COLEGIUL NAȚIONAL “NICU GANE” FĂLTICENI

Lucrare de
atestat profesional

Profesor îndrumător : Candidat : Rotaru Maria-Aida

Botnariu Mariana Clasa a XII-a B
 UN PAS
PRIN LITERATURĂ
 Literatură
Literatura (sau beletristica) este arta compozițiilor scrise.
O traducere literală a termenului indică sensul de
"cunoaștere cu ajutorul literelor" (de la latinescul littera,
literă), iar studiul academic al literaturii este cunoscut
ca Litere.

Mihai Floarea, profesor român, definește

astfel: "artă al cărei mijloc este cuvântul scris.
În sens curent, reprezintă totalitatea operelor
scrise într-o limbă (sau în toate limbile) cu
Cărți vechi legate la biblioteca de la
valoare estetică. În sens restrâns, mai ales în
universitatea Merton College
formularea „literatură de specialitate”,
reprezintă totalitatea lucrărilor publicate într-
un domeniu, bibliografia necesară
aprofundării unei probleme".
Încă din antichitate, s-a înregistrat o evoluție a literaturii, aceasta parcurgând mai multe
etape până când a ajuns în forma pe care o cunoaștem astăzi.

Literatura romană
Ca orice popor, și latinii au abut o literatură nescrisă,
folclorică. Tematica acesteia conține: viața, moartea,
luptele dintre triburi, munca, iubirea. Toatea acestea
sunt cântate în creații lirice, cântece de vitejie, legende,
cântece de leagăn. Înțelepciunea populară este
surprinsă în proverbe și sentințe. De asemenea, mai
circulau în popor diverse forme de
descântece, incantationes, și cântece de
ospețe, carmina convivalia. Tot prin creații de acest Pagină din manuscrisul Vergilius
gen s-au transmis din generație în generație legenda Romanus din secolul al V-lea
lui Romulus și Remus, rivalitatea dintre Tarquini sau d.Hr. înfățișând și un portret al
dintre Horați și Curiați. lui Vergilius
Spre deosebire de legendele grecești, care aveau un caracter mai
mult mitologic, în cadrul legendelor romane domină caracterul istoric
și aceasta deoarece la romani cultul eroilor are o notă mai puțin
religioasă, ci de evocare a istoriei.
Toate aceste creații folclorice constituie izvoare pentru literatura
scrisă.
Literatura latină cultă apare în cea de-a doua jumătate a secolului al
III-lea î.Hr., după modelele grecești, și este ilustrată de Livius
Andronicus, Titus Maccius Plautus și Quintus Ennius. Deși încă se
mai resimte influența literaturii greci, romanii realizează o literatură
originală.
Cnaeus Naevius (c. 270 – 201 î.Hr.) ilustrează genul dramatic prin
comedii, tragedii, dar și cel epic prin care prelucrează legendele greci
și romane.
În cadrul istoriografiei și al retoricii se remarcă Cato cel Bătrân (234
- 149 î.Hr.), Quintus Fabius Pictor (c. 254 î.Hr.-?), Lucius Cincius
Alimentus și alții.
În domeniul comediei se remarcă și Publius Terentius Afer (195/185
– 159 î.Hr.).
Secolul I î.Hr
În proză se remarcă Cicero (106-43 î.Hr.), care prin
operele sale, printre care Catilinarele și Filipicele, poate
fi considerat cel mai mare orator roman.
Împăratul Caius Iulius Cezar în lucrările "Commentarii
de Bello Gallico" și "Commentarii de Bello Civile",
vădește o deosebită obiectivitate și acordă un loc
important și portretelor, nu numai narațiunii.
Gaius Sallustius Crispus a lăsat opere cu conținut istoric,
iar Corneliu Nepos este primul biograf roman important.
Poezia este reprezentată de Caius Valerius Catullus (c.
87- c. 54 î.e.n.) și Titus Lucretius Carus (c. 99 - c. 55
î.Hr.), autorul celebrului poem filozofic "De rerum
natura". Acesta este un poem cosmogonic și sociogonic
conceput în maniera lui Epicur.
Epoca lui August (31 î.Hr. - 14 d.Hr.)
Publius Vergilius Maro scrie Bucolicele, numite ulterior Ecloge
(care au ca model idilele rustice ale lui Teocrit), Georgicele (care
amintesc de "Munci și zile" ale lui Hesiod), dar opera sa cea mai
valoroasă este Eneida. În Eneida, Vergiliu prin eroul său, Aeneas,
evocă momente importante ale istoriei naționale.
Quintus Horatius Flaccus (65 - 8 î.Hr.), unul dintre cei mai
importanți poeți romani a scris epode, satire, ode și epistole. Printre
acestea din urmă, cea mai renumită este Epistula ad Pisones,
cunoscută ulterior sub numele de "Ars poetica" și în care sub forma
