Sunteți pe pagina 1din 32

Integrarea turistică a geositurilor

din Rezervația naturală


Piatra Albă “La Grunj”
 Rezervaţia naturală Piatra Albă “La
Grunj” face parte din Situl Natura 2000
Platoul Meledic, aflat în administraţia
comunei Mânzăleşti.
 Rezervaţia naturală Piatra Albă “La
Grunj” este alcătuită dintr-o rocă
formată prin eroziune eoliană şi
hidraulică şi prin acumularea marnei
albe cinerite.
 Ocupă, la bază, o suprafaţă de 0,025 de
hectare şi are un diametru de 15 metri,
respectiv o înălţime de 18 metri.
 Stânca din Rezervaţia naturală
Piatra Albă “La Grunj” are această
formă datorită unor eroziuni
multidirecţionale, culoarea sa
fiind de alb-cenușiu-gălbui.
 La forma sa actuală a contribuit şi
râul Slănic care, atunci când
nivelul creşte foarte mult, ajunge
la piatră şi continuă să o
modeleze. Forma sa este lipită de
o altă rocă ce este alcătuită din
tufuri dacitice, a căror culoare
este alb-verzuie.
Rezervația naturală Piatra Albă “La Grunj” și a Platoului Meledic

Geologia

 Piatra Albă este un martor de eroziune


(diferențială) hidraulică si eoliană, format
din tufuri dacitice de culoare alb-cenușiu-
gălbui, de vârstă badeniană, tot ansamblul
fiind prins între strate de marne și gresii cu
poziție aproape verticală și aspect de
micropediment. Este originar din capătul
sudic al unei mici și înguste fâșii estice cu
tufuri, din anticlinalul Lopătari.
 Platoul Meledic este alcătuit din argile și
gresii de cuvertură pe molasa miocenă
salmastră a unui masiv de sare, înconjurată
de formația de gresii şi șisturi argiloase
Rezervația naturală Piatra Albă “La Grunj” și a Platoului Meledic

Relieful
 La nivelul arealului de la Meledic
relieful este extrem de variat
(petrografic, geologic, morfologic). Pe
versantul stâng al văii Slănicului, se
remarcă astfel blocuri de sare îngropate
în argilă și marne sărăturoase, pe care
s-au dezvoltat lapiezuri și ravene.
Versanții platoului Meledic au canioane
adânci de 5-6 m cu lățimi de 0,5 - 3 m
și rupturi de pantă de 2 m.
Rezervația naturală Piatra Albă “La Grunj” și a Platoului Meledic

Clima
 Climatul este temperat-continental
de deal, cu tendință de ariditate
vara. Temperaturile medii anuale se
înscriu în intervalul 6-8 oC, cu
temperatura medie a celei mai reci
luni – ianuarie - de 3 oC și cea a celei
mai fierbinți luni – iulie – de 18 oC.
Cantitatea de precipitații medie
anuală este de 700 – 800 mm, cele
mai umede luni fiind mai și iunie iar
cele mai secetoase septembrie și
octombrie.
Rezervația naturală Piatra Albă “La Grunj” și a Platoului Meledic
Hidrografia
 Platoul Meledic este situat la 600 m
altitudine, între râul Slănic, pârâul
Jgheab, pârâul Meledic şi pârâul Sărat.
Prezenţa masivelor de sare, a argilelor
sărate şi a gipsurilor influenţează
chimismul apelor subterane, dându-le un
grad ridicat de mineralizare. Astfel se
explică prezenţa numeroaselor izvoare
cloro-sodice, dintre care mai cunoscute
sunt cele din dealurile Meledic.
 În microdepresiuni s-au format lacuri,
cele mai reprezentative fiind Lacul Mare
sau Meledic şi Lacul Castelului.
Rezervația naturală Piatra Albă “La Grunj” și a Platoului Meledic

Vegetația
 Vegetația este diversificată, aici întâlnindu-se 133
de specii aparținând unui număr de 43 de familii,
dominante fiind familiile Fabaceae, Labiatae,
Compositae.
 În cea mai mare proporție sunt întâlnite
Hemicryptofitele (41 %) indicând prezența speciilor
Prunus spinosa
ierboase sempervirescente, adaptate condițiilor
edafo-climatice ale zonei. În zonă se întâlnesc și
terofite (plante întâlnite de regulă în regiunile
nordice, cu climat arid) anuale sau bianuale, în
proporție de 20% + 4% iar fanerofitele (arbori și
arbuști) în procent de 21%.

