Sunteți pe pagina 1din 25

Afiliere, iubire, gelozie

Planul lecţiei
■ Introducere
■ Afilierea
■ Iubirea (dragostea)
■ Teoria “Triunghiul
iubirii”
■ Gelozia
■ Introducere
☺ Cum vă explicaţi faptul că în ziua dinaintea unui
examen studenţii se manifestă mai prietenos unii cu
alţii?
☺ De ce iubirea a constituit relativ târziu obiect de
studiu al psihosociologiei?
☺Iubirea “la prima vedere” este “oarbă”?
☺ Există o logică a iubirii sau ”săgeata lui Cupidon”
nimerește la întâmplare?
☺ Mai există emoţia de iubire la vârsta a treia?
☺ Dar gelozie?
Precizări terminologice
Iubire = dragoste
Iubire romantică  iubire platonică
Iubire romantică  iubirea pasiune
Iubire-pasiune = dragoste pasională - P. Iluț (2009)
Iubire-camaraderie = dragoste compasională - P. Iluț (2009)
Dificultăți de traducere
Romantic love = love = iubire (dragoste)
Love at first sight = iubire la prima vedere
Empty love = iubire goală (fără pasiune și intimitate)
Consumate love = iubire deplină (intimitate, pasiune, implicare)
Fatuos love = iubire iluzorie
Arounsal = surescitare; Linking = simpatie
Misatribution of arousal = atribuire eronată a surescitării (transfer de
excitabilitate – P. Iluț (2009, p. 259)
■ Afilierea

A = Propensiunea indivizilor de a stabili relaţii cu


ceilalţi.
A – legată de anxietate.
◙ Prima cercetare experimentală (S. Schachter, 1959)
Situaţia experimentală: studente care nu se
cunoşteau între ele invitate pentru experiment la
laborator. Erau anunţate că li se vor aplica şocuri
electrice.
G. experimental: anxietate G. control: calm
Studentele trebuiau să aştepte 10 minute fie în camere
individuale confortabile, fie împreună cu alte
studente.
Rezultatul
G. experimental: 63% au preferat compania altor
studente.
G. control: 33% au preferat compania altor studente.
▼ Este rândul dvs.
Cum explicaţi rezultatul experimentului?

Explicaţia teoretică propusă de S. Schachter:


● prezenţa altora produce o reducere a anxietăţii,
generând confort, consolare, resuscitare;
● alţii ne dau informaţii despre ce să aşteptăm şi cum
să acţionăm în noua situaţie.
◙ Anxietatea
Emoţie negativă difuză, generată de un pericol potenţial.
Teamă nemotivată de abandon, pedepsire, producerea
unui accident.
Componente:
● cognitive (imagini îngrozitoare)
● fiziologice (palpitaţii, paloare, tulburări de respiraţie)
● trăire internă (senzaţia de neputinţă)
● comportamentale (lipsa controlului)
A – grade de intensitate: de la normalitate la patologie.
■ Iubirea (dragostea)
Emoţie pozitivă interpersonală multifaţetată implicând
componente psihologice, fiziologice, comportamentale.
Petru Iluţ (2003, 152) → componentele iubirii:
☻ cognitiv-atitudinală (gândurile, credinţele despre
celălalt)
☻ comportamentală (tandreţe, daruri, ajutor, apărare)
☻ reacţii fiziologice puternice (tahicardie, insomnie etc.)

Loredana Ivan (2008, 248): Iubirea este o modalitate


fundamentală de întâlnire, fuzionare şi transgresare a
psihologiei celor două sexe, o comunicare simultan
sexuală, psihologică şi spirituală.
Factorii atracției
• Proximitatea (efectul simplei expuneri =
expunerea repetata la orice stimul este
suficientă pentru a crește evaluarea pozitivă a
stimului respectiv) determină atracția
interpersonală.
• Similaritatea (fizică, în inteligență și educație,
personalităților)
• Atractivitatea fizică
◙ Tipologia iubirii

