprindere conform GAAP:
- nu trebuie să reefectueze combinarea pentru o dată anterioară
tranziţiei la IFRS;
SAU
- trebuie să reefectueze toate combinările de întreprinderi de dinainte
de data tranziţiei;
SAU
- să reefectueze o anumită combinare, şi în acest caz, trebuie
reefectuate toate combinările ulterioare.
Excepții de la aplicarea IFRS 1
E2: Valoarea justă – cost estimat
Pentru terenuri, echipamente şi alte active corporale:
- se utilizează costul conform IFRS;
- se utilizează valoarea justă de la data tranziţiei ca şi cost estimat;
- se utilizează valoarea reevaluată - în anumite cazuri.
E3: Beneficiile angajaţilor
Amânarea recunoaşterii câştigurilor sau pierderilor actuariale rezultate din aplicarea
metodei coridorului conform IAS 19 trebuie aplicată prospectiv. Dacă este aleasă,
excepţia trebuie aplicată pentru toate planurile de pensii.
E4: Rezerve de conversie
Toate diferenţele de conversie sunt anulate. Dacă se alege, excepţia trebuie aplicată
tuturor filialelor.
E5: Instrumente financiare compuse
Cele două elemente de capital propriu ale unui instrument financiar compus nu
trebuie identificate ca datorii, dacă datoria componentă nu îndeplineşte criteriile de
recunoaştere din IFRS 7 la data tranziţiei.
Excepții de la aplicarea IFRS 1
E6: Data de consolidare a filialelor
O filială care adoptă IFRS mai târziu decât societatea-mamă poate alege să aplice IFRS 1 sau
să utilizeze valoarea contabilă a activelor şi datoriilor sale incluse în situaţiile financiare
consolidate, eliminând, în acest caz, orice ajustare de consolidare.
E7: Comparaţii privind instrumentele financiare
O entitate a cărei dată de trecere la IFRS este înainte de 2006 poate să nu refacă situaţii
comparative pentru instrumente financiare. O entitate trebuie să aplice GAAP-urile pentru
recunoaşterea, evaluarea şi clasificarea lor.
E8: Derecunoaşterea unor active şi datorii financiare
O entitate poate să clasifice instrumentele financiare ca active financiare sau datorii
financiare la valoarea justă prin intermediul contului de profit şi pierdere SAU ca disponibile
pentru vânzare.
E9: Plăţi pe bază de acţiuni
O entitate poate alege să aplice IFRS 2 pentru alte instrumente financiare, dar numai dacă a
prezentat anterior valoarea justă a instrumentelor.
E10: Contracte de asigurare
O entitate care are contracte de asigurare şi o dată de adoptare a IFRS-urilor înainte de 1
ianuarie 2006 poată să nu refacă situaţii comparative pentru IFRS 4. entitatea aplică GAAP-
urile pentru situaţii comparative.
Aplicarea pas-cu-pas a IFRS 1
Pas 1: identificarea datei şi primelor situaţii financiare
conform IFRS;
Pas 2: identificarea diferenţelor dintre politicile contabile
conform GAAP și cele IFRS, şi selectarea politicilor ce
trebuie aplicate conform IFRS;
Pas 3: stabilirea excepţiilor ce se vor aplica;
Pas 4: întocmirea bilanţului de deschidere de trecere la
IFRS;
Pas 5: prezentarea situaţiilor financiare prevăzute de IFRS
1.
Condiţii ce trebuie respectate la întocmirea
bilanţului contabil de deschidere IFRS

a) să RECUNOASCĂ TOATE ACTIVELE ŞI DATORIILE a căror


recunoaştere este prevăzută de IFRS;
(b) să NU RECUNOASCĂ ACELE ACTIVE ŞI DATORII a căror
recunoaştere nu este permisă conform IFRS;
(c) să RECLASIFICE elementele contabile care au fost recunoscute
conform GAAP ca fiind incluse într-o anumită categorie de active,
datorii sau componente ale capitalurilor proprii dar conform IFRS fac
parte din altă categorie de active, datorii sau componente ale
capitalurilor proprii; şi
(d) să APLICE IFRS la măsurarea tuturor activelor şi datoriilor
recunoscute.