Cazul unității administrativ teritoriale

Montreal
Date de indentificare ale U.A.T

• Montréal (engleză Montreal) este cel mai mare oraș din provincia
canadiană Québec. Se află pe Insula Montreal, formată la
confluența fluviului Sfântul Laurențiu și râului Ottawa. Orașul este
desfășurat și pe alte 74 de insule vecine
• Orașul ocupă o suprafață de 482,84 km² . Mai demult, era cel mai
mare oraș din țară, însă acum ocupă locul secund după Toronto.
Elemente de organizare teritorială și
funcționare la nivelul U.A.T
• La 1 ianuarie 2002, Insula Montreal (reședință a 1,8 milioane de persoane) și insulele periferice care
au făcut parte din Aglomerația Urbană Montreal, au fuzionat într-un nou mega-oraș. Cele 27 de
cartiere rezultate, precum și orașul vechi, au devenit districte municipale păstrându-și vechile
numere (în cazul zonelor din Montrealul vechi) ale districtelor.
• La 20 iunie 2004 districtele Baie-d'Urfé, Beaconsfield, Côte-Saint-Luc, Dollar-des-Ormeaux, Dorval,
Hampstead, Kirkland, L'Île-Dorval, Montréal-Est, Montréal-Ouest, Mont-Royal, Pointe-Claire, Sainte-
Anne-de-Bellevue, Senneville și Westmount au câștigat prin referendum dreptul de a se detașa de
Montreal și și-au recuperat statutul lor de municipii, precum și puterile pe care le posedau înainte,
dar sub autoritea unui consiliu metropolitan. Separarea a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2006 .
• Anjou, LaSalle, L'Île-Bizard, Pierrefonds, Roxboro, Sainte-
Geneviève și Saint-Laurent, care sperau într-o majoritate
favorabilă separării nu au obținut voturi suficiente pentru
detașare, motiv pentru care continuă să facă parte din Montreal.
• Astăzi, Montreal are un sistem guvernamental pe două niveluri
compus din Orașul Montreal și cele 19 orașe ale sale(boroughs).
Fiecare oraș are propriul consiliu și trimite unul sau mai mulți
consilieri (în funcție de populație) pentru a reprezenta comitetul
din Consiliul Local de 65 de membri, condus de primar.
• Din 2006, entitatea mai mare a insulei Montreal (inclusiv cele 15
municipalități care au ales să nu rămână încorporate în oraș) a
fost guvernată de un consiliu de aglomerare, care stabilește
priorități pentru o serie de servicii, de la tranzitul public până la
gestionarea deșeurilor. Mai mult, la nivel regional, o instituție încă
mai largă, Comunitatea Metropolitană de la Montreal (formată în
2001), deservește 82 de municipalități, cuprinzând o suprafață de
aproape 1.700 de mile pătrate (4.360 km pătrați) și aproximativ
patru milioane de locuitori.
Manifestarea principiului autonomiei

• Canada este alcătuită din zece provincii și trei teritorii. Provinciile

au un grad crescut de autonomie față de guvernul federal, în timp
ce teritoriile sunt controlate mai îndeaproape de acesta.
• Toate provinciile au legislaturi unicamerale, alese democratic și
guverne conduse de cate un premier, selectat în aceeași manieră
ca și Prim-ministrul Canadei. Fiecare provincie are câte un
Locotenent-Guvernator, numit de Prim-ministrul Canadei, care
reprezintă Regina la nivel provincial în același fel în care
Guvernatorul General reprezintă coroana la nivel federal.
• După cereri repetate de la Montréal, orașul Québec și Union des
municipalités du Québec, guvernul Québec a anunțat, în
primăvara lui 2014, intenția sa de a transforma în mod
semnificativ relațiile dintre Québec și municipalitățile sale.
• De atunci, orașul a întreprins un proces de adoptare a unei noi legi
care să-și recunoască statutul de metropolă a Québecului și să îi
ofere puterile, responsabilitățile și sursele de finanțare care îi
permit să își asume pe deplin rolul de metropolă din secolul XXI.
Existența colectivităților locale în cadrul
U.A.T

