Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
CANCER ENDOMETRU Popa CR Cocioban A
CANCER ENDOMETRU Popa CR Cocioban A
STĂRILE
CANCEROASE ALE
ENDOMETRULUI
Introducere
2
Istoric
1878 – Freund: prima histerectomie abdominală pentru
cancer uterin
1900 – Thomas Cullen: -"the treatment of choice in
endometrial cancer is abdominal hysterectomy with
removal of the adnexa.“
1929 - Heyman at the Radiumhemmet in Stockholm
propun folosirea radiumului intra-cavitar
1958 - Kottmeir publică 1439 cazuri tratate la acest
institut cu o rată de vindecare la 5 ani de 63.3%
1965 - Prognosticul este legat de diferenţierea tumorală şi
de gradul invaziei miometriale: acest lucru a dus la
stadializarea clinică din 1971
3
Incidenţă
4
Globocan, 2012
5
Rata de incidență
și mortalitate prin
cancer în lume la
100000
Globocan 2012
6
7
Etiologie
Factori de risc
Pe lângă triada clasică - hipertensiune, obezitate, diabet – au mai fost
recunoscuţi şi alţi factori de risc.
1. Obezitatea – studiile lui Wynder arată că pentru un surplus în
greutate de 10-25 kg, riscul de cancer endometrial creşte de trei ori.
Pentru valori mai mari riscul poate creşte de peste 10 ori. Înălţimea
peste 1,75 m este şi ea factor de risc sugerând că masa adiopasă
excesivă este de fapt factorul incriminat.
2. Hipertensiunea arterială nu pare a fi un factor de risc independent
3. Diabetul ca factor independent este controversat, riscul relativ
fiind considerat ca între 2,8 şi 1.
8
Factori de risc
9
Etiologie
Leziuni precursoare
Endometrul poate avea o serie destul de
largă de leziuni posibile
Hiperplaziile endometriale sunt (parte din
ele) considerate leziuni precursoare pentru
cancerul endometrial
Au existat şi mai există multe tipuri de
clasificare a lor
10
Hiperplaziile endometriale
• Comparaţie cu dezvoltarea
cancerului de col
Clasificare
• Comparaţie cu sistemul
Blaustein & Kurman 1984
Bethseda
Heines & Taylor 1987
• Cel mai important
WHO 1994 element: prezenţa atipiilor
Sugestie: • Halban: “nicht karzinom
- Hiperplazii endometriale aber besser heraus”
- Neoplazii endometrioide
11
Hiperplazii endometriale
Hiperplazie
atipică
Hiperplazie
complexă fa
Histeroscopie
Hiperplazie simplă
12
Hiperplazie
simplă
Hiperplazie Hiperplazie
complexă complexă cu
fără atipii atipii
13
Mecanisme de transformare
14
Propuneri de mecanisme de transformare
carcinomatoasă
15
Clasificarea histologică
A. Carcinomul endometrioid B. Adenocarcinomul seros
1. Adenocarcinom tipic C. Adenocarcinomul cu
a. viloglandular celule clare
b. secretor
D. Adenocarcinomul
c. cu celule ciliate
mucinos
2. Adenocarcinom cu
diferenţiere scuamoasă E. Carcinomul scuamos
a. adenocacinom cu meta- F. Carcinomul mixt
plazie scuamoasă G. Carcinomul nediferenţiat
(adenoacantom)
b. carcinom adenoscuamos
16
Stadializarea clinică FIGO
1971
Stadiul 0 - carcinomul in situ. El corespunde situaţiilor în
care există doar suspiciune histologică de malignitate dar
care în prezent este tot mai puţin inclus în statistici.
Stadiul I. - Leziunea este limitată la corp:
Ia: lungimea cavităţii uterine nu depăşeşte 8 cm
Ib: lungimea cavităţii uterine peste 8 cm
Stadiul II. - Leziunea extinsă la col
Stadiul III. - Leziunea extinsă în afara uterului (dar nu
depăşeşte pelvisul)
Stadiul IV. - Invazia extrapelvină sau a vezicii şi/sau a
rectului
17
Gradingul tumoral
18
Stadializarea chirurgicală
FIGO 1988
Stadiul I: Carcinom limitat la corpul uterin
Ia: tumoră limitată la endometru
Ib: invazia miometrială < 1/2 din grosime
Ic: invazia miometrială > 1/2 din grosime
Stadiul II: Cancer extins la cervix, dar nedepăşind uterul
IIa: interesare doar a glandelor endocervicale
IIb: invazia stromei cervicale
Stadiul III: Extensia tumorală în afara uterului, dar nedepăşind pelvisul
IIIa: Tumora a invadat seroasa şi/sau anexa, şi/sau citologie peritoneală pozitivă
IIIb: metastaze vaginale
IIIc: metastaze la ganglionii pelvini şi/sau para-aortici
Stadiul IV: Interesarea organelor vecine sau diseminare la distanţă
IVa: Interesarea mucoasei intestinale sau vezicale
IVb: metastaze la distanţă, inclusiv intra-abdominale şi/sau la ganglionii inghinali
19
Diagnostic
Screening ineficient
Diagnostic clinic
Diagnotic paraclinic – citodiagnostic
- echografia, TV Doppler
- histerografia
- histeroscopia
- RMN, CT scan
- biopsie de endometru
- markeri tumorali
20
Diagnostic clinic
Vârsta medie de diagnostic pentru cancerul endometrial
este 62 de ani.