Caragana frutex
Rezervația naturală Piatra Albă “La Grunj” și a Platoului Meledic

Areale protejate existente


 Rezervația naturală Piatra Albă “La
Grunj”, se suprapune în proporție
semnificativă cu Aria naturală protejată
de interes național Platoul Meledic, care
are conform datelor disponibile are o
suprafață de 156,7 ha.
 Suprapunerea se evidențiază pe zona
centrală a celor două arii protejate,
aproape în totalitate, iar nesuprapunerile
dintre cele două suprafețe apar izolat, în
zonele de extremitate.
Rezervația naturală Piatra Albă “La Grunj” și a Platoului Meledic
Rezervația naturală Piatra Albă “La Grunj” și a Platoului Meledic

Caracterizarea uman-geografică
 Rezervația naturală Piatra Albă “La
Grunj” se află pe teritoriul comunei
Mînzălești. Comuna este alcătuită din 13
sate așezate în zona deluroasă
premontană pe Valea Slănicului (afluient
al Buzăului), se întinde pe o siprafață de
9470 ha și are o populație de aproximativ
3100 de locuitori.
 Ca și rezervația, comuna Mînzălești este
situată în zona Carpaților de Curbură.
Sate componente: Mînzălești, Beșlii,
Buștea, Cireșu, Ghizdita, Gura Bădicului,
Jgheab, Plavățu, Poiana Vâlcului, Satu
Vechi, Trestioara, Valea Cotoarei și Valea
Ursului.
Rezervația naturală Piatra Albă “La Grunj” și a Platoului Meledic

Activități economice
 Principalele domenii de activitate ale
populației locale sunt: agricultura
(creșterea animalelor: bovine,
porcine, ovine, caprine, păsări,
cabaline, albine și pomicultura), mica
industrie (exploatarea lemnului) si
comerțul.
Rezervația naturală Piatra Albă “La Grunj” și a Platoului Meledic

Turismul
 Piatra Alba reprezintă o
rezervație naturală geologică cu o
suprafață de 0,025 ha, fiind
printre cele mai cunoscute
obiective turistice din județul
Buzău. Cei care vor să viziteze
rezervația se pot caza la
Pensiunea Gabriela, care se află
la doar 10 km (2 margarete) sau
la Pensiunea Meledic.
 Principalele tipuri de turism
practicate în zonă sunt: turismul
de circulaţie, de sejur, oenologic,
ecumenic, balnear, rural şi
agroturismul.
Cei care vizitează acest loc pot beneficia de larga ofertă a obiectivelor turistice din comună ;I apropiere:
 Manastirea Gavanu, situată în satul Jghiab, comuna Manzălești,
 Muzeul etnografic al Văii Slanicului, situat în comuna Manzălești,
 Tabara de sculptură Meledic,
 Peștera Meledic situata pe platoul Meledic,
 Lacul Meledic,
 Sfinxul de la Breazau (Buștea), situat în masivul Breazau, pe raza localității Bustea, comuna Mânzălești;
 Rezervația naturală Padurea Găvanu, situată pe rază comunei Bisoca;
 Rezervația naturală Padurea Lacuril, situată pe rază comunei Bisoca;
 Ruinele cetății-manăstire Meledic, situată în comuna Vintilă Vodă, localizată la 45 km de municipiul Buzău;
 Lacul Mociaru, situat la o altitudine de 775 m, pe rază comunei Lopatari;
 Rezervatia naturala Focul viu din Terca, situata pe raza satului Terca, comuna Lopătari, pe valea Slanicului;
 Masa lui Bucur, situată pe Vârful Penii, satul Pleși, comuna Bisoca;
 Mănăstirea Poiana Mărului de la Bisoca, situată la 6 km de comuna Bisoca, la 40 km nord-vest de Ramnicu
Sărat.
Patrimoniul geositurilor

 Cele mai reprezentative


geosituri din această zonă
sunt:
 Piatra Albă, „Grunj”,
 Peștera Meledic,
 Lacul Meledic,
 Sfinxul de la Breazau.
Evaluarea geomorfositurilor
Protecția geomorfositurilor

