Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
stim si ce nu stim
Workshop
“ALIMENTE, NUTRITIE SI SANATATE”
CE STIM DESPRE NUTRITIA
Corecta ????
• ** foarte multa teorie
• ** necesar caloric
• ** % proteine/glucide/lipide
• **minerale/vitamine
• ** apa
> Nutritionistul
> Medicul de medicina scolara
> Medicul de familie
> NOI !!!!
CUM stam insa????
- Notiuni despre:
- GREUTATEA CORPORALA
- IMC
- STAREA DE NUTRITIE
- CALCULUL NECESARULUI ENERGETIC (CALORIC)
- NOTIUNI DE BAZA DESPRE TROFINELE ALIMENTARE
- ALIMENT PERMISE/ALIMENTE INTERZISE
CE ESTE GREUTATEA
CORPORALA?
> 25 de aminoacizi
> aminoacizi esentiali
> Proteinele care contin toti aminoacizii sunt numite
proteine complete si se gasesc in produse de origine
animala : carne, lactate, oua. Proteinele de origine
vgetala 9 leguminoase, nuci si seminte, cereale) nu
contin toti amino acizii esentiali si ca atare trebuie
combinate cu proteine complementare.
> Rol
> Exista aminoacizi cu valori speciale?
> Exista depozite in organism?
> I. Aportul zilnic de proteine este 12-15% din
valoarea ratiei alimentare:
> 0,8 g/kgcorp/zi pentru un adult cu activitate
normala ;
> pentru copii in crestere 2,4 g/kgcorp/zi in primele
luni si 1,5 g/kgcorp/zi de la 6 luni ;
> pentru persoanele foarte active 1,2 g/kgc/zi la
barbati si 1,0 g/kgc/zi la femei ;
> pentru sportivii implicati in eforturi intense se
indica 1,5-1,8 g/kgc/zi ;
> pentru sporturile de forta 2g/kgc.
> II. Din cantitatea totala de protide, cele de origine
animala reprezinta 60%, cele de origine vegetala
40%.
CE SUNT GLUCIDELE?
> Glucidele (hidrocarbonatele, carbohidratii,
zaharurile) sunt substante nutritive in
compozitia carora intra C, H, O2. Sunt
utilizate ca sursă principală de energie în
organism.
> Clasificările medicale pentru glucide sunt de multe ori prea
complicate pentru o persoană nespecializată: mono, oligo- şi
polizaharide, oze şi ozide, intrinseci şi extrinseci etc. Unele glucide
se metabolizează cu ajutorul insulinei, altele fără. Unele glucide
se digeră, altele nu. Din toate aceste puncte de vedere, este de
înţeles că au apărut concepte mai simple, adresate populaţiei
largi, şi care sunt la fel de uşor de „digerat” ca zahărul. Cel mai
simplu sună astfel: glucide bune, glucide rele .
> Zaharurile.
> Alimentele care conţin amidon - sunt reprezentate de
faina, cereale, fainoase.
> fibrele alimentare sunt larg percepute ca şi
componente alimentare „bune”. Ele reprezinta o
categorie de carbohidrați proveniți din alimentele de
origine vegetală: fructe, legume, cereale integrale.
Majoritatea nu sunt digerabile şi nu reprezintă o sursă
de kcal, reglează tranzitul intestinal, absorb apa
mărindu-şi volumul, reţin o parte din zahăr, săruri
biliare, acizi organici şi minerale, favorizând
dezvoltarea în organism a unei flore intestinale
sănătoase şi stimulând motilitatea colonului. Lipsa de
fibre din alimentația zilnică, asociată cu
sedentarismul, constituie cea mai frecventă cauză a
constipației cronice.
> Rol
> Exista glucide cu valori speciale?
> Exista depozite in organism?
> Aportul zilnic de glucide = 55 - 70 % din ratia
alimentara.
> Necesarul de glucide trebuie asigurat 60-75% de catre
alimente bogate in amidon si fibre (polizaharide).
> II. Glucidele se gasesc in cereale (graul, porumbul,
fulgi de porumb, ovaz etc.), paste fainoase, orez,
fructe uscate (prune, caise, smochine, stafide,
curmale etc.), leguminoase uscate (fasole, soia,
linte, mazare etc.), paine, cartofi, fructele,
zarzavaturile, zaharul, mierea, bomboanele,
siropurile, dulceturile, marmelada, rahatul.
Ce SUNT LIPIDELE ?
> Lipidele pot fi de origine animala si vegetala si se pot
clasifica in:
> - grasimi nesaturate - cu legaturi duble intre atomii de
carbon= grăsimi "bune" si pot fi mononesaturate (uleiul de
măsline) sau polinesaturate (uleiuri vegetale de rapiţă, de
in, de floarea-soarelui, de porumb). Se gasesc in peste si
vegetale si ajuta la scaderea nivelului de colesterol rau
(LDL) din organism, in timp ce pot creste nivelul de
colesterol bun (HDL) din sange. ** grăsimi polinesaturate =
grăsimile esenţiale care conţin acizii graşi esenţiali Omega
3 şi Omega 6.
> - grasimi saturate - fara legaturi duble intre atomii de
carbon. Sunt numite si grasimi ”rele”. O dieta bogata in
acesti acizi grasi creste riscul pentru atac de cord, diabet,
anumite forme de cancer (cresc nivelul colesterolului rau
LDL) . Se gasesc in grasimile de provenienta animala sub
forma solida.
> - grasimile trans - concepute prin adaugarea
hidrogenului in ulei vegetal, in cadrul unui proces
numit hidrogenare. In urma cu cativa ani, grasimile
trans erau utilizate de producatorii de alimente
procesate la scara larga, gratie efectelor pozitive
asupra intensificarii aromei, texturii si rezistentei
hranei, de la pizza congelata, pana la prajituri.
> La fel ca grasimile saturate, grasimile trans ridica
nivelul colesterolului rau LDL si cresc riscul dezvoltarii
bolilor cardiace. Insa, spre deosebire de acestea, acizii
grasi trans mai au si efectul nociv de a reduce nivelul
colesterolului bun HDL, ridicand riscuri suplimentare
pentru sanatate
> Alimentele in care este cel mai probabil sa gasiti
grasimi trans sunt urmatoarele
> - prajiturile, biscuitii, fursecurile, aluatul de placinta
sau pizza, chiflele pentru hamburgeri;
> - margarina si smantana vegetala pentru gatit;
> - amestecuri de prajituri, placinte si ciocolata instant;
> - alimente prajite (gogosi, cartofi prajiti, bucati de pui
pane etc.);
> - snacksuri (chipsuri, napolitane, bomboane, pop-corn
preambalat pentru cuptorul cu microunde);
- semi-preparate congelate;
> Rol
> Exista lipide cu valori speciale?
> Exista depozite in organism?
EXERCITIUL FIZIC!!!!
MULTUMESC PENTRU ATENTIE!