Deşi diagnosticul se pune de obicei după instalarea
menopauzei, 20% din cazuri vor fi diagnosticate înainte de
instalarea menopauzei şi 5% chiar înainte de 40 de ani.
Screeningul nu s-a dovedit eficient economic.
Unele femei cu menopauză tardivă, nulipare, la tratament
substitutiv cu estrogeni şi cu greutate excesivă sau
sângerările din postmenopauza ar putea fi investigate
suplimentar.
21
Examen local
22
Citologie endometrială
Numeroase instrumente: spatule din plastic, burete, perie, canulă
pentru spălătură-aspiraţie, endocitul lui Y. Rochet, Endocyt-ul lui
J.Cohen, Endoshave, EndoPan, Endo-pap, Endoscann, Inocurette. Ele
se introduc în cavitatea uterină ca un histerometru.
În funcţie şi de experienţa citologului, pe un frotiu bine prelevat se
poate pune diagnosticul citologic de malignitate şi chiar de hiperplazie
atipică.
28% din hiperplaziile adenomatoase şi 14% din hiperplaziile atipice
sunt îngropate profund în endometru
Nivelul de exactitate variază după autori de la 50% la 90%
Frotiurile endometriale negative trebuie să fie urmate de examene
complementare, existând între 6,1-25% fals negative.
23
În adenocarcinom, celulele sunt
Citodiagnostic rotunde sau ovalare, uneori fuziforme
cu variaţii mari de volum.
Citoplasma cianofilă arată un grad
marcat de vacuolizare, nucleii
prezintă diferite grade de
hipercromazie, cu pronunţate variaţii
de formă şi volum, nucleolii sunt
proeminenţi
24
Ultrasunete
În cancerul de endometru apar de la deformări ale
hiperplaziei la bulversări arhitecturale;
Endometrul se dezorganizează progresiv până la a nu mai
fi identificabil ecografic.
Invazia miometrială ar putea fi determinată preoperator în
aproximativ 80% din cazuri.
Aportul sondei vaginale şi mai ales celei endocavitare
permite o apropiere diagnostică mai fidelă.
Se pare că nu există cazuri de adenocarcinom de
endometru dacă grosimea endometrului este mai mică de 4
mm.
25
Ecografia
Sondă vaginală
Sondă abdominală
4-5 mm
26
Velocimetrie Doppler
Indici de rezistivitate
Hartă Power Doppler
Stadiul III
27
Histerografie
Metodă mai mult istorică
O lacună neregulată, cu
contururi anfractuoase.
Dispariţie a lizereului de
securitate a marginii
uterine.
Invadarea miometrului nu
poate fi afirmată de HG
Amputare a cavităţii,
imagini noroioase sau
ceţoase
28
Histeroscopia
Carcinomul endometrial poate fi polipoid, semănând cu un
polip banal dar cu vase dilatate şi sinuoase, cu o suprafaţă
mai puţin netedă, poate fi nodular cu suprafaţă neregulată
şi bază largă de implantare, cu vascularizaţie atipică,
papilar cu multiple vegetaţii care plutesc în lichid sau
ulcerat.
Pentru histeroscopişti experimentaţi precizia diagnosticelor
de hiperplazie endometrială sau adenocarcinom de
endometru poate atinge 94% sau 98,9% respectiv, fiind la
fel de performantă ca şi biopsia oarbă.
29
Imagini histeroscopice
30
Rezonanţă magnetică nucleară
În cazurile tipice de cancer de corp, tumora este izo-intensă cu endometrul,
uneori neregulată, de talie dependentă de volumul său. În micile tumori
inferioare la 2,5 cm, examenul poate fi normal. În plus, diagnosticul diferenţial
poate să se pună cu un fibrom sub-mucos sau o hiperplazie simplă a
endometrului, eventual cu o colecţie endocavitară.
