Sunteți pe pagina 1din 63

Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie

“Nicolae Testemiţanu”

Catedra Radiologie și imagistică medicală

Diagnosticul imagistic în TRAUMATISMELE


DENTO-MAXILO-FACIALE
și CRANIAL

Chişinău 2015
Metode de explorare
imagistică:
 Tehnici traditionale:
– Radiografii intraorale ( retrodentoalveolare si ocluzale)
– radiografii standard ale craniului
– OPG
– Teleradiografii

 Tehnici moderne:
– Eco
– CT
– IRM
– PET, PET-CT
– Cone Beam CT
TEHNICI IMAGISTICE
MODERNE
• COMPUTER TOMOGRAFIA (CT) :

Indicatii :
– Radioanatomia normală si patologică
– Traumatismelor masivului facial
– Patologiei benigne:
• polipoze,
• sinuzita cronica de origine dentara sau nu,
• Chisturile si tumorile sau pseudotumorile benigne
– Patologiei maligne:
• Tumori maligne nazo-sinusale, mandibulare, ale cavitatii orale
si a regiunilor profunde ale fetei
CT

• CT spiral
• 2D (MPR,MIP): de bază în evaluarea fracturilor
centro-faciale
• 3D (SSD, dVR): extinderea fracturii, deplasarea
fragmentelor, planificarea intervenţiei chirurgicale
Traumatisme dento-maxilo-
faciale
Metodele de explorare imagistică se folosesc pentru:
- diagnosticul de certitudine
- controlul imediat post-tratament
- supravegherea vindecării leziunii
Clasificarea clinico- radiologică a
fracturilor masivului facial ( Rowe şi
Killy, Crepy, Moreau şi Bonneau )
Fracturi care interesează arcada dentară:
( au componenţă dento- alveolară )
A.- fracturi simple parţiale:
- fractura crestei alveolare
- fractura tuberozităţii
- fractura bolţii palatine
B.- fracturi simple totale:
Sunt fracturi bilaterale.
Traumatisme dento-maxilo-
faciale
Tipuri de traumatisme (Eric Whaites, 2003):
1. - leziuni ale dinţilor şi ale ţesuturilor de susţinere
2. - fracturi ale mandibulei
3. - fracturi ale treimii mijlocii a scheletului facial (maxila)
4. - alte leziuni:
- ale cutiei craniene
- ale bazei craniului
- ale coloanei cervicale
- ale ţesuturilor intracraniene
1. Leziuni ale dinţilor şi ale
ţesuturilor de susţinere
Tipuri de traumatisme (Andreasen, 1992)

- fracturi ale dinţilor

- luxaţii traumatice ale dinţilor

- fracturi ale osului alveolar

- alte traumatisme
Traumatisme dentare
Fracturi coronare
- fisuri coronare

- fracturi coronare nepenetrante interesând smalţul şi


dentina

- fracturi coronare penetrante interesând smalţul, dentina şi


camera pulpară
Traumatisme dentare
Fracturi radiculare:
• cu intresarea camerei
pulpare (sageata galbena),
• cu deplasare (sageata rosie)
Traumatisme dentare

La nivel parodontal:
- contuzii
- subluxaţii
- extruzii
- luxaţii laterale
- intruzii
- expulzii
Traumatisme dentare

La nivel parodontal:
-subluxaţii (sageata galbena)
-luxaţii laterale (sageata rosie)
Traumatisme dentare

Leziuni ale osului alveolar:

- leziuni cominutive ale alveolei

- fracturi ale peretelui alveolar

- fracturi ale procesului alveolar

- fractui ale maxilarului sau mandibulei


Traumatisme dentare

Diagnosticul radiologic de fractură se pune cînd:

- există o linie radiotransparentă intre


fragmentele dentare

- apare o alterare a formei rădăcinii şi o


discontinuitate a ligamentului periodontal
Traumatisme dentare
Limitările interpretării radiografice a fracturilor se datoresc:

