STIMULAREA INTERESULUI

PENTRU CUNOAŞTEREA,
OCROTIREA ŞI PROTEJAREA
NATURII LA ŞCOLARUL MIC

COORDONATOR ŞTIINŢIFIC:PROFESOR GRAD DIDACTIC I,

CARMEN TICĂ
CANDIDAT: ÎNVĂŢĂTOR,
ZGLEAJĂ ELENA CARMEN
ŞCOALA CU CLASELE I-VIII NR.1,
CONSTANTIN BĂICOIANU “
TÂNCĂBEŞTI, SNAGOV, ILFOV
2010
 Motivarea temei lucrării din punct de vedere ştiinţific şi pedagogic
CAPITOLUL I
Particularităţile psihofizice ale şcolarului mic
 I. 1. Prezentare generală
 I. 2. Creşterea şi dezvoltarea biofiziologică
 I. 3. Dezvoltarea psihică generală
 I. 4. Evoluţia psihologică
 I. 5. Dezvoltarea sentimentelor la copiii de vârstă şcolară mică
CAPITOLUL II
Relaţia dintre elevi şi mediul înconjurător
 II.1. Ce este, Educaţia de mediu “?
 II.2. Necesitatea educaţiei ecologice
 II.3. Reflectarea obiectivelor educaţiei ecologice în învăţământul primar

 II.3.1. Obiectivele educaţiei ecologice

 II.3.2. Relaţia dintre obiectivele educaţiei ecologice cu diferite discipline
 II.4. Repere metodologice
 II.4.1. Metode şi strategii de activizare a elevilor
 II.4.2. Metode, activităţi şi tehnici de învăţare specifice gândirii critice
 CAPITOLUL III
Stimularea interesului pentru cunoaşterea,
ocrotirea şi protejarea naturii în cadrul
disciplinelor de învăţământ
 III.1. Educaţia ecologică în viziune interdisciplinară
 III.2. Educaţia ecologică în cadrul ariei curriculare Limbă şi comunicare
 III.3. Educaţia ecologică în cadrul ariei curriculare Matematică şi ştiinţe
 III.4. Educaţia ecologică în cadrul ariei curriculare Om şi societate
 III.5. Educaţia ecologică în cadrul ariei curriculare Tehnologi

CAPITOLUL IV
Rolul activităţilor extraşcolare în protejarea mediului
 IV.1. Activităţile practice în cadrul cercurilor ecologice
 IV.2. Excursia didactică –mijloc eficient de realizare a educaţiei ecologice
 IV.2.1. Proiect de excursie -, Să ne cunoaştem ţara... să ne facem prieteni”
 IV.3. Monografia Comunei Snagov

CAPITOLUL V
Cercetare aplicativă privind educaţia ecologică a elevilor din învăţământul primar
 V.1. Obiectivele lucrării
 V.2. Ipoteze de lucru
 V.3. Metodologia de cercetare
 Concluzii
 Bibliografie
 Anexe
MOTIVAREA TEMEI LUCRĂRII

 Doresc, ca prin prezenta lucrare,,

Stimularea interesului pentru cunosterea,
ocrotirea, şi protejarea naturii la şcolarul
mic”, să confirm faptul că atitudinea activă
a copilului faţă de realitate şi de protejare a
mediului reprezintă felul de a fi al copilului,
de a se comporta dar şi poziţia lui
favorabilă în raport cu mediul înconjurător.
Aceasta nu este înnăscută şi nu se dezvoltă
de la sine prin simpla maturizare biologică
ci se educă, se dobândeşte sub influenţa
mediului socio-cultural şi al educaţiei.
 Argumentele care au dus la alegerea
temei lucrării au fost:
 necesitatea formării unui comportament
civilizat la elevi faţă de mediu, de ocrotire şi
protejare a lui;
 natura este,, o carte cu poveşti ilustrate “ce
îţi propune să-i decoperi tainele ascunse;
 curiozitatea înnăscută a elevilor şi spiritul de
participare activă la diverse activităţi;
 semnalul de alarmă care trebuie tras asupra
efectelor devastatoare pe care omul le poate
avea asupra mediului.
CERCETARE APLICATIVĂ PRIVIND EDUCAŢIA ECOLOGICĂ A ELEVILOR
DIN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PRIMAR

Lucrarea porneşte de la ipoteza:

