Management financiar

Programul de instruire a antreprenorilor şi dezvoltarea

capacităţii antreprenoriale

Gherjavca Svetlana, USM, FŞE

Magistru în economie
“Marile afaceri se micşorează, micile afaceri
se înmulţesc…
Vechea idee că mai mare înseamnă
neapărat mai bun e tot mai demodată.”
Alvin şi Heidi Toffler
OBIECTIVUL DE BAZĂ:

 Identificarea
unei liste de idei utile
care să asigure continuitatea
firmei dumneavoastra.
Managementul financiar în micul business: cine poate lua decizii financiare

Îmi voi primi banii

împrumutaţi
Creditori plus dobânda?

Cât de performantă este

investiţia pe care am făcut-o? Cât de performantă
este întreprinderea
pe care o conducem?

Proprietari

Directori
Financiar
 Obiectivele managementului financiar

OBIECTIVE POSIBILE ale managementului financiar:

minimizarea costurilor

maximizarea veniturilor din vânzări

maximizarea cotei de piaţă

minimizarea riscurilor

maximizarea profitului

evitarea falimentului
 Principiile managementului financiar

Regulile de bază ale managementului

financiar sunt:
 Investeşte inteligent!
 Găseşte sursele de finanţare adecvate!
 Gestionează eficient activele!
 Repartizează cât mai corect profiturile
obţinute!
 Managementul financiar şi eficienţa activităţii întreprinderii

Întrebări:
(1)Managerii financiari sunt responsabili pentru:
a) Deţinerea de lichidităţi;
b) Obţinerea şi utilizarea fondurilor băneşti
astfel încât să ducă la maximizarea valorii firmei;
c) Să atenueze conflictele apărute în cadrul
întreprinderii.
(2) Care este legătura între Contabilitate şi Management
Financiar în cadrul unei întreprinderi
 Luarea deciziei de investire

“Banii nu încep niciodată o idee. Este întotdeauna ideea ce porneşte banul“

(Owen Laughlin)

I. Identificarea produsului sau serviciului necesar

societăţii (sau a unei părţi dintr-o localitate) pentru
care oferta actuală este deficitară sau
nesatisfăcătoare şi oferirea cel puţin a anui avantaj
faţă de concureţi;
II. Identificarea resurselor informaţionale, umane,
materiale, financiare necesare afacerii (necesarului
de investiţii)
III. Evaluarea eficienţei investiţiei
 Luarea deciziei de investire
Calculul necesităţilor de investiţii

Necesităţile de investiţii vor reflecta priorităţile de cheltuire a banilor,

costurile aşteptate şi cheltuielile. El trebuie să includă următoarele:
 Utilaj,
 Imobil,
 Chirie
 Personal,
 Asigurări,
 Depreciere,
 Plata împrumuturilor,
 Publicitate si promovare,
 Contabilitate,
 Cheltuieli neprevăzute,
 Taxe,
 Reparaţii.
 Luarea deciziei de investire
Pentru calcularea necesarului de mijloace băneşti poate fi
folosit următorul tabel:
Tabelul 1
Nr. Necesar Unităţi de Suma, lei
măsură
1. Construirea, arendarea sau adaptarea localului de
producţie şi a celui auxiliar
2. Mijloace de producţie (utilajul de producţie)
3. Obiecte de muncă pentru un ciclu de activitate:
-Materie primă
-Materiale
-Semifabricate
4. Fondul de remunerare pentru un ciclu de producţie
5. Alte costuri operaţionale şi cheltuieli
6. Total necesar de mijloace băneşti
 Metode de evaluare a eficienţei investiţiilor

Eficienţa economică reflectă, în modul cel mai

cuprinzător, rezultatele obţinute într-o activitate
economică, evaluate prin prisma resurselor
consumate pentru desfăşurarea acesteia în condiţii de
eficienţă maximă.
Practica ne pune la dispoziţie mai multe metode de
apreciere a eficienţei investiţiilor, printre care:
- Termenul de recuperare (Tr) Perioada de aşteptare

