Huple Razvan

Clasa a XII-a E
 Unii dintre cei mai întâlniți poluanți ai apelor, atât cele de
suprafață cât și cele subterane, sunt nitrații. Nitrații,
alături de nitriți, sunt niște componenți naturali ai solului
ce provin din mineralizarea substanțelor organice
azotoase de origine vegetală și animală, sub acțiunea
microorganismelor existente în sol. O parte din nitrați și
nitriți este absorbită de rădăcinile plantelor și servește
ca materie primă pentru sinteza proteinelor și altor
compuși cu azot, iar altă parte este antrenată de apele
de suprafață sau de cele care se infiltrează în sol.
 Nitrații (NO3) sunt prezenți în mod natural în sol, apă,
plante și alimente (carne), dar și în aer, însă nivelele
nitraților din sol și apă pot fi crescute prin intermediul
activităților umane și aici ne referim în mod special la
utilizarea fertilizatorilor pe bază de azot, creșterea
cantității de deșeuri azotoase din fermele de animale și
păsări, precum și a tratamentului apelor reziduale
urbane. În mediul înconjurător, bacteriile de nitrificare
transformă ionii de amoniu în nitriți și nitrați. Impactul cel
mai puternic al nitraților, din punct de vedere
economic, este asupra solului și apei.
 Formele organice și anorganice ale nitraților pot, de
asemenea, să apară în mici concentrații în aer. S-a estimat
pentru zone cu nivele ridicate ale compușilor pe bază de
azot în aer, că dacă toți acești compuși ar fi absorbiți de un
adult, ar putea să ajungă până la o cantitate ingerată de
aproximativ 0.1 mg nitrați/zi.
 Concentrațiile azotului în apă depind în mod larg de sursa
de apă. În cazul surselor de profunzime, conținutul crescut
de nitrați poate fi datorat nu numai poluării sursei ci și
conținutului natural al solului în nitrați care se mobilizează
în apă.
 Concentrația maximă admisă (CMA) pentru nitriți în apa
potabilă este de 50 mg/l. Mulți medici consideră chiar și
această valoare prea ridicată, mai ales pentru sugari și
copiii mici și recomandă o limită maximă de 25 mg nitrați la
1 litru de apă.
 În România, o mare parte din apa subterană este poluată cu
nitrați, iar peste jumătate din suprafața țării e vulnerabilă la
poluarea cu nitrați, potrivit unei statistici întocmite de specialiștii
ANAR în anul 2009.
 Potrivit calculelor întocmite de autorităţi, pentru ca apa din
pânza freatică să nu mai fie poluată, iar analizele terenurilor să
iasă bine, România ar trebui să investească nu mai puţin de 1,8
miliarde de euro. Alte aproximativ 16 milioane de euro ar trebui
alocate, anual, pentru exploatarea investiţiilor, iar 2,5 milioane
de euro ar fi necesari pentru instruirea ţăranilor în privinţa
depozitării bălegarului.
 Vina se împarte între autorităţile actuale, care n-au extins
suficient reţeaua de canalizare, factorii de decizie de dinainte de
’90, care au preferat o agricultură intensivă, pe bază de azot.
Mai sunt apoi ţăranii, care depozitează la întâmplare dejecţiile
de animale şi proprietarii de locuinţe care şi-au instalat fose
septice neimpermeabile.
Cele mai mari riscuri şi efecte ale nitraţilor
asupra sănătăţii
 Copiii care consumă cantităţi mari de azot în apă sunt
predispuşi să se „înălbăstrească”, având probleme
respiratorii din cauza circulaţiei inadecvate a oxigenului
prin sânge. Acidul stomacal al unui copil nu este la fel de
rezistent ca şi al unui adult sau copil mai mare. În
organismul uman, nitraţii (NO3) se transformă în nitriţi
(NO2). Combinându-se cu hemoglobina, aceştia
formează methemoglobina, care este incapabilă să fixeze
şi să transporte oxigenul de la plămâni către ţesuturi,
ceea ce duce la anoxie, manifestată prin cianoză, asfixie
şi chiar deces.
 Pericolul nitraţilor pentru organism constă şi în faptul că,
în rezultatul diferitelor modificări, aceştia se transformă în
nitrozamine şi nitrozamide, care posedă proprietăţi
cancerigene.
 Femeile însărcinate, cu aciditate redusă a stomacului, şi
persoanele cu deficienţe ale enzimelor ce schimbă
methemoglobina înapoi în hemoglobină, sunt expuse
methemoglobinemiei induse de nitraţi. Cel mai cunoscut
simptom al acestei boli este culoarea albăstruie ce o
capătă pielea, în special în jurul ochilor şi al gurii. Alte
simptome sunt durerile de cap, vărsăturile, slăbiciunea
şi greutatea în respiraţie.
 Există studii ce arată legătura dintre naşterile cu
probleme şi consumul ridicat de nitraţi al femeilor
însărcinate. Acestea trebuie să evite consumul apei cu
un nivel de nitraţi mai mare de 10 mg/l.
 Bibliografie
 http://blog.aquacarpatica.com/poluarea-cu-
nitrati-apelor-potabile/aqua-carpatica
 http://greenly.ro/apa/poluarea-apei-cu-nitrati