 • Dacă vom proiecta şi desfăşura
sistematic activităţi de educaţie
ecologică prin utilizarea unor strategii
interactive de grup îmbinate cu cele
mai noi soluţii IT adecvate colectivului
de elevi şi respectând ritmul de lucru al
fiecăruia, vom contribui la formarea
conştiinţei şi conduitei ecologice a
elevilor.
Obiectivele cercetării

 Pe baza ipotezei de mai sus formulate, mi-am propus

următoarele obiective:
 A) cunoaşterea nivelului de cunoştinte despre mediu al
elevilor prin evaluare iniţială;
 B) diagnosticarea nivelului de dezvoltare a proceselor
senzoriale şi intelectuale ale elevilor;
 C) proiectarea şi desfăşurarea activităţilor de cunoaştere şi
protejare a mediului (educaţie ecologică) prin utilizarea
unor strategii interactive de grup (metode şi procedee activ
participative) dar şi prin utilizarea calculatorului;
 D) formarea conştiinţei şi conduitei ecologice a elevilor în
urma utilizării preponderente a unor strategii interactive şi
a soluţiilor IT;
 E) evaluarea finală ca rezultate şcolare şi înregistrarea
progreselor.
Metodologia de cercetare
 Am urmărit în mod deosebit, prin modalităţi de instruire
moderne (strategii interactive de grup, proiectul, instruirea
asistată de calculator), să contribui la dezvoltarea
conştiinţei şi conduitei ecologice a elevilor.
 Mi-am propus realizarea unei cercetări aplicative prin
utilizarea următoarelor metode psihopedagogice:
observaţia, convorbirea, analiza produselor activităţii,
experimentul. Menţionez că metoda de bază a fost
experimentul psihopedagogic. Cercetarea s-a desfăşurat pe
un lot format din 12 elevi de la Şcoala cu clasele I-VIII Nr.1
„Constantin Băicoianu” Tâncăbeşti, judeţul Ilfov, clasa
experimentală fiind clasa a III-a.
 Experimentul s-a desfăşurat la disciplina, Cunoaşterea
mediului” în cadrul căreia ca un ultim capitol (modul) a fost
abordată, Protejarea mediului” său, Educaţia ecologică” a
elevilor.
 Etapele cercetării
 I: Etapa constatativă (iniţială) s-a
desfăşurat la începutul anului şcolar
2009-2010, în perioada 15
septembrie-30 octombrie, perioadă în
care s-a realizat aplicarea unei probe
iniţiale privind elemente ale mediului
natural.
 II: Etapa formativ-ameliorativă.
 După evaluarea iniţială şi înregistrarea datelor
obţinute, am procedat la introducerea factorului de
progres (strategii interactive de educaţie ecologică şi
activităţi extracurriculare) la clasă.
 S-au utilizat strategii interactive de predare-
învaţare (brainstorming-ul, ciorchinele, cubul etc.) în
cadrul orelor de cunoaştere a mediului, cât şi în cadrul
modulul, protejarea mediului” care a fost lucrat cu
elevii folosind metoda proiectului şi instruirea asistată
de calculator.
 III Etapa evaluării finale s-a
realizat în perioada 1 iunie-15 iunie.
În această etapă am aplicat, în mare
parte probe după aceleaşi criterii ca şi
evaluarea iniţială. Am realizat
estimarea de ansamblu a
calificativelor obţinute, pentru a putea
face o comparaţie cu cea de la
testarea iniţială.
Metode şi tehnici de cercetare utilizate

 observaţia
 convorbirea
 analiza produselor activităţii
 experimentul - forma principală de desfăşurare a fost cea
naturală, în cadrul clasei de elevi; înregistrarea datelor a
presupus utilizarea unor fişe de evaluare structurate (ca itemi)
pe obiectivele de referinţă ce ţin de protejarea mediului la
disciplina ,,cunoaşterea mediului”.
 ANALIZA ŞI INTERPRETAREA DATELOR
Evaluarea iniţială
 Am aplicat la începutul anului şcolar 2009-2010 testul de evaluare iniţială a
şcolarilor din clasa aIII-a unde am avut în vedere evaluarea cunostintelor
privind elemente ale mediului natural.
Reprezentarea rezultatelor prin intermediul diagramei areolare
şi a histogramei
 Procentajul realizării obiectivelor este
exprimat în următoarea histogramă:

