MONEDA ŞI MASA MONETARĂ

CUPRINS
Moneda: concept, funcţii, rol
Clasificarea monedei
Masa monetară şi agregatele monetare
Contrapartidele masei monetare
Circulaţia monetară
Concluzii.
Bibliografie
 Moneda: concept, funcţii, rol

 Termenul de “monedă” - în limbajul poporului francez, englez,

italian = “o piesă de metal, emisă de autoritatea suverană,
pentru a servi ca mijloc de schimb”. Este de origine latină şi
provine de la numele zeiţei Junon Moneta, în templul căreia
romanii băteau monede.

 Termenul de “bani” - în limbajul popoarelor: român, rus, german

= “echivalentul general al valorii mărfurilor; monedă de
metal sau de hârtie recunoscută ca mijloc de schimb şi de
plată”. Etimologic, termenul de bani are provenienţă
necunoscută.
Definirea monedei - dificilă: dezbateri între teoreticieni şi statisticieni.
Definiţii ale monedei:
 definirea funcţională (prin analizarea funcţiilor monedei);

 definirea statistică (prin analizarea indicatorilor şi agregatelor

monetare).

Funcţiile monedei:
 funcţia de standard sau etalon al valorii
 funcţia de unitate de cont
 funcţia de mijloc de plată
 funcţia de rezervă a valorii (mijloc de tezaurizare)
 Clasificarea monedei

1. Forma de existenţă a monedei:

 Monedă materială
 monedă de metal: cunoscută din antichitate
 monedă de hârtie: varianta moderna a bancnotei apaţine
întemeietorului băncii Suediei, Palmstrunk
 Moneda scripturală

2. În funcţie de obligaţia pe care şi-o asumă banca emitentă:

 Monedă convertibilă
 Moneda neconvertibilă
 Masa monetară şi agregatele monetare

Masa monetara
 totalitatea mijloacelor băneşti existente în economia unei ţări la un
moment dat, sau ca o medie pe o anumită perioadă;
 indicator statistic care se cuantifică pe baza bilanţului centralizat al
întregului sistem bancar dintr-o ţară, după deducerea operaţiilor duble între
bănci.

= mijloacele băneşti existente în conturile clienţilor +

numerarul în circulaţie (elementele din pasivul băncilor
comerciale şi cele ale băncii centrale).
 Pentru măsurarea masei monetare se recurge la structurarea acesteia,
ceea ce permite calcularea indicatorilor şi a agregatelor monetare.
La nivelul Uniunii Europene, BCE operează cu următoarele agregate:

M1(masa monetară în sens restrâns)

M2 (masa monetară în sens intermediara)
M3(masa monetară în sens larg)

 M1 (masa monetară în sens restrâns) = moneda efectivă în circulaţie 

depozite la vedere;
 M2 = M1  depozite la termen < 3 luni,
 depozite la termen care pot ajunge până la 2 ani;
 M3 = M2  contracte de răscumpărare,
 titlurile fondurilor pe piaţa monetară,
 titlurile de stat cu scadenţe de până la 2 ani.
 Contrapartidele masei monetare

Masa monetară – stocul de monedă aflată la deţinătorii nebancari şi

care apare în pasivul băncilor comerciale (moneda scripturală) şi în pasivul
băncii centrale (bilete de bancă - numerar)

→ contrapartidele MM (care figurează în pasivul bilanţurilor băncilor

emitente) sunt reprezentate de elementele de activ din bilanţul acestora.

Contrapartidele MM sunt grupate în 2 categorii:

• creanţele monetare interne = active interne (credite acordate de bănci

economiei şi statului)
• creanţele asupra străinătăţii = reprezintă expresia contabilă a influenţei
relaţiilor internaţionale asupra masei monetare.
Bilanţul centralizat al sistemului bancar
ACTIV PASIV
Rezerve internaţionale nete:
1. aur Masa monetară în sens restrâns:
2. devize - numerar în circulaţie
Credite interne nete:
1. Credit neguvernamental Masa monetară în sens larg:
- agenţi economici - M2
- populaţie - Alte instrumente financiare
2. Credit guvernamental

Total activ Total pasiv

 Circulaţia monetară
Importanţa monedei în economie este dată de măsura în care aceasta
circulă şi finanţează tranzacţiile economice.

Potrivit relaţiei lui Irving Fisher, ecuaţia cantitativă a monedei permite

măsurarea cererii de monedă în economie:

M*V = P*Q , unde M = masa monetară

P = nivelul preţurilor
Q = volumul bunurilor şi serviciilor
V = viteza de circulaţie a monedei

Viteza de circulaţie a monedei se stabileşte în funcţie de numărul de acte de

vânzare-cumpărare pe care le mijloceşte un semn bănesc, de o anumită
valoare, într-o anumită perioadă de timp.
 Viteza de rotaţie  arată frecvenţa cu care banii se reîntorc la bancă

 Sub formă de coeficient, viteza de rotaţie = numărul de rotaţii pe care le

realizează masa monetară pentru a servi un anumit număr de acte de vânzare –
cumpărare.

Pentru a cuantifica operaţiile de vânzare – cumpărare se calculează rulajul bănesc,

respectiv încasările şi plăţile realizate în decursul unei perioade.
Relaţia vitezei de rotaţie:

Vr  Rulaj banesc  R
Masa monetara Mm
 Ca durată în zile, viteza de rotaţie se poate exprima astfel:

d z  Dp  Mm Dp
Vr R
Dp = durata perioadei de analiză (90z, 360z)
Vr = viteza de rotaţie sub formă de coeficient
 CONCLUZII
Banii sunt o marfă, prin urmare sunt un bun economic.
 Moneda este un acord de voinţă între oameni şi autoritatea
emitentă, care decide cu privire la forma monedei şi a metalului din
care este confecţionată.
Masa monetară – stocul de monedă aflată la deţinătorii nebancari şi
care apare în pasivul băncilor comerciale (moneda scripturală) şi în
pasivul băncii centrale (bilete de bancă - numerar)
Viteza de rotaţie  arată frecvenţa cu care banii se reîntorc la bancă
 BIBLIOGRAFIE

Monede,credit,banci, EDP ,1994

Basno Cezar,Dardan Nicolae,Floricel Constantin