Teoria X-Bară

Obiective

 recapitularea relaţiilor structurale din enunţ;

 prezentarea teoriei X-Bară şi a generalizării

pentru categoriile funcţionale: Flex şi

Comp;
Termeni cheie
proiecţie
dominare şi precedenţă
noduri surori / nod mamă
categorii funcţionale
specificatori
complemente şi adjuncţi
guvernare
c-comandă, m-comandă
1. Introducere

 Teoria X-Bară
– teorie a structurii enunţului care îşi propune să
identifice proprietăţile comune diferitelor tipuri de
constituenţi sintactici (GN, GV etc.).
– se aplică atât constituenţilor sintactici, cât şi celor
frastici.
– denumirile nodurilor (de exemplu, GV, GN) nu sunt
ireductibile, ci reprezintă seturi de trăsături specifice
(comune multor denumiri).
 haină
 haina albastră
 haina albastră pe care a primit-o Ion de la
părinţii lui
 haina albastră pe care a primit-o Ion de la
părinţii lui şi de care este foarte
principiul endocentric
 orice grup GX are un centru lexical X0;
orice cap lexical X0 se proiectează ca GX
(proiecţie maximală). (cf. Cornilescu, 1995,
109)
 denumirile nodurilor GN şi GV sunt
descompuse
– tipul categoriei (N sau V)
– nivelul proiecţiei (nivelul-Bară) (primeşte o
valoare numerică)
• sintagmele monolexicale au nivelul-Bară0
• nivelurile-Bară mai înalte sunt reprezentate N, V"
 Chomsky, 1970/1973 defineşte toate clasele
lexicale majore drept cazuri particulare ale
trăsăturilor binare nominal / verbal.
 Trăsături ale claselor lexicale majore:
– N - +N, –V
– V - –N, +V
– A - +N, +V
– Prep - –N, –V
Reprezentarea în arbore - modelul Aspects

GN Aux GV

N V GN

Det N
Caţavencu va publica o scrisoare
4) GV → V – GN – (GPrep*)

 a publicat scrisoarea după două zile

 a rămas în birou

 a ieşit din casă

 s-a întors
5) GN → (Det) – (GAj) – N – (GP*)

 Caţavencu
 scrisoarea
 avocatul provincial
 avocatul provincial cu veleităţi de politician
6) GAj → (Av) – Aj – (GP*)

 interesat
 foarte interesat
 conştient de riscuri
 perfect conştient de riscuri(le)…
7) GPrep → (Av) – Prep – GN

 în urbe
 imediat după alegeri
 la sediul partidului
Relaţiile de dominare
 relaţiile verticale dintre elementele unui
arbore:
– nodul A domină nodul B, dacă şi numai dacă A
este mai sus decât B, iar linia care îl uneşte pe
A cu B este o linie verticală de sus în jos.
Relaţiile de precedenţă
 relaţii de vecinătate:
– nodul A precedă nodul B dacă şi numai dacă A
este la stânga lui B şi nici A nu îl domină pe B,
nici B nu îl domină pe A.
Constrângeri asupra geometriei arborelui

 constrângerea unicei „maternităţi“ (engl. single

motherhood):
– un nod nu poate avea mai mult de un nod mamă.
 constrângerea asupra intersecţiei ramurilor:
– nu este permisă o reprezentare de tipul (9) (v. handout)
 unicitatea centrului:
– nici un nod nu poate avea mai mult decât un centru.
 ipoteza ramificaţiei binare:
– un nod are maximum două noduri fiice.
Soluţie pentru problema
complementelor multiple:
reduplicarea nivelului
intermediar, nivelurile X’
şi GX fiind recurente:
Structura grupurilor sintagmatice