unui tratat de poetică, prezintă principii estetice. Acestea vor fi
preluate mai târziu de către Nicolas Boileau-Despréaux în a sa
lucrare "L'Art poétique".
Publius Ovidius Naso (43 î.Hr. - 17/18? d.Hr.), poet liric, elegiac,
scrie poeme erotice, "Amores", "Heroides" și "Ars amandi". În Pagina-titlu a unei traduceri
perioada exilului scrie "Tristele" și "Ponticele". Într-o altă etapă a în germană din 1752 a
creației sale compune marea frescă a "Metamorfozelor". Odelor lui Horațiu
Literatura latină este o sinteză între idei, genuri și specii literare
grecești, cu producții specifice genului latin. A servit ca izvor de
inspirație pentru
scriitori clasici francezi ca: Molière, Racine, Boileau, La Fontaine.
Și alții scriitori de valoare universală, ca Shakespeare și Goethe,
precum și alți creatori moderni și contemporani, au valorificat
izvoare ale literaturii grecești și latine.
Literatura medievală
Evul Mediu a fost o perioadă de războaie și cuceriri, motiv
pentru care literatura a reflectat evenimentele epocii, cu
precădere în genul epic.
Astfel, avem de-a face cu poeme epice ample, care slăvesc
vitejia unor eroi precum "Cântecul Nibelungilor" relatează
faptele eroice ale lui Siegfried și apoi răzbunarea văduvei
sale, Kriemhilda;
"Cântecul lui Roland" evocă luptele duse de francii conduși
de Carol cel Mare împotriva sarazinilor și moartea
cavalerului Roland și "Beowulf" descrie faptele eroice ale lui
viteazului cu același nume în luptele cu monștrii. Acest poem
epic a devenit ulterior sursă de inspirație pentru
romanul fantasy "Stăpânul inelelor".
De asemenea, există romane de inspirație antică
precum romanele referitoare la Sfântul Graal (printre Pagină din incunabulul
care Perceval sau Povestea Graalului de Chrétien de Troyes), "Cronica saxonilor"
scrierile referitoare la Regele Arthur și Cavalerii Mesei (Cronecken der Sassen),
Rotunde, "Tristan și Isolda", Lancelot (al lui Chrétien de apărută în 1492, descriind
Troyes), romanul Parzival al lui Wolfram von Eschenbach. o scenă de luptă.
Iar acesta a fost numai începutul pentru ceea ce avea să însemne mai târziu literatură. Pe
parcurs, literatura a trecut prin diferite procese de schimbare și prin diferite curente. Însă,
dacă înainte era moda de a scrie conform cerințelor cerute în acea perioadă, astăzi avem o
întreagă gamă din care putem alege o lectură după gusturile noastre, asta dacă dorim să citim.
Pentru că, oricât de rău ne-ar părea unora, aceasta este realitatea vremurilor noastre : încă de
la vârste fragede, copiii sunt înconjurați de tehnologie și li se pare prea demodat sau
plictisitor să citească o carte. Rețelele de socializare au acaparat toată atenția adolescenților și
uneori și pe cea a adulților. Însă chiar și aceste rețele de socializare pot fi de folos uneori. Mai
ales fiindcă există mulți tineri care aleg să-și creeze un cont de bookstagram de exemplu,
unde promovează lectura și își împărtășesc experiențele pe care le-au avut citind X carte.
Acest lucru stârnește curiozitatea unora și astfel încearcă și ei să citească, dar numărul celor
convertiți rămâne unul destul de mic.
Revenind asupra sferei de cititori, nu putem spune că există cititorul care să digere orice
carte. Unii preferă acțiunea, alții romance-ul sau poate cărțile polițiste.
Pentru a avea o imagine de ansamblu asupra acestui lucru, voi încerca să clasific aceste
genuri, vorbind și despre câțiva autori și cărțile lor pe care le puteți considera recomandări
din partea mea.
Young Adult
În ultimii ani, literatura pentru tineri a luat tot mai multă amploare, cărţile din categoria Young
Adult devenind bestsellere cu cifre de vânzări impresionante şi croindu-şi apoi loc în lumea
aglomerată a cinematografiei, transformate în filme de succes. Drumul pavat de poveşti de
dragoste adolescentine, născute sau nu sub o stea norocoasă, purtând sau nu o pecete de
supranatural, este însă traversat şi de drame profunde, de meditaţii asupra vieţii şi de distopii
întunecate. Noi îţi prezentăm în rândurile de mai jos 3 cărţi Young Adult pe care le poţi citi la
orice vârstă, nu doar în adolescență!