- poziţiei şi severităţii fracturii

- gradului deplasării sau separării fragmentelor

- poziţia filmului şi conului localizator al aparatului în


relaţie cu linia de fractură

Din această cauză, cel puţin două imagini realizate din unghiuri
diferite sunt necesare pentru o interpretare corectă.
2. Fracturi ale mandibulei
Dislocare de mandibulă
Fracturi ale mandibulei

Unghi OPG/ mandibulă defilată/ faţă PA

Condil OPG/ mandibulă defilată / faţă PA

Corp mandibular OPG/ mandibulă defilată / faţă PA

retrodentare(interesarea dinţilor)
Fracturi ale mandibulei

Regiunea canină OPG/ mandibulă defilată/


retrodentare, craniu profil

Simfiză ocluzale

Ram ascendent OPG/ mandibulă defilată / faţă PA

Proces coronoid OPG/ mandibulă defilată


Incidenţă “mandibulă defilată”
pentru ramul ascendent
Incidenţă “mandibulă defilată” pentru ramul
ascendent – schemă:
• 1-ramul ascendent al mandibulei; 2-creasta
oblică; 3-corpul mandibulei;
• 4-canal dentar inferior; 5-gaura mentonieră; 6-
marginea bazilară; 7-compacta marginii bazilare;
• 8-regiunea mentonieră; 9-corpul mandibulei de
partea opusă; 10-foseta glandei submaxilare;
• 11-arcada dentară inferioară; 12-arcada dentară
superioară; 13-perete inferior sinus maxilar;
• 14-tuberozitatea maxilară; 15-corpuri vertebrale;
16-corpul hioidului; 17-coarnele hioidului;
• 18-arcada zigomatică; 19-apofize transverse
cervicale;
Incidenţă “mandibulă defilată”
pentru gonion şi ram orizontal
Incidenţă “mandibulă defilată” pentru gonion şi ram
orizontal – schemă :
• 1-condil; 2-gâtul condilului; 3-apofiza coronoidă;
4-incizura sigmoidă;
• 5-marginea posterioară a ramului ascendent; 6-
marginea bazilară;
• 7-compacta marginii bazilare; 8-gaura mentonieră;
9-canal dentar inferior;
• 10-creasta oblică; 11-marginea anterioară a
ramului ascendent; 12-spina lui Spix;
• 13-arcul anterior al atlasului; 14-conductul auditiv
extern; 15-vertebre cervicale;
• 16-corpul hioidului; 17-coarnele osului hioid; 18-
baza limbii; 19-valecula;
• 20-21-epiglota; 22-apofiza stiloidă; 23-arcada
zigomatică;
• 24-arcada dentară inferioară; 25-marginea
bazilară a mandibulei de partea opusă;
3. Fracturi ale treimii
mijlocii a scheletului facial
(maxila)
Maxila reprezintă o punte de legătură între baza
craniană superioră şi planul oclusal inferior. Intima sa
asociere cu cavitatea bucală, cavitatea nazală, orbitele şi
multitudinea de structuri adiacente şi conţinute în acesta
face ca maxila să fie o structură funcţională şi cosmetică
importantă.
Tipice mecanismelor de traumatism sunt: accidente
rutiere, agresiuni, sport, accidente de muncă şi căderi.
Clasificarea fracturilor

• Fracturi parţiale: cu componentă dento-


alveolară; tuberozitate; bolta palatină

• Fracturi totale: Le Fort ( I, II, III )

• Fracturi multiple: cominutive,medio-sagitale


ÎN 1901, Rene Le Fort a descris modele
clasice de fractură la examinarea
cadavrelor, sau lovirea acestora cu un cub
din lemn. El a găsit 3 modele de fractură
distincte, pe care le-a numit linii de slabă
rezistenţă
Clasificarea fracturilor
după Le Fort:
Le Fort I
• fractura orizontală inferioară
– Le Fort I
( Guerrin )
• ( palatul dur şi marginea
alveolară cu dinţii aferenţi
sunt detaşate de restul
maxilarului )
Le Fort II