Xn → Xn-1
X = orice categorie lexicală

X’ → X0 ^ Complement
GX → Spec ^ X’
Schema generală X-Bară

GX

… X’ …

… X …
Grupul verbal
 Detectivul va citi scrisorile după-amiază, în grădină.
a. Detectivul va citi scrisorile după-amiază, în grădină şi
poliţiştii vor face la fel. (GV)
b. Detectivul va citi scrisorile după-amiază, în grădină şi
poliţiştii vor face la fel deseară. (GV+ X)
c. Detectivul va citi scrisorile după-amiază, în grădină şi
poliţiştii vor face la fel la birou. (GV+ Y)
d. *Detectivul va citi scrisorile după-amiază, în grădină şi
poliţiştii vor face la fel rapoartele.( GV-*Z)
Grupul Nominal
[GN Plecarea copilului în tabără] e un motiv
de bucurie pentru toţi.
a. Dem / Spec ^ N această fată
b. N ^ Dem /Spec fata aceasta
c. schema generală este:
– GN →Spec; N’
– N' → N'; GX
– N' → N; GX
Grupul Adjectival
 Maria este foarte bucuroasă de reuşită.

GAj

Spec A'

A GPrep

foarte bucuroasă de reuşită

Grupul Prepoziţional

Am trecut chiar peste pod.

GPrep

Spec P'

P GN

chiar peste pod

 Categorii funcţionale
Structura GFlex
Ion va vedea un film.
GFlex

GN FLEX'

FLEX GV

V'

V GN

Ion va vedea un film

 Structura GC(omp)
Am întrebat dacă Ion a văzut filmul.
- interogativ indirect
Am spus că Ion a văzut filmul.
- asertiv
Am întrebat când vine Ion.
- interogativ indirect
Structura GC
GC

S p e c C'

C0 GF LEX

[ + wh] d a c ă a v ăz ut f i l mu l
[ – wh] că a v ă z ut f i lm u l
[ + wh] c â n d a v ă z ut f i lm u l
 Teoria guvernării
Recţiune şi acord

 guvernare  recţiune  acord

– pagini albe (acord: gen, nr, caz)
– o aud (recţiune: cazul e impus de V)
 Configuraţiile de guvernare presupun:
(a) o relaţie centru-complement
(sunt guvernaţi constituenţii subcategorizaţi)
(b) atribuirea cazului sub guvernare
 C-comandă
• α îl c-comandă pe β dacă şi numai dacă fiecare
proiecţie maximală care îl domină pe α îl domină şi
pe β.
 Guvernare:
• Guvernarea este o versiune localizată a c-comandei,
un caz de c-comandă reciprocă
• α îl guvernează pe β dacă şi numai dacă:
» (i) α este un X°,
» (ii) α îl c-comandă pe β şi γ îl c-comandă pe β, atunci
γ fie îl c-comandă pe α, fie este c-comandat de β
O consecinţă a guvernării
 proiecţiile maximale sunt bariere pentru
guvernare
 guvernarea este restrânsă la relaţii de
vecinătate (sisterhood)
– (excepţie: verbele care admit complement propoziţional
- verbul nu va guverna nimic în acea propoziţie, pentru
că GC este o barieră pentru guvernare)
bariera

GV
V GC

COMP GFlex

GN FLEX GV
Arbore abstract

GX

GY X’

Y X GZ

GW Z’

W Z GU
Analiza relaţiilor
 Dată fiind condiţia de minimalitate de sub (ii), X nu poate guverna
GU;
 Dată fiind c-comanda strictă, X nu îl c-comandă pe GY, deci nici nu îl
guvernează, pentru că primul nod care îl domină pe X, adică X’, nu îl
domină şi pe GY.
 În termeni de m-comandă, X îl m-comandă pe GY şi îl guvernează,
pentru că prima proiecţie maximală care îl domină pe X îl domină şi pe
GY.
 Analog, Z nu îl c-comandă strict pe GW, în consecinţă nu îl
guvernează; Nodul X poate guverna nodul GW, numai dacă GZ nu este
o barieră.
 În termeni de m-comandă, Z îl guvernează pe GW, deci îl şi
guvernează; însă X nu poate guverna nodul GW.
Rezumat
 Structura GX

GX

Spec X’ GZ (adjunct)

X GY (complement)
 Echivalentele teoriei X-Bară

X0 X' GX
N N' GN
V V' GV
A A' GA
Prep Prep' GPrep
Flex Flex' GFlex
C C' GC