• Conform Statisticii Canada, la recensământul canadian din 2011,

orașul Montreal propriu avea 1.649.519 locuitori.Un număr de
3.824.221 locuiau în Zona Metropolitană a Recensământului de la
Montreal (RMN) la același recensământ din 2011, în creștere de la
3.635.556 la recensământul din 2006.
Existența de resurse umane materiale și
financiare
• Principalele industrii din Montreal sunt cea farmaceutică, a textilelor, electronică, a tehnologiei de
transport, a imprimării și a tutunului. Centrul orașului se află la poalele Mont Royal, de unde
provine și numele actual al orașului.
• În privința transportului, Montreal este un important oraș portuar, prin care se aduc cantități
importante de cereale, zahăr, petrol, mașinării și bunuri de consum. De asemenea este conectat
prin căi ferate cu restul țării, iar în imediata vecinătate a sa se află două aeroporturi
internaționale: Pierre Elliot Trudeau (care deservește aproape tot traficul de pasageri) și Mirabel
• Montreal are un număr important de studenți datorită celor patru universități urbane: Universitatea
din Montreal si Universitatea Québec din Montreal (francofone), Universitatea Concordia și
Universitatea McGill (anglofone).
• Ocuparea forței de muncă a crescut din nou în septembrie pentru
a atinge un nou nivel de 1.110.000 de Montrealeri angajați. În
perioada septembrie 2018 - septembrie 2019, în aglomerația din
Montréal au fost create 43.600 de locuri de muncă, reprezentând
o creștere de 4,1%. De remarcat, un număr de 14100 de locuri de
muncă au fost adăugate în perioada august-septembrie a acestui
an conform primariei Montreal.
Constituirea , organizarea administrației
publice locale și competențele acestora

Factorii decizionali în Montreal sunt :

Primarul
Comitetul executiv
Consiliul municipal
Consiliul orașului
Consiliul de aglomerare
Comitetul executiv

• Raportând direct la consiliul municipal, comitetul executiv este format din 11

membri și primarul din Montréal. Are jurisdicție asupra localității (serviciile
locale oferite în limitele orașului) și aglomerației (serviciu oferit întregii
populații a insulei Montréal). Comitetul executiv este responsabil pentru
producerea de documente precum bugetele, legile etc., care sunt apoi supuse
aprobării consiliului municipal.
• Atribuțiile de decizie ale comitetului executiv includ acordarea de contracte și
subvenții (în funcție de sume), gestionarea resurselor umane și financiare,
precum și clădirile și achizițiile. Consiliul municipal poate, de asemenea, să
delege alte atribuții comitetului executiv.
Consiliul municipal (City Council)

• Consiliul municipal este principalul organism decizional al orașului. Este format din 65 de oficiali aleși:

• Primarul orașului Montréal, care este și primarul orașului Ville-Marie

• 18 primari (boroughs mayor)
• 46 de consilieri municipali
Carta orașului specifică competența locală a consiliului municipal, care include:

• Siguranța publică
• Acorduri guvernamentale
• Subvenții de renovare a clădirilor
• Mediu inconjurator
• Planul principal
• Programul de trei ani de lucrări de capital etc.
• În plus, consiliul orășenesc supraveghează, standardizează și
aprobă deciziile luate de consiliile din oraș(borough council).
• Acesta se întalnește în fiecare lună exceptand luna iulie.
Consiliul orașului (Boroughs Council)

• Fiecare dintre cele 19 consilii ale orașului(borough), ale căror membri pot varia, au jurisdicție în privința unor probleme specifice, în
conformitate cu statutul orașului Montréal. În esență, consiliile din oraș au putere locală asupra următoarelor chestiuni:

• Planificare urbană
• Colectare de deșeuri
• Cultură
• Agrement
• Dezvoltare socială și comunitară
• Parcuri
• Drumuri
• Resurse umane
• Prevenire incendiu
• Taxe de neimpozitare
• Management financiar
Consiliul de aglomerare

• Consiliul de aglomerare stabilește priorități pentru o serie de

servicii, de la tranzitul public până la gestionarea deșeurilor.
Bibliografie

• ville.montreal.qc.ca/portal/page?_pageid=5977,86481579&_dad=p
ortal&_schema=PORTAL
• https://www.britannica.com/place/Montreal/Administration-and-
society
• https://ro.wikipedia.org/wiki/Montr%C3%A9al
• https://ro.wikipedia.org/wiki/Qu%C3%A9bec
• https://ro.wikipedia.org/wiki/Canada
• https://en.wikipedia.org/wiki/Demographics_of_Montreal
• Proiect realizat de :Lungu Alexandru
• FDSA,Politie Locala,an II,gr.2
• Profesor coordonator :
• Lect.dr.Petronela Scutariu