Vulnerabilitatea sitului este determinată atât de factori naturali cât şi


de factori de natură antropică.
 a. factori naturali: alunecările de teren induse de structura pseudo-
karstului sub influenţa precipitaţiilor şi vântului; erodarea
structurilor saline – acţiunea precipitaţiilor , torenți, cutremure de
pământ.
 b. factori antropici: turismul necontrolat, depozitare gunoaie,
practicile agricole şi forestiere.
Pentru cele două arii protejate cuprinse în Platoul Meledic au fost identificate ca
potențiale amenințări:
 Inexistența drumurilor de acces în interiorul sitului, mai ales în zonele cu pajiști
poate avea drept consecință afectarea (strivirea) vegetației de către eventualii
vizitatori;
 Trecerea turmelor de oi se face pe lângă habitatul prioritar - se remarcă tasarea
terenului şi fenomene de eroziune în stratul superficial de sol care contribuie la
fragmentarea habitatului;
 Necunoașterea importanței din punct de vedere științific a zonei de către
comunitățile locale;
 Relativa izolare a sitului poate reprezenta o atracție pentru întreprinzători care pot
dezvolta mici afaceri (pensiuni și/sau trasee turistice) fără a ține cont de
necesitățile de conservare ale zonei;
 Vizitatorii neautorizați și neinstruiți ai peşterilor din platoul Meledic şi din bazinul
Jgheabului şi colectarea formațiunilor din pseudocarstele saline;
 Depozitarea deșeurilor inerte în ravenele saline.
O specie care este grav disturbată de activitățile antropice este fluturașului purpuriu
(Lycaena dispar) în perimetrul ariilor protejate de pe Platoul Meledic datorită practicării
cositului pe întreaga suprafaţă a pajiştilor, habitatul favorabil speciei nu asigură condițiile
favorabile de dezvoltare larvei şi supraviețuire a adultului pe întreaga durată a sezonului de
activitate a speciei.
O altă specie protejată în acest areal este scorpionul carpatic (Euscorpius
carpathicus). O potențială ameninţare la adresa sa poate fi reprezentată de
eliminarea din habitatele favorabile speciei a arborilor parţial uscaţi de
foioase, sub scoarţa cărora se adăpostesc aceste arahnide.
Măsuri eventuale de protecție propuse pentru protecția geomorfositurilor

 includere a acestora în patrimonial rezervațiilor și


ariilor protejate,
 turiștilor curioși și pasionați de fenomene ale
naturii vor beneficia de educație ecoturistică
 populația din apropierea siturilor trebuie
informați de autoritățile competente cu privire la
importanța siturilor.
Valorizarea turistică a geositurilor
Propuneri:
• Informarea populației locale pentru a evita ruperea ramurilor pentru colectarea
fructelor de catină, pe segmente de vârstă;
• Păstrarea traseelor curente pentru deplasarea turmelor de oi (doar anumite zone vor fi
afetate, acele zone în care nu vor fi resimțite efectele atat de tare);
• Informarea proprietarilor pajiştilor umede de pe Platoul Meledic și turiștilor în
legătură cu prezenţa și importanţa speciei Lycaena dispar ;
• Convingerea localnicilor să mențină nealterată zonele din proximitatea Lacului Mare
prin acord voluntar de nedefrişare. (aici își au habitatul fluturii purpurii);
• Identificarea peșterilor în sare și poziționarea acestora pe harta regiunii pseudocarstic
• Evaluarea claselor de pericol în peșteri dezvoltate;
• Amplasarea de panouri de avertizare cu privire la potențialale pericole din zonă și de
bariere de acces;
• Acțiuni de informare cu privire depozitarea ilegală a deșeurilor;
• Identificarea și marcarea unor trasee turistice, marcaje armonizate cu natura;
• Controale periodice împreună cu alte instituții abilitate, conform prevederilor legale;
• Introducerea unor indicatoare, marcaje pe principalele drumuri, sosele din apropiere
care pot orienta turistii catre situri.
Integrarea geositurilor într-un traseu turistic propus

