Conducator stiintific: S.L.dr.

ing Victor-Viorel Safta

Studenti :Ion Lidia

Paunescu Costinel
 Bioremedierea
 un proces care implica degradarea poluantilor organici
ca rezultat al activitatii biochimice a
microorganismelor.

Bioventilarea
 procesul de aerare a solurilor si are drept scop
stimularea activitatii biologice in situu si
bioremedierea.
 Bioventilarea este aplicata pentru acele soluri poluate
cu substante chimice care pot fi biodegradate aerob.

 Metoda a fost implementata pentru prima data pe

situsurile contaminate cu petrol.
 Bioventilarea este o tehnica frecvent utilizata pentru
remedierea solurilor contaminate cu PHC care
sporeste abilitatea microorganismelor din sol pentru a
degrada compusii naturali.
 Un sistem tipic de bioventilare este prezentat
in figura de mai jos.
Aerul injectat in zonele nesaturate furnizeaza
microorganismelor conditii adecvate bogate in oxigen
pentru ca degradarea sa continue eficient pentru o
perioada mai mare de timp.
 Intr-o arie bogata in nutrient, s-a observat ca azotul
sub forma de sare amoniu reprezinta sursa primara de
nutrient pentru biodegradare.

 Pala si colaboratorii au studiat in cadrul unor

experimente influenta unor diferite variabile
incluzand pH-ul si continutul in azot al solului, viteza
aerului asupra bioremedierii unui sol de argila
contaminat cu petrol.
SITUATII FRECVENTE DE
SUPRAFETE DE SOL POLUATE CU
PRODUSE PETROLIERE
 La conductele de transport titei sau produse
petroliere, zone deosebit de critice sunt cele ale
subtraversarilor si supratraversarilor cursurilor de ape
unde la pericolul contaminarii solului se adauga si
pericolul contaminarii apelor traversate.
 BIOVENTILAREA
AVANTAJE DEZAVANTAJE
Utilizeaza echipament usor disponibil si usor Concentratia initiala mare de contaminanti poate
de instalat. fi toxica pentru microorganism.

Determina disturbari minime in situsul de Nu se poate aplica in cateva conditii (de exemplu,
operare. Poate fi disponibila in zone greu sol cu permeabilitate scazuta, sol cu un continut
accesibile (de exemplu sub cladiri). mare de argila, etc.).

Necesita timp scurt de tratament de obicei Standardele de curatare nu sunt foarte ieftine.
cuprins intre 6 luni si 2 ani in conditii
optime.

Este competitiva din punct de vedere al

costului 45-140 $/ tona de sol contaminat.

Usor de combinat cu alte tehnologii.

Poate sa nu necesite cheltuieli suplimentare

cu pretratamentul gazului.
METODOLOGIE DE STUDIU A
PARAMETRILOR BIOVENTILARII

 Metodologia a fost realizata la Universitatea Guelph –

Canada si are la baza realizarea unei serii de
experimente utilizand cinci tipuri de sol cu diferite
proprietati fizico-chimice.
 Nisip % Aluviuni % Argila % Materie Capacitate
organică % de
schimbator
de ioni

Cmol/Kg

Brookstone 21 35.1 43.9 1.5 28.5

Delhi 86.5 9 4.5 2.2 8.27

Elora 34 50.1 15.9 3.1 18.9
Guelph 54 34 12 2.8 22.2
Simcoe 62 30 8 1.5 5.5
Soli B 26 60 14 2.1 16.2
REZULTATE SI DISCUTII
 Solurile amestecate cu benzina sintetica la o
concentratie initiala de 600 pana la 5500 mg/ kg sol au
fost supuse procesului de bioremediere.
 In tabelul urmator sunt prezentate rata de biodegradare
impreuna cu concentratia initiala de benzina sintetica,
continutul in apa al solului si tipul de sol utilizat pentru
realizarea corelatiei.
 Poluantii organici pot fi adsorbiti de catre materia
organica din sol si/sau pot difuza in structurile
tridimensionale ale materiei organice si sa
interactioneze cu acestea.
 Bibliografie

 1. HINCHEE R.E., ONG SK, MILLER R.N., DOWNEY D.C. And FRANDT R., (1992) Test
Plan and Technical Protocol for a Field Treatability Test for Bioventing. Air Force Centre
for Environmental Excellence, U.S.Air Force. Brooks Air Force Base, Texas, USA.
 2. Pearce1K., Pretorius W.A., (1998), A bioventing feasibility test to aid remediation
strategy, Water SA Vol. 24 No. 1
 3. Shewfelt, K., Lee, H. and Zytner, R.G. 2005. Optimization of Nitrogen for Bioventing of
Gasoline Contaminated Soil. Journal of Environmental Engineering and Science, 4:29-42.
 4. Brook, T.R., Stiver, W.H. and. Zytner, R.G. 2001. Biodegradation of Diesel Fuel in Soil
Under Various Nitrogen Addition Regimes. Journal of Soil and Sediment Contamination,
10: 539-553.
 5. Shewfelt, K. 2002. Optimization of Nitrogen Application for Bioventing. Master of
Science Thesis.University of Guelph, Canada.
 6. Hallman, M., Lee, H. and Zytner, R.G. 2003. Bioventing of Gasoline-contaminated
Soils under Varied Laboratory Conditions. Canadian Society for Civil Engineering
Annual Conference. Moncton, NB,ENN-200:10.
 7. Pala, D.M., de Carvalho, D.D., Pinto, J.C. and Sant’Anna Jr, G.L. 2006. A Suitable Model
to Describe Bioremediation of a Petroleum Contaminated Soil. International
Biodeterioration and Biodegradation, 58: 254-260.
 8. Norris, R.D., Hinchee, R.E., Brown, R.A., McCarty, P.L., Semprini, L.,Wilson, J.T.,
Kampbell, D.H., Reinhard, M., Bower, E.J., Borden, R.C.,Vogel, T.M., Thomas, J.M., and
C.H. Ward. 1994, Handbook of Bioremediation. Boca Raton, FL:CRC Press.
 9. Eyvazi M. J., Zytner R. G., Correlating the bioventing biodegradation rate, (2008),
Congrès annuel 2008 de la SCGC
 10. Labud, V., Garcia, C. and Hernandez, T. 2007. Effect of Hydrocarbon Pollution on the
Microbial Properties of a Sandy and a Clay Soil. Chemosphere. 66: 1863-1871.
Va multumim pentru atentie!!!