- fractura orizontală mijlocie – Le Fort II


• ( realizează o disjuncţie cranio- facială
joasă sau transmaxilară )
• Linia de fractură se extinde prin oasele
şi septul nazal, podeaua orbitei, peretele
anterior al sinusului maxilar, se implică
procesul etmoidal
Le Fort III
• fractura orizontală superioară
– Le Fort III
• este o disjuncţie cranio-
facială înaltă, care separă
masivul facial de craniu
• Linia de fractură interesează
oasele nazale, apofiza
ascendentă a maxilarului,
oasele lacrimale, peretele
inferior al orbitei, lama
perpendiculară a etmoidului şi
vomerul).
Fracturi asociate
• fractura Walther ( este o
asociere între o fractură
orizontală Le Fort şi un
traiect median)
• - fractura Richet ( asociere
între Le Fort II unilaterale
şi o fractură medio-
sagitală );
Fracturi multiple, cominutive
(provenite din politraumatism )
Fracturi care nu interesează
arcada dentară:
• - fracturi zigomato-
malare
Fracturi mediane superioare
• fracturi mediane
superioare ( fose nazale-
regiunea superioară,
etmoidul, peretele intern
al orbitei, parţial—sinus
frontal etc )
Metode de determinate a
fracturilor etajului mediu:
• Radiografie în incidenţă anterioară
• Radiografie în incidenţă laterală
• Dento-alveolare - retrodentare, ocluzale
standard şi oblice
• Tomografie computerizată
• RMN
4. Fracturi scheletale

Necesită aprecierea:

- prezenţei fracturii

- sediului şi direcţiei liniei de fractură

- gradului de deplasare şi separare a fragmentelor

- relaţiei dinţilor cu linia de fractură


Fracturi scheletale
Necesită aprecierea:

- localizarea şi prezenţa corpilor străini

- prezenţa altor afecţiuni în focarul de fractură


sau în vecinătate

- alinierea fragmentelor osoase după tratament

- aprecierea vindecării sau a eventualelor


complicaţii
Incidenţă de craniu de profil
Incidenţă – masiv facial profil – schemă :
• 1-bolta craniană; 2-sinus frontal; 3-oasele proprii
ale nasului; 4-orbita;
• 5-spina nazală anterioară; 6-arcada dentară
superioară; 7-arcada dentară inferioară;
• 8-mentonul; 9-diploie mentonieră; 10-compacta
linguală mentonieră; 11-sinusuri maxilare;
• 12-proeminenţe malare; 13-lama cribriformă; 14-
sinus sfenoidal; 15-tubercul temporal;
• 16-apofiza coronoidă; 17-condil mandibular; 18-
spina nazală posterioară; 19-gonion;
• 20-arcul anterior al atlasului; 21-apofiza odontoidă;
22-conduct auditiv extern;
• 23-celule mastoidiene; 24-şeaua turcească; 25-
marile aripi sfenoidale;
Incidenţă de faţă, în semiflexie de
45º (Tcheboul )
Incidenţă Tcheboul – schemă :
• 1-orbite; 2-sinusuri frontale; 3-sept nazal;
4-oasele proprii ale nasului;
• 5-celule etmoidale; 6-sinus maxilar; 7-
gaura suborbitară; 8-mica aripă a
sfenoidului
• 9-marea aripă a sfenoidului; 10-malarul;
11-apofiza frontală a malarului;
• 12-apofiza temporală a malarului; 13-
apofiza zigomatică; 14-creasta zigomato-
alveolară;
• 15-apofiza coronoidă; 16-groapa
zigomatică; 17-condilul mandibular; 18-
mentonul;
• 19-sinusuri sfenoidale; 20-arcul anterior al
atlasului; 21-stâncile temporale; 22-apofiza
odontoidă
Incidenţă de faţă, în semiflexie de
70º ( Blondeau - faţă înaltă )
Incidenţă Blondeau (gură
deschisă) – schemă :
• 1-orbita; 2-stânca
temporalului; 3-sinus
maxilar;
• 4-sept nazal; 5-sinus
frontal; 6-osul malar; 7-
limba
Incidenţă de faţă frunte – film
( faţă joasă )
Incidenţă “faţă joasă” – schemă :
• 1-sinus frontal; sutura medio-
sagitală; 3-fosete ale corpusculilor
Pachioni;
• 4-lama cribriformă a etmoidului;
5-apofiza “crista galli”;
• 6-marginea superioară a orbitei;
7-mica aripă a sfenoidului; 8-fanta
sfenoidală;
• 9-marea aripă a sfenoidului; 10-
linia Stenvers; 11-sept nazal;
• 12-planşeul şeii turceşti; 13-celule
etmoidale; 14-stâncile temporale;
Incidenţă axială pentru baza
craniului ( Hirtz 1 )
Incidenţa Hirtz I – incidenţă axială ,
pentru bază de craniu – schemă :
• 1-stânca temporalului; 2-conduct auditiv
intern; 3-sinus sfenoidal;
• 4-apofiza pterigoidă; 5-gaura ovală; 6-
mica gaură rotundă; 7-gaura occipitală;
• 8-apofiza odontoidă; 9-arcul anterior al
atlasului; 10-coloana cervicală;
• 11-mandibula; 12-peretele post.-lat. al
sinusului maxilar;
• 13-marea aripă a sfenoidului; 14-celule
etmoidale; 15-sept nazal;
Fractura planşeului orbitar
(blow-out)
Fracturi izolate de sinus maxilar
Fractura peretilor int si inf orbitari

