Sunteți pe pagina 1din 14

ERICH FROMM

„FRICA DE LIBERTATE”

STUDENT: NĂDEJDE MARIA-ISABELLA

PROF. COORDONATOR: CONF. UNIV. DR. VASILUŢĂ ŞTEFĂNESCU MARIUS


CUPRINS

1. BIOGRAFIE

2. ANALIZĂ PE CAPITOLE

3. CONCLUZIE

4. BIBLIOGRAFIE
1. Biografie

 psiholog, psihanalist, sociolog, filosof umanist și socialist democrat

 a trăit la începutul sec. 20 (1900- 1980)

 asociat cu Școala de teorie critică din Frankfurt

 profesor la Institutul de psihanaliză din Frankfurt pe Main

 profesor de psihiatrie la Universitatea din New York


CĂRȚI IMPORTANTE

1. FRICA DE LIBERTATE (1941)

2. PSIHANALIZĂ ȘI RELIGIE (1950)

3. SOCIETATE ALIENATĂ, SOCIETATE


SĂNĂTOASĂ (1955)

4. ARTA DE A IUBI (1956)

5. PATIMA DE A DISTRUGE (1975)


2. FRICA DE LIBERTATE

ALCĂTUIRE:
 Cuvânt înainte
 Cap I – Libertatea – o problemă psihologică?
 Cap II – Apariția individului și ambiguitatea libertății
 Cap III – Libertatea în epoca reformei
 Cap IV – Cele două fețe ale libertății omului modern
 Cap V – Mecanismele evadării
 Cap VI – Psihologia nazismului
 Cap VII – Libertate și democrație
 Cap VIII – Caracterul și procesul social
I. Libertatea – o problemă psihologică?
• efortului de eliberare din lanțurile politice, economice și spirituale care încătușau oamenii
• Primul Război Mondial = victoria definitivă a libertății
• sisteme autoritare
• Hitler obținuse puterea asupra statului doar prin viclenie și imposture – o iluzie; o mare
parte din populație era dornică să renunțe la libertate
• fascismul – Nietzsche, Marx și Freud
• FREUD - natura umană = rea; omul = antisocial societatea trebuie să-l civilizeze
instinctele reprimate se trasformă în aspirații valoroase dpdv. cultural; devin
baza culturii umane
• FROMM - aceste înclinații nu sunt părți ale naturii umane, ci rezultă din procesul social care
creează omul
• adaptarea statică
dinamică
II. Apariția individului și ambiguitatea
libertății III. Libertatea în epoca Reformei
• conștientizarea faptului că suntem entități separate
1. Fondul medieval și Renașterea
de natura înconjuratoare și de ceilalți oameni • lipsa de libertate individuală
• viața personală, economică și socială =
• Individuație = procesul desprinderii individului
guvernată de reguli și obligații
de legăturile sale originare • ordinea socială = ordinea naturală
• impulsuri de a renunța la individualitate, de a învinge
sentimentele de singurătate și neputință
supunere 2. Perioada Reformei
• luteranismul și calvinismul
relație spontană om-natură • noile religii = ale clasei de mijloc urbane,
săracilor din orașe și ale țăranilor
• ofereau solutii care dădeau posibilitatea
• Libertate „libertatea sa”
individului să facă față insecurității
„libertate față de”
IV. Cele doua fețe ale libertății omului modern

 Omul - după structura societății moderne mai independent, încrezător și critic

mai izolat, singur și temător

 libertatea cultelor( religie) = una dintre victoriile decisive ale libertății

 protestantismul - plan spiritual capitalismul - plan intelectual, social, politic

 evoluția libertății în sfera politică = statul democrat modern bazat pe principiul egalității
tuturor oamenilor

 principiul activității individualiste

 egoism = dragoste de sine (Kant, Luther, Calvin si Freud )


V. Mecanismele evadării

1. Autoritarismul 3. Conformismul de automat


2. Distructivitatea

 primul mecanism al fugirii de  înlocuire a actelor originale de


libertate = tendința de  simptom natural și necesar al gândire, simțire și voință cu
renunțare la independența afirmării propriei vieți pseudo-acte -> înlocuirea eului
propriului eu și de contopire a  dragostea, datoria, conștiința, original cu un pseudo-eu
eului cu cineva/ceva din afara patriotismul - utilizate ca  hiponoza - gânduri, sentimente,
lui, cu scopul de a căpăta forța disimulări pentru distrugerea dorințe, senzații pe care
care-i lipsește. altora sau a propriei persoane subiectiv le simțim ca fiind ale
 dependența= siguranță  urmarea vieții netrăite noastre, dar ele ne-au fost
introduse din exterior
sentiment de slăbiciune
VI. Psihologia nazismului

 clasa muncitoare, burghezia liberală și catolică – s-au supus regimului nazist fără a opune o
rezistență puternică, dar și fără să devină admiratori
ai ideologiei și practicii politice naziste

 mici negustori, meștesugari și funcționari - profund atrași de noua ideologie, s-au atașat fanatic de cei
care au proclamat-o

 ideologia rezultă din personalitatea lui Hitler = sentimentul de inferioritate, ura față de viață, agresivitate

 se adresa oamenilor care, datorită structurii lor de caracter similare, se simțeau atrași și entuziasmați și
deveneau adepți înflăcărați ai omului care exprima ceea ce simțeau ei
VII. Libertate și democrație

1. Iluzia individualității 2. Libertate și spontaneitate

 educația eliminarea spontaneității și  libertatea = activitatea spontană a


substituirea actelor psihice originale prin personalității totale
sentimente, gânduri și dorințe impuse  „Dacă individul își realizează eul prin
 a fi „emotiv” = a fi nerațional, dezichilibrat activitatea spontană și, astfel, se diferențiază
pe sine de lume, el încetează să mai fie un
 simțul tragediei - teama de moarte își trăiește atom izolat; el și lumea devin parte a unui
prin noi o existență neligitimă întreg structurat; are locul lui cuvenit și,
 „Am devenit automate ce trăiesc cu iluzia de a astfel, îndoiala cu privire la sine și la sensul
fi indivizi cu voință proprie.” vieții dispare.”
VIII. Caracterul și procesul social

 Caracter social = de grup, comun

 acesta interiorizează necesitățile externe și astfel


utilizează energia umană pentru rezolvarea
problemelor unui sistem economic și social dat

 caracterul social > caracterul individual

 Familia= agentul psihologic al societății


3. CONCLUZIE

Această carte prezintă încercările prin care trece individul de-a lungul timpului, atât din
punct de vedere istoric, cât și din punct de vedere psihologic.
Fromm explică modul în care indivizii gândesc, încercând să găsească motive
pentru anumite comportamente umane, chiar și unele nefirești. Acesta își prezintă
propriile opinii, cât și păreri ale alor sociologi, psihologi și filosofi, precum Freud, Marx,
Calvin, Luther, etc.
Consider că această carte prezintă explicit și clar aspecte ce țin de istoria umană
și de modul de a gândi și a acționa al oamenilor, în funcție de factorii externi la care
aceștia sunt supuși.
Din punctul meu de vedere, cartea „Frica de libertate” merită citită deoarece poate
ajuta la o înțelegere mai bună a lumii și a modului nostru de a gândi și acționa.
4. BIBLIOGRAFIE

 Erich Fromm, Frica de libertate; trad. de Magdalena Măringuț - București: Teora, 1998
 Erich Fromm, Wikipedia, accesat în data de 18.11.2019
https://en.wikipedia.org/wiki/Erich_Fromm