- Valoarea actualizată netă (VAN) Câştigul

- Rentabilitatea investiţiei (R) Efect/Efort

 Metode de evaluare a eficienţei investiţiilor

1. Termenul de recuperare reprezintă perioada de timp (calculată de la

momentul în care investiţia se pune în funcţiune) în care se recuperează
valoarea investită pe seama fluxurilor de numerar anuale. Este de preferat
un proiect care asigură o recuperare cât mai rapidă a cheltuielilor
investiţionale.
Tr = Valoarea investiţiei / Flux net mediu anual actualizat
Flux net de numerar = Total încasări de mijloace
băneşti (din vânzarea producţiei, prestarea serviciilor, din alte
activităţi) – Total plăţi de mijloace băneşti (pentru
procurarea materiei prime, chirie, rambursarea creditului, plata
dobânzilor, impozite, taxe ş.a cu excepţia investiţiei iniţiale)
 Metode de evaluare a eficienţei investiţiilor

Deoarece banii au proprietatea de a se devaloriza, este

necesar de a actualiza toate sumele pe care preconizăm
să le obţinem în viitor. Actualizarea presupune
determinarea puterii de cumpărare reale a banilor.

1
Flux net de numerar actualizat = Flux net de numerar *
(1 r)i

unde:
r – rata de actualizare (de obicei rata dobânzii care include rata
inflaţiei)
i – numărul de ordine a anului pentru care se facre actualizarea
 Metode de evaluare a eficienţei investiţiilor
2. Valoarea actualizată netă – reprezintă diferenţa dintre valorile
actualizate ale fluxurilor de numerar viitoare actualizate şi investiţia iniţială,
adică cîştigul “curat” al investitorului după recuperarea investiţiei.

VAN   Fluxurilor de numerar actualizat e  Investitia initiala

Regula VAN: acceptă dacă VAN > 0 şi respinge dacă VAN <0

3. Rentabilitatea investiţiei caracterizează nivelul raportului dintre VAN

şi investiţia iniţială, adică cîştigul “curat” la o unitate monetară investită.

VAN
R 100
It

Un proiect investiţional independent urmează să fie acceptat doar dacă R

este mai mare decât 0, şi trebuie respins, dacă R este mai mic decât 0.
Pragul de rentabilitate – metodă de măsurare a riscului economic
(baza asigurării profitabilităţii afacerii)

Venit – Cost = Profit/Pierdere

Venituri Costuri

Prag de Costuri fixe

rentabilitate
Costuri variabile
Marja de siguranţă

Pragul de rentabilitate  Cheltuieli fixe

Pret unitar - Cheltuieli variabile unitare

Marja de siguranţă = Venituri – Pragul de rentabilitate

DE REŢINUT: CU CÂT ESTE MAI ÎNALT PRAGUL, CU ATÂT

MAI GREU ESTE DE A-L DEPĂŞI!
 Prag de rentabilitate – metodă de apreciere a riscului economic