Stare emoţională intensă şi adesea copleşitoare, în


care o persoană se gândeşte la celălalt în mod
constant, vrea să petreacă împreună cât mai mult
timp şi devine chiar nerealist în evaluarea acelei
persoane. Există mii de iubiri, diferențe
individuale. Iubesc femeile altfel decât bărbații?
◙ Teoria “iubirea-pasiune/iubirea-camaraderie”
Ellen S. Berscheid şi Elaine Walster (Hatfield):
Interpersonal Attraction, Massachusetts, Addison-Wesley
Publishing (1969). Trecere iliniară
Condiţii pentru trăirea iubirii-pasiune:
☻ să înveţi că aşa ceva există
☻ să existe un ,,obiect” asupra căruia să fie
transferată starea emoţională (dragostea la prima
vedere; standarde culturale)
☻ să eticheteze trăirea ca ,,nebunia iubirii”
▲ Relaţiile cu ceilalţi se reduc, atenţia fiind
focalizată de un singur individ (R. Baron şi D. Byrne,
1987).
◙ Iubirea romantică (Dylan Evans, 2003/2005)
◘ Este o emoţie universală?
◙ Foarte probabil să fi fost prezentă încă în zorii
istoriei omenirii.
◙ Este prezentă în Cântarea cântărilor.
◙ Se întâlneşte şi în alte culturi, care nu au avut
contact cu cea europeană.
◙ A fost identificată în 90% dintre culturile studiate
de antropologi. Din 166 de culturi, în 147 a fost
identificată iubirea romantică (Jankowiak și
Fischer, 1992). In celelalte 19 culturi cercetarea a
fost ratată.
◙ Caracteristicile iubirii romantice
♥ atracţie sexuală faţă de o singură persoană,
considerată „ființa unică”;
♥ nelinişte şi dor când persoana iubită este absentă;
♥ bucurie când este prezentă;
♥ gesturi de curtoazie;
♥ modificări neuro-fiziologice, hiperactivitate,
tulburarea somnului, insomnie, etc.
♥ eșecul iubirii: letargie, resemnare, disperare.
♥ este involunară, greu de controlat rațional.
■ Teoria “Triunghiul iubirii” propusă de
Robert J. Sternberg (1988)
☻Intimitate (intimacy) → legătură psihică puternică
(bucuria relaţiei, sprijin emoţional, înţelegerea reciprocă)
☻ Pasiune (passion) → componentă emoţional-erotică
(exitaţie fiziologică, dorinţa sexuală, fericirea reîntâlnirii
persoanei iubite)
☻ Angajament (commitment) → decizia de a rămâne
împreună “la bine şi la rău” (a face sacrificii pentru
persoana iubită)
Caracteristici: stabilitate, grad de controlabilitate conștientă,
proeminența experențială (experiential salience)
Intimitatea (pp. 20-22)
Robert J. Sternberg și Susan Grajek (1984)
Intimitatea include 10 elemente:
1) Dorința de a contribui la bunăstarea persoanei iubite (chiar în
detrimentul binelui propriu, în speranța reciprocității).
2) Experiența fericirii alături de persoana iubită.
3) Stima deosebită față de persoana iubită.
4) Siguranța că te poți baza pe persoana iubită.
5) Înțelegerea reciprocă.
6) Împărțirea tuturor lucrurilor cu persoana iubită.
7) Primirea de suport emoțional de la persoana iubită.
8) Acordarea de suport emoțional persoanei iubite.
9) Comunicarea intimă cu persoana iubită.
10) Aprecierea persoanei iubite pentru ce este, nu pt. avere.
Pasiunea (pp. 24-27)
Elaine Walster (Hatfield) și G.W. Walster (1981):
P = „năzuința pentru uniune cu celălalt”.
Expresie a dorințelor și nevoilor: stimă de sine,
afiliere, dominanță, supunere, împlinire sexuală.
Excitație psihică și fiziologică.
P – principalul motiv pt. relație, intimitatea susține.
P și I pot fi în contradicție (relațiile cu o prostituată).
Mecanismul „reîntăririi intermitente”: uneori
răsplătit, alteori nu – consolidează relația.
Reîntărirea intermitentă – efecte mai puternice în
primele stadii ale relației.
Angajamentul (pp. 27-30)
Aspecte:
pe termen scurt: decizia de a iubi pe cineva
pe termen lung: angajamentul de a menține iubirea.
Căsătoria = legalizarea angajamentului de a iubi o
anumită persoană pentru toată viața.
A în relație cu I și P

Divorțul în lumea contemporană.


