Sunteți pe pagina 1din 20

Câmpia Română

1. Poziția geografică și limite


- sudul României
- Limite :
Podișul Getic
Subcarpații de Curbură N
Podișul Moldovei

Dunăre – E, S, V
2.Geneza
- Câmpia Română s-a format prin depunerea de sedimente aduse de râurile cu
izvoare în Carpați în Marea Sarmatică
2.Caracteristici
- Cea mai întinsă câmpie din România
- Are dublă înclinare : de la N la S și de la V la E
- Altitudinea medie : 50-90 m
- Altitudinea maximă : Câmpia Piteștilor – 300 m
- Altitudinea minimă : Câmpia Siretului Inferior, Lunca Dunării – 5 m
Tipuri de roci : pietriș, nisip (dune – Câmpia Olteniei) și loess (are grosimi mari la
est de Olt)
- Tipuri de relief :
1. Relief tabular
2. Relief petrografic :
a) relieful pe loess – forma de relief = crov
Definiție
Crov = adâncitură de formă circulară sau ușor alungită, formată într-un substrat
leossoid din cauza acțiunii exercitate de apele freatice
b) Relieful pe nisip – forma de relief = dună
Definiție
Dună = formă de relief dezvoltată pe acumulări de nisip cu un aport important al
acțiunii modelatoare a vântului
3. Relieful fluvial – format de apele curgătoare - forme de relief = lunca și terasele
Definiție
Lunca = porțiune mai joasă a văii uni râu, situată în apropierea acestuia și supusă
frecvent inundațiilor
Terasele = suprafețe orizontale care urmăresc valea unui râu, formate din acumulări
de materiale (aluviuni) transportate și depuse de apa râului
- Clima este temperat continentală, cu veri secetoase și ierni reci și geroase
- Tipul de vegetație specific este stepa și silvostepa
- Râurile sunt înclinate spre sud – Jiu – spre sud- est – Olt și Argeș, spre est –
Ialomița, spre nord-vest Buzău
- Lacuri :
a) Limane fluviale : Snagov, Căldărușani, Comana
b) Lacuri sărate : Amara, Lacul sărat
- Resursele principale : petrol și gaze naturale
- Cea mai populată regiune a țării
Tipuri genetice de câmpii
• Câmpii înalte (piemontane) în N ( 200-300 m) formate la ieşirea râurilor din
regiunile deluroase; ex. Câmpia Piteştilor, Câmpia Târgoviştei, Câmpia Ploieştilor,
Câmpia Râmnicului

• Câmpii orizontale (tabulare) (100-200m) pe cea mai mare întindere; ele sunt mai
netede, au un aspect tabular şi sunt acoperite cu löess şi pe alocuri nisipuri.

• Câmpii de coborâre (de subsidenţă), (sub 100m) începând de la râul Argeş până
la Siret. Râurile se „curbează” de la V spre E. ex Câmpia Siretului Inferior, suferă
o coborâre accentuată a suprafeţei terestre; Câmpia Titu, Câmpia Gherghiţei
4.Subdiviziuni
A.CÂMPIA OLTENIEI
- se desfăşoară între Dunăre ( V) şi Olt (E)
- este formată din următoarele câmpii:
Câmpii tabulare (orizontale):
- Câmpia Blahniţei
- Câmpia Băileştilor
- Câmpia Romanaţilor
- în S se găsesc cele mai întinse
dune de nisip din România
pe care s-au realizat
plantaţii viticole.
B. SECTORUL CENTRAL
- se desfăşoară între Olt ( V) şi Argeş (E)
- este format din:
Câmpii înalte (piemontane):
Piteştilor (cea mai înaltă din Câmpia Română, depăşind 300 m);
Câmpii orizontale (tabulare):
- Boianului
- Găvanu-Burdea
- Burnazului
- Vlăsiei (în jurul Bucureştiului, cunoscută prin întinderile de păduri care au existat
în trecut – Codrii Vlăsiei).
C. SECTORUL ESTIC
- se desfăşoară între Argeş ( V) şi Prut (E)
Câmpii orizontale (tabulare):
- Câmpia Bărăganului, foarte netedă, este acoperită cu löess (aici se găseşte
grosimea cea mai mare, peste 40 m în partea sa estică). În Bărăgan se găsesc
dune de nisip de-a lungul râurilor (Ialomiţa, Călmăţui, Buzău). Câmpia
Bărăganului se împarte în:
a) Bărăganul Ialomiţei (Moştiştea-Ialomiţa)
b) Bărăganul Călmăţuiului ( Ialomiţa-Călmăţui)
- Câmpia Brăilei
- Câmpia Buzăului
- Câmpia Covurlui