10 Reprezentarea rezultatelor prin intermediul

9

8
diagramei areolare:
7
Numarul elevilor

5
I
17%
4
S
B
33% S
FB
3
FB
2

B
1
25%
0
I S B FB
I
Calificativ e obtinute
25%
 Pornind de la aceste date, mi-am organizat
activitatea pe parcursul întregului an şcolar în scopul
eficientizării demersului didactic şi al optimizării
rezultatelor şcolare privind cunoaşterea şi protejarea
mediului. În acest scop, am optat pentru folosirea
metodelor activ – participative, alternarea formelor de
organizare a colectivului de elevi (frontal, în perechi,
pe grupe),activităţi extracurriculare.
Strategiile didactice specifice învăţării active, nou
apărute în sistemul de predare-învăţare,
brainstorming-ul, ciorchinele, cubul, am încercat să le
aplic în lecţiile de cunoastere si protejare a mediului.
Evaluarea formativă a elevilor

 Obiectivele au fost realizate în proporţie de 70 % , ceea ce ne arată că elevii şi-au

însuşit cunoştinţele prevăzute în această secvenţă de instruire. Se observă un procent
mai mare de realizare a obiectivului 5, care corespunde protejării mediului.

 Aceasta înseamnă nu numai un spor în cunoştinţele elevilor despre mediu, ci şi în

formarea lor intelectuală, dat fiind aportul de strategii interactive utilizate pentru
cunoaşterea şi protejarea mediului.

4 8%
Numarul elevilor

17%
3 I
S
2
S FB
B
1
33% B
FB

0 42% I
I S B FB
Calificative obtinute
Evaluarea sumativă

La sfârşitul anului şcolar, am aplicat testul de evaluare finală

Am realizat estimarea de ansamblu a calificativelor obţinute, pentru a
putea face o comparaţie cu cea de la testarea iniţială

7
Numarul elevilor

6
5
4 25% 17%
3 S S
2 FB
B
1 B
0 FB
58%
S B FB
Calificative obtinute
• Prin comparaţie, se poate observa o îmbunătăţire semnificativă a
rezultatelor de la evaluarea finală, comparativ cu cea iniţială, prin scăderea
numărului de calificative „Insuficient” şi creşterea numărului de calificative
„Foarte bine”.

Analiza comparativă a rezultatelor la testul iniţial şi final

• Procentajul calificativelor ,,foarte bine” de la 25% la 58%

indică faptul că strategiile didactice interactive aplicate în
lecţiile de învăţare, de consolidare şi evaluare au avut o mare
eficienţă.
Grafic (în procnte) preivind realizarea Analiza comparativă a rezultatelor la testul
rezultatelor testului inţial şi final : iniţial şi final prin calificative:

8
60

50 6

40 Test initial
4
test initial Test final
30
test final
2
20

10 0
I S B FB
0
I S B FB
CONCLUZII

 În elaborarea lucrării am plecat de la premiza că, alegând

strategiile interactive de grup adecvate colectivului de elevi
şi respectând ritmul de lucru al fiecărui elev, voi contribui la
formarea conştiinţei ecologice, respectiv însuşirea de către
copii a unor cunoştinţe despre mediul înconjurător,
stimularea unor emoţii şi sentimente de protejare a
mediului înconjurător şi a unor convingeri faţă de mediu.
 În acest sens lucrarea a pus în evidenţă ideea ce
confirmă ipoteză de la care am plecat şi anume că formarea
conştiinţei şi conduitei elevilor se datorează în mare parte
strategiilor interactive utilizate, care prin caracterul lor activ
stimulează acţiunile elevilor care favorizează gândirea
critică, creativă, capacitatea de comunicare şi cooperare,
atitudini pozitive şi adaptabilitate, responsabilitate şi
implicare.
 Consider că scopul propus a fost realizat iar ipoteza lucrării
a fost confirmată.
 Prin activităţile la clasă proiectate şi desfăşurate
conform modelului cuprins în lucrare, prin activităţile
extracurriculare organizate cu elevii în vederea
cunoaşterii elementelor componente ale mediului
înconjurător, ca şi prin acţiunile concrete de ocrotire a
unor plante şi animale, de înfrumuseţare şi îmbogăţire a
unor colţuri din natură, am contribuit la stimularea
receptivităţii elevilor faţă de natura înconjurătoare,
declanşarea unor trăiri pozitive faţă de acestea,
formarea unor premise ale conduitei adecvate faţă de
tot ce este în jur. Plimbările, vizitele şi excursiile, micile
incidente i-au pus pe elevi în situaţii diverse de
rezolvare a problemelor, de adaptare, adaptabilitatea
fiind o condiţie esenţială pentru omul modern.