Sondajul parodontal

Definiție:

Sondajul parodontal masoară distanța de la un punct de

referință (joncțiunea smalț-cement) până la zona unde sonda
parodontală întâmpină o rezistență dată de atașamentul
parodonțiului la dinte(baza pungii), acest proces fiind
esențial în diagnosticul și evaluarea rezultatelor în
managementul bolii parodontale.
 Scopul sondajului parodontal:

• Verificarea pierderii reale de atașament

• Măsurarea înălțimii gingiei aderente
• Stabilirea nivelului crestei osoase și topografia leziunii
• Gradul de atingere al furcațiilor
• Tendința de sângerare la sondare
• Analiza perioadei de activitate sau inactivitate a bolii
parodontale
• Întinderea distrucției cauzate de boala parodontală
• Clasificarea și stabilirea topografiei pungilor
parodontale
 Instrumentele folosite la screeningul
parodontal:

• Oglindă (plană, Ø 22 mm) - Ex: M4C, Hu-

Friedy

• Pensă – Ex: DP18, DP17, Hu-Friedy

• Sondă exploratorie (activă la ambele capete,
pentru detecția tartrului subgingival și a
cariilor) – Ex: EXD5, Hu-Friedy
 Sondă parodontală OMS – Ex: PCP11, 5B, Hu-
Friedy

Există mai multe modele, însă toate respectă

același tipar
Vârf sferic inactiv de 0,5 mm
Marcajele la 3,5 – 5,5 mm
Sondă parodontală vârf plat (marcaje la fiecare
milimetru) - Ex: PCPUNC15, PCP11, Hu-Friedy
Sondă curbă pentru verificarea furcațiilor –
Ex: PQ2N, Hu-Friedy
 Sonda parodontală OMS:

Este folosită pentru detectarea și examinarea adâncimii pungilor

parodontale. Această sondă este recomandată de Organizația
Mondială a Sănătății deoarece se încadrează în parametrii exigenți
actuali. Astfel aceste sonde ajută la detectarea tartrului și cariilor
subgingivale și a oricăror neregularități de pe suprafața radiculară
accesibilă. Mai mult de atât, cu ajutorul acestor sonde este indicat
să facem controlul după realizarea detartrajului și chiuretajului
subgingival, pentru a ne asigura că suprafețele radiculare au rămas
netede, fără asperități.

Sonda OMS este o sondă butonată, minim-invazivă, gradată, cu

marcaj închis la culoare între 3,5 si 5,5 mm. Dupa gradaul de
5,5mm, următoarele gradații sunt plasate din 3 în 3 mm, respectiv
la 8,5 și 11,5 mm.
 Tehnica
• Sondajul parodontal trebuie efectuat în absența salivei, iar pentru
fiecare sector sondat zona va fi uscată cu spray-ul de aer de la unitul
dentar.
• Înainte de orice etapă de sondare, trebuie să se efectueze un
tratament eficace pentru îndepărtarea factorilor generatori ai
inflamației și a depozitelor exogene ce constituie obstacole in
penetrarea sondei.
• În măsurarea pierderii de atașament se va alege un reper fix (JSC)
la care se raportează fiecare măsurătoare a profunzimii pungilor.
Pierderea de atașament este distanța ce separa fundul pungii de
gingia marginală. Reperul fix permite măsurarea gradului de
recesiune gingivala în raport cu gingia marginala, dar și pierderea
reala de atasament dată de distanța de la fundul pungii la
joncțiunea smalț-cement.
•
Sondarea situsurilor active și inactive cu
același instrument poate duce la însămânțarea
florei agresive în situsurile inactive, fapt ce
impune fie schimbarea sondei după fiecare
verificare, fie sterilizarea sau decontaminarea
după fiecare sondare.
 Forta de sondare
• Oricare ar fi metoda și instrumentul de sondare,
trebuie sa se evite presiunile excesive și miscarile
brutale care provoaca perforatii ale epiteliului sulcular
si de jonctiune, determinarii improprii ale profunzimii
pungilor si o suferinta inutila a pacientului.
• Sonda pătrunde în țesuturi și este frânată printr-un
efect de hamac datorat condensarii și compresiunii
fibrelor ligamentare parodontale, calitatea tesuturilor
parodontale constituind un element important in
patrunderea sondei.
•
Forța de sondare reprezinta o variabilă
importantă în măsurarea și reperarea pungii
parodontale, de aceea trebuie să ținem cont
de faptul că sonda poate traversa foarte usor
epiteliul de joncțiune si primele fibre
conjunctive, ajungand la creasta alveolara.