Curs 1- Indici statistici

Indici statistici
- Definire -

 Indicii sunt o măsură a variaţiei relative a

fenomenelor, variaţie care poate fi observată şi
analizată după criterii de spaţiu, timp şi în funcţie
de un anumit sistem de referinţă

 Indicele statistic este o mărime relativă. El este un

raport prin care se compară mărimea aceluiaşi
fenomen înregistrat în două unităţi de timp, de
spaţiu, de plan la o unitate statistică, la nivel de
grupă sau la nivelul întregii colectivităţi.
 Indici statistici
- Clasificare -
 După sfera de cuprindere a fenomenelor:
 Indici individuali (elementari): calculaţi la nivelul unei unităţi statistice
 Indici de grup (sintetici): calculaţi la nivelul unei grupe a colectivităţii sau
la nivelul întregii colectivităţi

 După dimensiunea de raportare a fenomenului:

 În raport cu timpul: indici cronologici
 În raport cu spaţiul: indici teritoriali
 În raport cu planul, programul: indici ai planului (ai îndeplinirii planului sau
ai sarcinii de plan)

 După natura variabilelor indexate:

 Indici ai variabilelor cantitative
 Indici ai variabilelor calitative
 Indici statistici
- Clasificare -

 După modul de calcul:

 Indici agregaţi
 Indici calculaţi ca medie a indicilor individuali
 Indici calculaţi ca raport a două medii
 După natura ponderilor folosite
 Cu ponderi fixe sau constante
 Cu ponderi variabile

 După natura fenomenului

 Indici ai valorii
 Indici ai volumului fizic
 Indici ai preţurilor
 Indici ai productivităţii muncii
 Indici ai salariului
 1. Indicii individuali
 Exprimă variaţia fenomenului la nivelul unei unităţi statistice prin compararea
unei fenomen în două perioade de timp diferite:
 perioada comparată numită şi perioadă curentă, notată cu indicativul 1 şi
 perioada de bază sau perioadă bază de comparatie notată cu indicativul 0
 Să presupunem că avem fenomenul complex y format din combinarea prin
multiplicare a două fenomene: unul calitativ x şi unul cantitativ f:
y  x f
 Indicii individuali vor fi:
y1 x1
y
i1/0  x
i1/0  f
i1/0 
f
1
y0 x0 f0

•i1/0 = 1 atunci fenomenul stagnează

•i1/0 > 1 atunci fenomenul înregistrează o creştere în perioada curentă
faţă de perioada de bază
•i1/0 < 1 atunci fenomenul înregistrează o scădere în perioada curentă faţă
de perioada de bază
 Indicii agregaţi
 Pentru acelaşi fenomen complex y format din combinarea prin multiplicare
a două fenomene: unul calitativ x şi unul cantitativ f vom avea:
 y   x f
Indicii agregaţi pentru fenomenul y vor fi:
 
y
I1/0
y 1

y 0

Deoarece fenomenele x şi f nu sunt agregabile în general, nu putem

calcula Σx şi Σf. De aceea se introduce un factor ponderator pentru
transformarea rezultatului într-un element agregabil.
 Sisteme de ponderare(1)

Sistemul de ponderare Laspeyres – păstrează ponderile în perioada de bază

 
x x1 f0 f x0 f1 Este folosit cu preponderenţă pentru
I1/0 I1/0
 xf
00  x0 f 0 factorul cantitativ f

Sistemul de ponderare Paasche – păstrează ponderile în perioada curentă

 
x xf f x1 f1 Este folosit cu preponderenţă pentru
I 1 1 I1/0
1/0
x f 01  x1 f 0 factorul calitativ x
 Sisteme de ponderare(2)

Sistemul de ponderare Edgeworth

x f  f 1
f
  x  x1 f1

0
I
I x
1/ 0

 x f
1 0

 f 1
1/0
x 0  x1 f 0
0 0

Sistemul de ponderare ideal al lui Fischer – este o medie geometrică a

sistemelor Laspeyres şi Paasche

x  x f  x f I1/f0  x f  x1 f1

0 1

1 0 1 1
I 1/ 0
x f x f
0 0 0 1
x0 f 0  x1 f 0
 Modificări absolute

 Modificările absolute se calculează pornind de la formulele

de calcul ale indicilor, prin scăderea numitorului din
numărător.
 la nivel individual
y1/0  x1 f1  x0 f 0 x1/0  x1  x0 1/f 0  f1  f 0
 la nivel agregat
f1/ 0   x0 f1   x0 f 0
1/ 0   x1 f1   x0 f 0
y
1/ 0   x1 f1   x0 f1
x