Robert J. Sternberg – situația ideală: ♥
Partenerii
să primească și să ofere cu aceeași intensitate toate
cele trei elemente ale iubirii.
Triunghiurile iubirii: geometria triunghiului depinde de :
1) cantitatea de dragoste; 2) ponderea dragostei (p. 46)
Triunghiuri reale vs. Triunghiuri ideale
Triunghiuri percepute de tine vs. Triunghiuri percepute de
celălalt .
Triunghiul sentimente vs. Triunghiul acțiuni (a simți/a
exprima iubirea).
Dezvoltarea triunghiului iubirii de-a lungul timpului.
Măsurarea tri. iub. ”Scala iubirii triunghiulare Sternberg”(p.
73)
☻ Iubirea (dragostea) camaraderie
Intimitate şi responsabilitate, nu şi pasiune
Transformarea iubirii “perfecte” în “camaraderie”
Apariţia “iubirii camaraderie” depinde de analiza
“cost/beneficiu”
Angajarea creşte odată cu “beneficiile” şi descreşte
pe măsură ce “costurile” sporesc.

Relațiile conjugale îndelungate nu ucid iubirea-


pasiune (Bianca P. Acevedo și Arthur Aron, 2009)
Stiluri de iubire
Shelley E. Taylor, Letitia Anne Peplau, David O. Sears
(1994) Social Psychology. Los Angeles: University of
California,
1) iubire-pasiune
2) iubire-camaraderie
3) iubire posesivă → gelozie
4) iubire pragmatică
5) iubire altruistă
6) jocul de-a iubirea
■ Gelozia
G = “Stare afectivă caracterizată de teama de a te
vedea deposedat de un lucru la care ţii (putere,
dragostea unei persoane)” (N. Sillamy, 1995/1996,
193).
G. implică: anxietate, frică, durere, nelinişti, însoţite
de simptome fizice ca: accelerarea ritmului inimii,
goluri în stomac etc.
G. = Complex de emoţii: mânie, angoasă, iubire, ură,
umilinţă, ruşine, mâhnire.
Distincţia dintre gelozie şi invidie:
G = teama de a pierde ce este al tău în mod legitim.
I = dorinţa de a obţine ce este al altuia, fără a fi
legitim.
Tipologia geloziei
● G. normală / patologică
● G. la copii / tineri / adulţi
● G. generată de un pericol real / imaginar
● G. la bărbaţi / femei
● G. sexuală / emoţională
Ralph B. Hupka
Profesor de psihologie, University of California
Distincţie:
● culturi cu grad de gelozie ridicat (indienii din
America de Nord)
● culturi cu grad de gelozie scăzut (sudul
Indiei)
Diferenţe culturale în exprimarea geloziei: câte
culturi tot atâtea forme de exprimare a
geloziei.

R. B. Hupka şi Z. Zaleski. Romantic Jealousy


and Romantic Envy in Germany, Poland,
and the United States. Cross-Cultural
Research, 1990, 24, 1-4, 17 - 28.
Sex Differences in Jealousy: Evolution or
Social Construction? Cross-Cultural
Research, 1996, 30, 1, 24-59.

Cercetări psihosociologice

Elliot Aronson şi Ayla Pines M. (1988): persoanele


geloase sunt inclinate spre infidelitate (proiectează
acest comportament asupra partenerului).
Chestionar cu 200 de întrebări; răspunsuri scalate (1-7)
Rezultatele susţin ipoteza lui Robert G. Bringle:
Gelozia este corelată cu sentimentul de insecuritate şi cu o
imagine de sine nefavorizantă.
Femeile (6,1) mai înclinate spre gelozie decât bărbaţii (5) (7
= gelozie maximă) şi suferă mai intens (F = 6,3; B =5,4)