Exerciţiu:
Într-o întreprindere, cu obiect de activitate principală
întreţinerea şi repararea autovehiculelor, într-o lună se generează
7200 lei cheltuieli fixe (chirii, cheltuieli cu încălzirea, iluminatul,
salariul personalului administrativ, etc.), preţul serviciilor/oră
fiind 160 lei (estimativ, pentru repararea unei maşini sunt
necesare 3 zile, lucrând 8 ore/zi) respectiv cheltuielile variabile
(piese de schimb, salariul mecanic, lubrifianţi, vopsele, etc)
aferente acestora se estimează ca fiind 1200 lei/maşină.
Care ar fi numărul maşinilor reparate într-o lună, care să
permită acoperirea în totalitate a tuturor cheltuielilor
(profitul = 0)?
 Sursele şi formele de finanţare ale investiţiilor
La ce surse de finanţare poate face apel antreprenorul începător?
1. Surse de finanţare "neoficiale":
 - mijloacele băneşti ale cămătarilor
 - banii temporar liberi ai rudelor, prietenilor, clienţilor potenţiali, furnizorilor.
2. Rezerve interne:
 - vânzarea unor elemente ale patrimoniului propriu, care pentru moment nu sunt
necesare
 - vânzarea sau darea în arendă a suprafeţelor, utilajelor, etc., temporar nefolosite sau care
sunt în surplus.
3. "Economia resurselor băneşti" apărută în urma:
 - disponibilizării mijloacelor financiare din afacerile stopate
 - închirierii de spaţii la preţ cât mai rezonabil
 - oferirii în arendă a unei părţi din propriile suprafeţe de producţie sau a localului,
temporar liber
4. Surse externe de finanţare:
 - Participarea antreprenorului la diverse programe şi proiecte, înaintate de stat sau de
subiecţi străini
 - Finanţarea prin diverse linii de "creditare" pentru micul business, gestionate de
instituţii bancare şi nonbancare.
5. Creditele băncilor. Aproximativ 90% de împrumuturi antreprenorii şi întreprinderile mici
le primesc de la bănci.
 Sursele şi formele de finanţare ale investiţiilor
Astfel, un credit contribuie la mărirea mijloacelor băneşti şi,
concomitent, la creşterea capitalului investit. Pentru a ţine evidenţa
mişcării mijloacelor băneşti chiar de la prima etapă a iniţierii afacerii,
antreprenorilor începători li se recomandă să utilizeze schema
prezentată mai jos:

Mijloace Intrări de Total Ieşiri de Mijloace

băneşti la + mijloace = mijloace - mijloace = băneşti la
începutul băneşti băneşti băneşti finele
perioadei disponibile perioadei

Schema dată este una din cele mai simple şi uşor de aplicat
pentru a ţine evidenţa afacerii. Este important nu numai de a găsi
resurse financiare, dar şi a le controla strict conform destinaţiei.
 Sursele şi formele de finanţare ale investiţiilor

Exerciţiu:
Prezentaţi avantajele, dezavantajele,
riscurile şi oportunităţile pe care le
prezintă un credit bancar în
comparaţie cu alte surse de finanţare:

Avantaje Dezavantaje

Riscuri Oportunităţi
 Sursele şi formele de finanţare a întreprinderii
(2) Dacă valoarea activelor este de 500.000 lei
şi a capitalului propriu de 200.000 lei,
care este valoarea datoriilor totale?

a) 300.000 lei

b) 500.000 lei

c) 200.000 lei

d) 600.000 lei

e) 100.000 lei
 Analiza situaţiei financiare a solicitantului de credit

1. Analiza capacităţii de plată

2. Analiza rentabilităţii
3. Analiza rotaţiei activelor

1. Pentru aprecierea capacităţii de plată se utilizează indicatorii

lichidităţii (capacitatea de plată pe termen scurt) şi solvabilitatea
(capacitatea de plată generală).

I. L absolută = Mijloace băneşti/Datorii pe TS [ 0,2-0,25]

II. L bilantului contabil = Active curente/Datorii pe TS [ 1-2,5]

Solvabilitatea reprezintă capacitatea întreprinderii de a-şi achita

toate datoriile sale atât pe TL cât şi cele pe TS.

Coeficientul solvabilităţii = Active/Datorii totale > 1.

 Analiza situaţiei financiare a solicitantului de credit

2. Rentabilitatea se determină în baza profitului.

Profitul prezintă principalul rezultat financiar al activităţii oricărei întreprinderi şi
serveşte ca o orientare specifică şi un criteriu determinant în procesul organizării
activităţii economico-financiare.
Deosebim următoarele tipuri de profit:
 — profit brut
 — profit pînă la impozitare
 — profit net.
Aceste tipuri de profit sunt reflectate în raportul privind rezultatele financiare şi se
determină în felul următor:
Venit din vânzări – Costul vânzărilor = Profit brut + Alte venituri operaţionale +
Venituri investiţionale + Venituri financiare – Alte cheltuieli operaţionale –
Cheltuieli investiţionale – Cheltuieli financiare = Profit pînă la impozitare –
Cheltuieli aferente impozitului pe venit = Profit net
 Analiza situaţiei financiare a solicitantului de credit