1.„Ce ne-am face fără cărţi?”- dacă ai impresia că această

întrebare nu poate rezona decât în mintea unui om matur, te
înşeli, deoarece una dintre cele mai profunde cărţi Young
Adult ascunde în filele ei tocmai această cutremurătoare
dilemă. „Hoţul de cărţi” de Markus Zusak urmăreşte aventurile
protagonistei Liesel Meminger, o fetiţă care salvează cărţi arse
de nazişti. Narată de Moarte, cartea este o meditaţie asupra
vieţii, iubirii, războiului şi supravieţuirii, care nu are cum să nu
atingă orice vârstă. Îţi garantăm că lacrimile ţi se vor împreuna
în bărbie, oricâţi ani ar număra buletinul tău.
 2.„De veghe în lanul de secară” este unul dintre cele mai
iubite romane ale tuturor timpurilor, iar echivalentul său în
lumea cărţilor Young Adult devine „Jurnalul unui
adolescent timid” de Stephen Chbosky. Îţi mai aminteşti
acele momente în care „te simţeai infinit”, caracteristice
adolescenţei, dar picurate, poate cu zgârcenie, în multe alte
etape ale vieţii? Introvertit şi îndrăgostit de cărţi, Charlie
caută melodia care să îi reflecte perfect zbuciumul din
inimă, în casete cu compilaţii, dar găseşte dragostea,
împărtăşită doar pe jumătate, prietenia şi un strop de
maturizare. Acest bestseller a fost ecranizat într-un film cu
Emma Watson şi se poate citi la orice vârstă, pentru că este,
înainte de toate, un roman al neadaptaţilor.