R L
Fractura peretilor int si inf orbitari
Fracturi latero-faciale
Fracturi latero-faciale
Fractura centro-faciala
Fractură Le Fort I

Reconstructii 2D (MIP, MPR)


Fractură Le Fort I

Reconstructii 3D dVR
Fracturi complex masiv facial si craniu
Fractură compusă
Zigomatico - orbitală
Fractură compusă din stânga
Zigomatico-orbita cu
compresie orbitală în stânga
Fractură osoasă
zigomatică în partea
dreaptă cu depresia
fragmentelor
Fractură compusă orbito-zigomatică cu fractură de
perete inferior a ochiului, globului ocular,
compresiei sinusului maxilar.
Fracturile zonei superioare ce includ
fractura supraorbitală și pereții sinusurilor
frontale
Leziuni a osoaselor nazale
Leziuni a
osoaselor
nazale

57
Traumatism prin armă de foc, combinat cu distrugerea totală a
piramidei nazale, bolți Palatine, Lamela perpendiculară de
etmoid, vomer, Sinus sfenoid, sinus maxilar, procese
alveolare, mandibulă.
Corpuri străine
Fractura maxilarului la copil

Pe o radiografie panoramică a maxilarului inferior al unui copil de 8 ani, în zona anlage


dinților 4.3, se determină o bandă de iluminare a țesutului osos, cu contururi clare, de
până la 2 mm lățime, care încalcă integritatea stratul cortical inferior al maxilarului cu
2/3. Nu există semne de încălcare a integrității dinților primari și a rudimentelor dinților
permanenți. Pereții osoși ai rudimentului unui dinte permanent 4.3 se păstrează pe tot
parcursul.
Concluzie: fractură subperiostală a maxilarului inferior în zona germenului dintelui 4.3.
Regenerarea osoasă
 1 fază (2-3 săptămâni după accidentare):
 formarea calusului țesutului conjunctiv
 2 faze (10 zile):
 formarea calusului osteoid
 3 faze:
 formarea măduvei osoase (apariția pe radiografiile
umbrei calusului periostal)
 4 faze:
 reconstrucția funcțională a măduvei osoase,
refacerea structurii osoase normale
Regenerarea Pathologică a fracturei
 Vindecarea incorectă a fracturilor
 Sinostoza posttraumatică

 Excesul măduvei osoase

 Necroză aseptică (inclusiv boala


Kyummel - necroză posttraumatică a
corpului vertebral)
 Fractura neconsolidată

 Articulație falsă (neoartroză)

 osteomielita posttraumatică
Radiografie panoramică a
maxilarului. Articulație falsă

S-ar putea să vă placă și