Pentru diagnosticul extensiei în profunzime, în miometru, există un semn
capital: ruptura zonei joncţionale traducând această penetrare miometrială. Dar
zona joncţională este diminuată în grosime, uneori chiar inconstantă după
menopauză. Diferitele studii clinice arată o corelaţie excelentă între imaginile
RMN şi adâncimea invaziei miometriale, locul tumorii şi implicarea cervicală.
Extensia pelvină este mai puţin bine evaluată. În ciuda unor limite RMN
rămâne tehnica actuală de imagerie cea mai performantă în această patologie.
Mărirea contrastului imaginilor RMN cu gadolinium este eficientă în
aprecierea penetrării miometriale.
31
Imagini RMN
Stadiul Ia Stadiul Ib
32
Imagini RMN
Stadiul Ic
Stadiul IIIa
33
Metode histologice
Prelevarea de ţesut pentru Chiuretajul uterin introdus din
microscopie se poate face prin 1843 de către Recamier dă o
biopsie endometrială, prin idee mai completă a stării
chiuretaj uterin şi prin endometrului
histerectomie Colectarea întregii întinderi a
Chiuretajul aspirativ în toate mucoasei corporale oferă toate
variantele (canula lui Novak, şansele de a descoperi într-un
sonda lui Karman, Vabra) dă stadiu încă la debut a unui
75-100% rezultate corecte. cancer endometrial.
Tehnicile de microbiopsii intra- Fiabilitatea metodei este
uterine (Mi-Mark, Endocyte, considerată a fi foarte aproape
Endoscan, Inocurette) dau 50- de 100%.
100% rezultate corecte. “Chiuretajul etajat” preconizat
de Magendie şi Kottmeier.
34
Anatomie patologică
35
Macroscopie
36
Histologie
Adenoacantom
Adenocarcinom endometrial gr. I
37
Markeri tumorali
Flow citometria
Regiuni de organizare nucleolară
Antigene tumorale: CEA, CA-125, CA 19-9
şi CA 15-3
Receptori hormonali
TAG – 72
Antigene leucocitare
38
Prognostic
Stadializarea chirurgicală
Adâncimea invaziei miometriale
Implicarea cervicală
Implicarea segmentului inferior uterin
Implicarea spaţiilor capilare
Gradingul
Histologia
Metastaze ganglionare pelvine şi paraaortice
Citologie peritoneală pozitivă
Metastaze anexiale
39
Factori de prognostic extrauterini
Chirurgical
Radioterapie preoperatorie
Radioterapie postoperatorie
Chimioterapie
Hormonoterapie
41
Tratamentul chirurgical
Îndepărtarea tumorii prin
Justificare histerectomie totală extrafascială
asociată cu anexectomie bilaterală
Stadializare chirurgicală rămâne primul pas în tratamentul
adenocarcinomului endometrial.
Limfadenectomia Această recomandare este larg
răspândită şi cvasi-universală:
asociată Tratamentul chirurgical este
posibil în peste 90% cazuri
Factori chirurgicali de Permite orientarea rapidă asupra
stadiului, şi evaluarea necesităţii
prognostic limfadenectomiei pelvine şi
paraaortice
Tehnica chirurgicală O serie de manevre se pot realiza
mai uşor chirurgical: citologie
peritoneală, explorarea pelvisului,
eventuala biopsie din epiploon
42
Radioterapie
43
Chimioterapie
Indicaţii
Citostatice folosite singure sau în asociere
Medicamente folosite: sărurile de platină,
ciclofosfamida, 5 fluoro-uracilul,
isofosfamida, paclitaxelul
Polichimioterapia
Concluzii
44
Hormonoterapie
Progestative
Istoric (Kelly şi Baker în 1961),
Cel mai folosit este medroxiprogesteronul acetat care se
administrează fie injectabil în forma retard, 400
mg/săptămână, fie oral între 200 şi 1000 mg/zi , rezultate
Alte soluţii: - tamoxifen
- interferon alfa
- aminoglutetimid
- anastrozol
- mifepriston
- clomifen
- analogi GnRH
45
Supravieţuire
Supravieţuiri la 5 ani:
Stadiul I – 90%
Stadiul II – 83%
Stadiul III – 43%
Stadiul IV – durata medie de supravieţuire –
1 ani de la diagnostic
46
Supravieţuire
47
Concluzii
Stadiile avansate continuă să aibă un prognostic
rezervat
Conduita standard: chirurgie + radioterapie
Chimioterapia şi hormonoterapia au rezultate încă
slabe
Căi noi de cercetare pe linia interceptării
oncogenezei
Opţiunea posibilă actuală –
diagnosticul precoce
48