Sunteți pe pagina 1din 15

Modelul transteoretic al etapelor

schimbării

Dan Mihaela Alina, anul II, Psihologie Clinică


Modelul transteoretic al schimbării (Prochaska, DiClemente, Norcross, 1993)
1.
Precontemplare
„Nu am nicio problemă”
„Ceilalți cred că am o problemă”
„Mulți oameni consumă.”

→ Interviul motivațional
→ Validarea
→ Evitarea discursurilor moralizatoare
→ Prezentarea de informații obiective despre consumul de
droguri.
I1.
Contemplare
„Poate că…există și dezavantaje ale consumului”

→ Reducerea ambivalenței cu privire la consum


(Echilibrul decizional)
Balanța motivațională = consecințele menținerii consumului pe
termen scurt și lung versus consecințele întreruperii
consumului pe termen scurt și lung
II1.
Decizie
„Cum să reușesc să mă las?”

→ Disponibilitate pentru stabilirea pașilor ce formează planul


terapeutic pentru schimbare
→ Divizarea planului în obiective mici, realizabile, concrete și
concise
→ Identificarea resurselor personale și a obstacolelor, a
situațiilor cu risc crescut de consum și a răspunsurilor potrivite
1V.
Acțiune
„Chiar fac ceva în legătură cu asta!”

→ Construirea unui nou stil de viață


→ Aplicarea planului de schimbare, monitorizarea
progresului, recunoașterea și recompensarea
progresului (creșterea autoeficacității)
→ Revizuirea planului în caz de recădere
→ Identificarea, exersarea alternativelor comportamentale
în situațiile cu risc crescut de recădere
V.
Menținere
→ 6 luni de la inițierea primelor schimbări, poate dura toată viața
→ Menținerea schimbărilor implementate și încurajarea
progresului
→ Reactualizarea beneficiilor susținerii comportamentului
pe termen lung
→ Revizuirea planului în caz de recădere
→ Exersarea alternativelor comportamentale în situațiile cu risc
crescut de recădere
RECĂDEREA
Factori care pot conduce la recidivă

▧ Stil de viață dezechilibrat, stresul provocat de


condițiile de viață, locul de muncă
▧ Râvnirea unei plăceri care (în viziunea clientului) nu
poate veni din altă sursă în afară de consumul de
substanțe
▧ Emoții și stări negative intense (furie, tristețe,
vinovăție, rușine, oricum, chiar și fericirea poate fi
ceva străin și ciudat pentru un client abia intrat în
procesul de recuperare)
▧ Conflictul interpersonal (relațiile conflictuale sau
tensionate în familie sau la locul de muncă)
Model de recidivă (Marlatt, 1985)

Situație cu risc Slabă gestiune a Scade efficiența


ridicat situației personală

Cresc
expectanțele
pozitive față de
reluarea
consumului
Efectul de violare Cădere sau
al țintei* alunecare

*Goal Violation Effect (GVE)= experiența


sentimentelor negative asociate unei căderi,
care poate duce la gândirea de tip sau-sau
Recidivă
(“Tot progresul a fost distrus odată cu această
cădere!”). Persoana poate apela la consum,
tocmai pentru a evita emoțiile negative
provocate de recădere.
Strategii de prevenire și gestionare a recăderilor

▧ Plăceri-surogat= activități plăcute și diverse, neasociate cu


consumul din trecut
▧ Controlul stimulilor și expunerea la stimulii activatori
▧ Etichetarea nevoii compulsive, observarea ei și detașarea
de caracterul ei subiectiv
▧ Automonitorizarea (urmărirea și consemnarea stărilor
emoționale și a situațiilor cu risc pentru cădere)
▧ Explorarea și discutarea fantasmelor recidivei
▧ Harta recidivei = identificarea unor lanțuri
comportamentale din trecut, care pot favoriza recidiva
▧ Exersarea reacției în caz de recidivă (dezvoltarea unui plan
de siguranță, înainte ca persoana să ajungă în situații de
risc pentru reluarea consumului)
Strategii de prevenire și gestionare a situațiilor
cu risc ridicat
▧ Urge-surfing= clienții sunt instruiți să se gândească la dorința
de drog ca la un val care se înalță, dar care, în final, se va potoli
▧ Matricea decizională (listă cu argumente pro și contra
consumului, pe termen scurt și lung)
▧ Contractul în caz de recidivă (stabilirea împreună cu clientul,
a limitei comportamentului în caz de recidivă: agajamentul de a
consuma cel mai puțin dăunătoare substanță și în ce cantitate)
▧ Memento-uri cu privire la acțiuni în caz de recidivă, pe care
clientul să le poarte asupra sa (ex: bilețele cu indicații precum
“Sună-ți terapeutul”,” ieși din situația dificilă”)
▧ Recidiva programată (ar trebui să aibă loc în timpul ședinței,
pentru a se putea compara așteptările clinetului cu privire la
consum cu experiența efectivă a consumului)

Quotations are commonly printed as a
means of inspiration and to invoke
philosophical thoughts from the reader.
Bibliografie

Blume, A. (2011). Consumul și dependența de


droguri (pp. 154-174, 388-413). Iași: Polirom.

Marlatt, G. A., & Gordon, J. R. (1985). Relapse


prevention: Maintenance strategies in the treatment of
addictive behaviors (1st ed.). New York: Guilford Press.

Prochaska, J., DiClemente, C., & Norcross, J. (1993). In


Search of How People Change: Applications to Addictive
Behaviors. Journal Of Addictions Nursing, 5(1), 2-16. doi:
10.3109/10884609309149692
Thanks!

Any questions?