STUDIUL PIEȚEI Muntean Mădălina-Maria,

DE IT AI, an 2
 CUPRINS

• Piața națională de IT
• Piața de IT din Cluj-Napoca
• Provocările industriei de IT
• Etapele majore și situația actuală a IT-ului
din Cluj
• Provocările companiilor clujene din IT
• Oportunități ale IT-ului din Cluj
• IT-ul în Cluj peste 5 ani
• Concluzii
• Cluj-Napoca = “centru al programării și al
producerii de software”

Numărul de companii active, precum și creșterea

relativă a acestuia față de anul precedent
Numărul de companii active la nivel de județ și ponderea din total
Creșterea relativă 2011-2016 pentru principalele
județe (București, Cluj, Timiș și Iași)
• Start-upurile, acest model de business care e din ce
în ce mai vizibil pe piața globală de IT și nu de multă
vreme și pe piața națională, reprezintă indicatorii
nivelului de inovare existent pe piață, atât din punct
de vedere tehnologic, cât și din punct de vedere
antreprenorial.
Numărul de start-upuri și ponderea lor din
totalul numărului companiilor
Numărul start-upurilor din 2016 la nivelul localităților:

• Cluj-Napoca, 362 start-upuri

• București Sectorul 3, 338 start-upuri
• București Sectorul 1, 249 start-upuri
• București Sectorul 4, 244 start-upuri
• București Sectorul 2, 239 start-upuri
• București Sectorul 6, 227 start-upuri
• Iași, 162 start-upuri
• București Sectorul 5, 120 start-upuri
• Timișoara, 120 start-upuri.
Numărul angajaților din totalul numărului
companiilor
Numărul de angajați la nivel de județ și ponderea din total național
Cifra de afaceri agregată din IT și creșterea
relativă față de anul anterior
 Numărul de companii de IT active, din
Cluj-Napoca, precum și creșterea relativă a
acestuia față de anul precedent
Numărul de start-upuri de IT din Cluj-Napoca,
precum și ponderea acestora din totalul
companiilor de IT
Numărul de angajați din IT din Cluj-Napoca,
precum și creșterea relativă anuală a
numărului lor
Evoluția principalelor companii IT din Cluj-Napoca
Evoluția principalelor companii IT din Cluj-Napoca
• Provocările industriei de IT: companiile
clujene care activează în domeniul IT sunt
identificate în zona lipsei resurselor umane
specializate și obținerii de contracte.

• Principalele produse ale pieței IT clujene:

36% din cifra totală de afaceri a companiilor
clujene de IT - produse destinate mediului de
business, 26% - sectorul de banking și
finance, 8% - dezvoltarea de produse de
comerț, retail și 7% - produsele destinate
sectorului de tip e- commerce & web.
• Tehnologii utilizate: Java Script (13%), .NET
(10%) sau Cloud (5%).

• Structura socio-demografică a angajaților

companiilor de IT:
 Structura pe genuri
  Structura pe categorii de
 Structura pe grupe de vârstă educație
• Gestionarea resurselor umane:
 Angajări de personal
 • Etape majore în evoluția IT-ului din Cluj

 Anii 1997-1998 - debutul serviciilor de outsourcing.

 Anul 1998 a fost o perioadă a dezvoltării accelerate, fără experiență
și procese, dar cu oameni foarte motivați și efort susținut.
 Anii 2000-2001 - o perioadă de criză.
 În perioada 2003-2004, investițiile în IT reprezentau un demers
curajos pentru oamenii de afaceri.
 Urmează o perioadă de creștere constantă, până în 2007 când
încep să apară jucători mai mari, cu clienți exclusiv pe plan
internațional. Este o perioadă caracterizată printr-o rentabilitate
ridicată a firmelor.

 În 2008, începe perioada crizei financiare, iar din 2009 a început

din nou creșterea mai accentuată a pieței de IT în Cluj.
• Situația actuală a IT-ului din Cluj 2016-2017

 In prezent, este o piaţă în stagnare.

 Care sunt factorii care au marcat evoluția
acestui domeniu în Cluj?
Rentabilitatea și costul redus al forței de muncă
în anii de început ai IT-ului, infrastructura de
internet foarte bună din România, politicile
fiscale din țară în general, dar și politicile fiscale
dedicate IT- ului, avantajul forței de muncă
pregătită în universitățile clujene și
competențele dezvoltate în acest domeniu care
au continuat să dezvolte firme.
 • Principalele provocări cu care se confruntă în prezent companiile
clujene din IT

 O primă provocare este la nivelul de experiență a managementului;

 O altă dificultate o reprezintă criza forței de muncă din IT;
 O alta dificultate constă în numărul prea mic al angajaților, comparativ
cu cererea, de asemenea cea mai mare parte a angajaților nu sunt
specializați, știu să facă câte puțin din toate; în acest context, o
provocare o reprezintă necesitatea pregătirii intense a angajaților;
 O provocare importantă este trecerea dinspre partea de execuție spre
partea de consultanță pentru IT.
 • Piedicile în calea inovării în IT

 lipsă de viziune spre inovare a

antreprenorilor, dar și a angajaților;
 lipsă de timp, antreprenorii sunt ocupați cu
”running the business”;
 inovarea este scumpă;
 nu sunt foarte multe organizații de tip
venture capital care să finanțeze ideile
inovative;
 firmele care fac produse inovative o fac prin
auto-finanțare;
 • Oportunități ale IT-ului din Cluj

 Specializarea mai mare a IT-ului pe anumite direcții și dezvoltarea

pe domenii de nișă (augmented reality, big data, artificial
intelligence, etc).
 Interacțiunea IT-ului cu alte business-uri.
 Specializarea intensă în zona tehnologică.
 • IT-ul în Cluj peste 5 ani

 Datorită crizei de resurse umane, salariile pe

Cluj-Napoca vor crește în continuare, în medie cu
10%-12% pe an.
 Se va produce în continuare o orientare/ieșire
spre orașele medii, unde costul forței de muncă
ar fi cu aproximativ 20% mai scăzut.
 Va crește valoarea creată de IT-ul clujean, undeva
spre dublu.
 Se vor realiza exit-uri la nivel de produs, dar și la
nivel de companii de IT (exit-uri spre
multinaționale).
 CONCLUZII

 În termeni financiari, domeniul IT din Cluj, în perioada 2011-2016, a însemnat o

multiplicare de aproape 4 ori a cifrei de afaceri agregate. Acest aspect a avut
impact și asupra comunității, prin aportul major pe care acest domeniu îl are în
susținerea directă și indirectă a dezvoltării orașului.
 Așadar, putem concluziona că, deși nu se situează cifric la nivelul capitalei țării,
Cluj-Napoca e cel mai dinamic hub de IT pe o piață aflată și ea în plină
expansiune, meritându-și atributele de imagine asociate, de oraș al
programatorilor. Dar, dincolo de realitatea imediată, comunitatea de business
din IT, împreună cu mediul universitar și comunitatea locală trebuie să anticipeze
potențialul resurselor pe care sectorul de IT le poate găsi în Cluj-Napoca și să
identifice soluții care să permită valorificarea acestui potențial.