Traseul Meledic- timp estimat (16 – 20) – 4


ore
 Fenomenul constituie poate cea mai
interesantă regiune din ţara noastră,
formele apărute aici asemănându-se cu cele
de pe calcare. Pentru a le cunoaşte în toată
splendoarea lor, indicăm traseul care
începe la Piatra Albă din Mânzălești.
Primul obiectiv vizitat este desigur Piatra Albă
 Aici se fac pregătiri pentru a parcurge în jur de 7-8 km.
(martor din tuf dacitic situate la confluența Râului
Acest traseu este unul creat și pentru persoane cu
Slănic și a Râului Jgheb). Ca și pe tot parcursul
dizabilități și pentru persoane de toate vârstele. Aici le
traseului turiștii turiștilor
vor fi distribuite vor aveascutere
parte IGo,
de un ghid care
(folosite le va
și în țările
prezenta detaliile
mediiteraneene de formării Pietrei
către turiști). Albe,
Aceste având
scutere suntla
dispoziție
electrice,panouri
și foarte cu îmagini fapt
silențioase, și hărți
ce nupentru fiecare
va afecta cu
în nimic
parte. mediul
Tot deînconjurător. Copii
aici turiștii se vor
potfolosii împreunăcucu
aproviziona
un însoțitor
băuturi, miciunsnakuri
scuter mai mare. Acestea
și eventual șepci.sunt complet
Drumul
sigure.
Principal poate fi circulat și de mașini.
 De aici înaintăm pe drumul comunal pe care-l continuăm până pe
platoul central (aproape 30 minute de urcuş uşor). Un element nou
iese în evidenţă. Acesta este dat de existenţa a numeroase depresiuni
ovale sau rotunde acoperite de apă, mlăştinoase sau uscate.
 Ele reprezintă doline care s-au format în condiţiile în care sarea se
află la adîncime mai mare. Lacurile cele mai mari au apărut în
depresiunile mai extinse, rezultate din îngemănarea dolinelor, aşa-
numitele uvalas-uri. Dintre acestea mai interesante sunt Lacul Mare
(Medelic) şi Lacul Castelului.
 Până să ajungem la următoarea oprire (Lacul Meledic), Turiștilor li se
vor prezenta pe parcurs modul de formare a pseudocarstului, și li se
va permite la cerere fotografierea împrejurimilor minunate. Igo-urile
vor fi lăsate la Pensiunea Meledic, loc unde se va lua masa, însă nu
înainte să mergem la pas către Lacul Meledic.
 Acolo ghidul le va prezenta legenda lacului, și dacă sunt norocoși pot
vedea și fluturii purpurii pe pajiștea din apropiere. Lângă Pensiune,
turiștii se pot delecta visual cu minunatele sculturi ale Taberei de
Sculptură Meledic.
După 2 ore de poposit, ne vom urca pe scutere și vom
merge să vizităm Peștera Meledic. Aceasta nu este o peșteră
spectaculoasă deoarece are înălțimi mici, însă cu ajutorul
ghidului și panourilor de la intrare turiștii pot înțelege
procesul de formare a acesteia. Peşterile din zonă nu sunt
prea mari, au numai 2-10 metri lungime, dar intrarea este
împodobită cu ansambluri de stalactite şi concreţiuni din
sare. În unele locuri apar pereţi prăbuşiţi, acolo unde
evoluţia golurilor carstice le-au rupt echilibrul.
 Următorul obiectiv de vizitat, la odinea zilei, este Sfinxul
de la Breazău, dar nu înainte de a ne lasa bagajele la
locul de campare, nu departe de sfinx, pe o proprietate în
vrcinătatea căreia se află și civilizație. La Sfinxul de la
Breazău vom merge după o pauză bine meritată. Acolo
vom putea admira pădurea din zona Platoului, plantațiile
de vie, și pomi fructiferi. Scuterele vor fi lasate la
punctual de informare de la baza pădurii, astfel de acolo
vom avea un traseu lin de străbătut prin pădure până la
sfinx.
 Spre final ne vom întoarge la tabăra de campare, unde
vom profita de ospitalitatea localnicilor care ne vor
delecta cu preparate locale, ne vor povesti viața lor,
legendele locale și stilul lor de trai.
 Bibliografie
 Plan de Management Integrat al Sitului de Importanță Comunitară ROSCI0199 Platoul Meledic și al Rezervației
Naturale 2.267 Platoul Meledic- FORMAT PDF
 STRATEGIA DE DEZVOLTARE ŞI PROMOVARE A TURISMULUI ÎN JUDEŢUL BUZĂU 2016-2020- FORMAT PDF
 Valorificarea turistică a geomorfositurilor din Subcarpaţii Buzăului, Cluj Napoca- DOCTORAND: DANIEL – NICU
IRIMIA
 .Ciangă, N. (2006), România. Geografia turismului, Edit. Presa Universitară Clujeană, ClujNapoca.
 Ielenicz, M. Comănescu, Laura (2006), România. Potenţial turistic, Edit. Universitară, Bucureşti.
 https://editiadedimineata.ro/descopera-romania-platoul-meledic-si-legenda-tinutului-de-sare/
 https://reporterbuzoian.ro/destinatie-platoul-meledic-o-atractie-turistica-incantatoare-cu-o-poveste-invaluita-
in-mister/
 https://ro.wikipedia.org/wiki/Piatra_Alb%C4%83_%E2%80%9ELa_Grunj%E2%80%9D
 https://turismbuzau.ro/grunjul-din-manzalesti/
 http://cjbuzau.ro/wp-content/uploads/2017/07/Strategia-Turism.pdf
 https://ro.wikipedia.org/wiki/Platoul_Meledic
 http://ananp.gov.ro/ananp/2017/11/03/platoul-meledic/
 https://www.digi24.ro/magazin/timp-liber/vacante/povestea-plina-de-mister-a-lacului-fara-fund-din-platoul-
meledic-1193546
 https://ro.wikipedia.org/wiki/Comuna_M%C3%A2nz%C4%83le%C8%99ti,_Buz%C4%83u
 http://www.mmediu.ro/app/webroot/uploads/files/2015-06-
03_R%20si%20PM%20integrat%20Platoul%20Meledic.pdf
 https://adevarul.ro/locale/buzau/minuni-greu-vizitat-drumul-platoul-meledic-manzalesti-afla-cea-mai-mare-
pestera-sare-europa-plin-gropi-1_56263e86f5eaafab2cda1aca/index.html