3.Probabil cel mai de succes roman pentru tineri de la Twilight şi

Harry Potter încoace, „Jocurile foamei” nu putea lipsi de pe o listă
de cărţi Young Adult a ultimilor ani. Nu o respinge din start, dacă
nu ai citit-o, doar prin prisma popularităţii sale. Poate că nu e o
capodoperă şi nici nu înoată în originalitate, dar este o carte pe care
nu o poţi lăsa din mână: se pare că nici Stephen King nu a făcut-o.
Premisa o ştim cu toţii: Katniss Everdeen trăieşte într-un Panem
distopian în care 12 districte sunt supuse de un Capitoliu bogat, care
selectează în fiecare an câte doi adolescenţi din fiecare, pentru a se
lupta pe viaţă şi pe moarte în arenă, într-un concurs numit Jocurile
foamei. Dacă încă nu ai citit-o, ancorează-te în perspectiva realităţii
Young Adult cu povestea „fetei de foc”.
Științifico-fantastic
Științifico-fantasticul (numit și știință-ficțiune, SF sau science-fiction, este un gen artistic prezent
cu precădere în literatură și cinematografie, a cărui temă principală este
impactul științei și tehnologiei asupra societății și persoanelor.
Genul literar științifico-fantastic mai este cunoscut și sub denumirea de „literatură de anticipație”
sau „literatură științifico-fantastică”.
În general se folosesc două abrevieri pentru „științifico-fantastic”: SF/S.F. și sci-fi. SF sau S.F. sunt
abrevierile cele mai folosite de către scriitorii acestui gen și de către fani.
Fiind în mod indisolubil legat de conceptul de știință, premisele pentru nașterea genului științifico-
fantastic apar începând cu secolul al XVI-lea odată cu revoluția științifică, în special după
descoperirile lui Galileo și Newton în astronomie, fizică și matematică și odată
cu Iluminismul. Asimov stabilește ca premisă esențială revoluția industrială, crezând că științifico-
fantasticul are nevoie de o dezvoltare larg răspândită și conștientă a relației dintre știință și
tehnologie. Din aceste motive, pentru a identifica data nașterii științifico-fantasticului modern, s-a
stabilit prin convenție aprilie 1926 când apare prima revistă americană de literatură științifico-
fantastică, Amazing Stories editată de Hugo Gernsback, dată care marchează momentul în care
științifico-fantasticul începe să devină un fenomen popular. Cu toate acestea genului îi pot fi
atribuite numeroase opere anterioare, de la romanul gotic Frankenstein de M. Shelley la romanele
științifice ale lui J. Verne și H.G. Wells sau chiar lucrări mult mai vechi, cum ar fi satira Istoria
adevărată ("Alethes historia", Ἀληθεῖς Ἱστορίαι) a lui Lucian din Samosata. Unii savanți sau
scriitori (cum ar fi scriitorul american Lester del Rey) au susținut că Epopeea lui
Ghilgameș (mileniul al III-lea î.Hr.) ar fi primul text științifico-fantastic, în timp ce alții identifică
primele elemente ale științifico-fantasticului în literatura arabă din Evul Mediu Târziu.
Cărțile de Science Fiction au schimbat viața a milioane de oameni. Cele mai bune cărți de SF au
stat la baza celor mai populare filme si ne-au făcut să visăm la lumi paralele, extratereștrii,
roboți, inteligență artificială sau chiar la călătoria în timp.
Chiar dacă nu ești fan Science Fiction, aceste cărți te țin captiv până la ultima pagină, tot ce
trebuie să faci e să deschizi cartea și să citești primele pagini, apoi nu vei mai putea să o lași jos.
Chiar dacă în ziua de azi nu mai citesc la fel de mult ca atunci când eram mică, în continuare
prefer poveștile Science Fiction atunci când e să aleg o carte nouă. Așa că am decis să vă fac un
top cu cărțile mele preferate din această categorie.

1.Dacă ești nou în lumea SF, poveștile lui Asimov sunt

cele mai potrivite pentru tine. Asimov este un geniu al
genului, iar Seria Fundația a avut o influență mare asupra a
numeroare opere apărute ulterior. Părerea mea personală, e
că nu există scriitor SF care să nu fi fost influențat de
Asimov.
Seria Fundaţia este formată din 7 cărţi. Deşi acţiunea lor
este strâns interconectată, le poți citi și separate.
Poveștile îl au ca personaj principal pe Hari Seldon, un
matematician înrăit care a inventat psihoistoria, o stiință cu
ajutorul căreia poți prezice viitorul bazat pe acțiunile
curente. După descoperire, urmează o perioadă întunecată
de 30.000 de ani. Seldon întemeiază Fundația, cu scopul de
a ajuta omenirea să meargă în cea de-a doua direcție.
2.Sigur ai văzut celebrul film 2001:A space Odyssey în care
omenirea descoperă un obiect misterios pe lună, obiect amplasat
acolo de o specie extraterestră pentru a-i alerta în momentul în
care oamenii calcă pentru prima oară în spațiu.
Ei bine, seria Odiseea Spațială a fost inspirația acestui film.
Fanii cărţilor despre cucerirea spaţiului cosmic vor aprecia
probabil cel mai mult seria Odiseea Spaţială scrisă de Arthur C.
Clarke. Aceasta propune un scenariu inedit pentru modul în care
au evoluat oamenii preistorici şi cum au ajuns ulterior să intre
indirect în contact cu o civilizaţie extraterestră. În cadrul poveştii
este explicată şi relaţia dintre om şi inteligenţa artificială, dar şi o
bună parte dintre misterele sistemului nostru solar.
Seria este compusă din patru cărţi care prezintă omenirea în
diverse stadii de dezvoltare şi de înţelegere a universului între
anii 2001 şi 3001.
3.Seria Jocul lui Ender a pornit de la nuvela Science
Fiction cu același nume, urmând ca autorul să o
transforme într-un roman.
Jocul lui Ender îți prezintă povestea unui conflict
între oameni și o specie extraterestră de insecte
uriașe. După primele invazii, oamenii se pregătesc
pentru următoarea, antrenând copii. Edner Wiggin
iese în evidență, dând speranță omenirii.
În principiu, este o carte de natură militară, astfel
Orson Scott Card aduce ceva nou în lumea Science
Fiction.