RENTABILITATE (eficienţă) = EFECT / EFORT

Banca este de obicei interesată în următoarele tipuri de rentabilitate:

1) Rentabilitatea vânzărilor (Rv) – arată ce parte din fiecare leu încasat din vânzări
este profit.
Rv = Profit brut / Venit din vânzări * 100%
2) Rentabilitate economică (Re) – arată cât profit revine la fiecare leu investit în
afacere.
Re = Profit pînă la impozitare / Total Activ * 100%

REGULA DE BAZĂ:
Ceea ce cîştigăm noi (Re) > Ceea ce trebuie să achităm băncii (Rd)
 Analiza situaţiei financiare a solicitantului de credit
3. Ratele de rotaţie a activelor măsoară viteza de transformare a
activelor întreprinderii în lichidităţi.

- Numărul de rotaţii a activelor (recuperabilitatea activelor) –

caracterizează eficienţa cu care sunt utilizate mijloacele de care
dispune întreprinderea:
Venit din vinzar i
Nr.rotatii 
Valoarea medie a activelor
-Durata de rotaţie – arată cîte zile durează o rotaţie:

360 zile
Durata de rotatie 
Nr.rotatii a activelor
 Gestiunea eficientă a patrimoniului

Din totalitatea activelor disponibile, cele mai

problematice şi, totodată cele mai importante pentru
întreprindere sunt activele curente.

Active curente – active care au o durată de utilizare mai

mică de 1 an şi participă doar o singură dată la ciclul de
producţie.

Active curente:
• Stocuri de mărfuri şi materiale
• Creanţe (datorii faţă de întreprindere)
• Mijloace băneşti (casierie şi cont de decontare)
 Gestiunea eficientă a patrimoniului
GESTIUNEA STOCURILOR DE
MĂRFURI ŞI MATERIALE
Reintregirea stocului la
intervale lungi, soluţie care sau
duce la reducerea
cheltuielilor de transport-
aprovizionare şi la creşterea
fondurilor blocate şi a
cheltuielilor de păstrare-
depozitare.
Reinnoirea frecventă a
stocurilor, în cazul dat, are
loc creşterea cheltuielilor de
transport-aprovizionare (pe
comenzi), dar şi o reducere
a blocării de fonduri şi a
cheltuielilor de depozitare.
 Gestiunea eficientă a patrimoniului

Creanţe - Datorii

Creanţe Datorii

Creanţe comerciale
Datorii faţă de personal
(amînări acordate clienţilor)

Creanţe la care termenul Datorii comerciale

a expirat (faţă de furnozori)

Creanţe la care termenul Datorii la care termenul

de plată n-a sosit a expirat

Datorii la care termenul

Creanţe non-comerciale
de plată n-a sosit

Datorii bancare

Datorii faţă de buget

 Gestiunea eficientă a patrimoniului
“Mijloacele băneşti reprezintă lichidul necesar al afacerii tale. De aceea cea mai importantă
sarcina a ta este să te asiguri că acesta circulă cum trebuie.
Fii atent: Ai rămas fără lichidităţi, ai ieşit din afacere!”

Încasări – Plăţi
=Surplus/Deficit

Încasări Plăţi

Plăţi pentru datorii anterioare

Încasări din vânzări
(bancă, stat, salarii,
anterioare marfă)

Încasări din vânzări Plăţi pentru obligaţiile

curente curente

Încasări din alte surse

(credite, proprietari, Plăţi pentru
servicii) alte datorii
 Repartizarea profiturilor obţinute

Cât din profiturile generate de către întreprindere ar trebui

reinvestite?

Cât din profiturile generate de către întreprindere ar trebui

distribuite proprietarilor?

Nu uita niciodată: întreprinderea nou creată este asemenea unui copil

de care trebuie să ai grijă pînă la maturitate, după care ea va avea
grijă de tine!
 “Afacerile care urmează bunele
practici beneficiază de succes…"

SUCCES ÎN AFACERI!