Sunteți pe pagina 1din 18

Tema 6 Reforma curriculara in

Romania
Teoria si metodologia curriculum-ului
Structura
 Repere si trasaturi ale reformei curriculare
 Componente şi noutăţi ale curriculum-ului
naţional
 Exemple de standarde si descriptori de
performanta
 Curiculum-ul la decizia scolii (CDS)
 Alte noutati din Legea Educatiei
Nationale, 2011
• Repere
- Raportarea la dinamica si necesitatile actuale
ale invatamantului românesc, precum şi la
finalităţile de perspectivă ale acestuia
- Raportarea la tendinţele actuale şi la criteriile
internaţionale – in primul rand europene-
general acceptate în reforma curriculară
- Raportarea la acele tradiţii ale şcolii româneşti
care sunt pertinente.

Repere si trasaturi ale reformei


curriculare
• Adecvarea curriculum-ului, în ansamblul său, la
contextul sociocultural naţional
• Permeabilitatea curriculum-ului faţă de evoluţiile în
domeniu în plan internaţional
• Coerenţa relaţiilor – dintre curriculum şi finalităţile
sistemului de învătamânt; dintre diferitele componente
intrinseci ale acestuia
• Pertinenţa curriculum-ului în raport cu obiectivele
educaţionale
• Transparenţa curriculum-ului din punct de vedere al
agenţilor educaţionali implicaţi
• Articularea optimă a etapelor procesului curicular în
ansamblul său – proiectare, elaborare, aplicare, revizuire
permanentă

Trăsături ale elaborării şi


aplicării curriculum-lui
• Curriculum naţional pentru învăţământul obligatoriu.
Cadrul de referinţă – document reglator care asigură
coerenţa componentelor curriculare, în termeni de procese
şi de produse
• Planurile-cadru de învăţământ pentru clasele I-XII (XIII) –
document care stabileşte ariile curriculare, obiectele de
studiu şi resursele de timp necesare abordării acestora
• Programele şcolare – stabilesc continuturile detaliate pe
discipline de studiu
• Standardele curriculare de performanţă - prevăzute pentru
fiecare disciplină din planul cadru de învăţământ
• Descriptori de performanta – criterii de notare
• Ghiduri, norme metodologice si materiale suport – descriu
condiţiile de aplicare şi monitorizare ale procesului
curricular
• Manualele alternative
Componente şi noutăţi ale
curriculum-ului naţional (din 1998)
• Descărcarea, reducerea programului şcolar zilnic al
elevului…
• Descongestionarea, aerisirea materiei de studiu - Non multa
sed multum...
• De-scientizarea’ şi umanizarea conţinuturilor – elevii nu
trebuie trataţi ca oameni de ştiinţă în miniatură...
• Adaptarea materiei de studiu la vârsta, interesele,
preocupările şi aptitudinile elevului...
• Adaptarea la realitatea cotidiană, efectiva...
• Flexibilizarea parcursurilor oferite de şcoală, realizarea
unui învăţământ pentru fiecare, individualizat...
• Orientarea învăţării spre formarea de capacităţi
intelectuale şi acţionale
• Plasarea invatarii ca proces in centrul demersurilor scolii…

Tendintele modificarilor
curriculare
• Standardele curriculare de performanţă sunt criterii de
evaluare a calităţii procesului de învăţământ.
• În mod concret, standardele constituie specificări de
performanţă vizând cunoştinţele, competenţele şi
comportamentele dobândite de elevi prin studiul unei
discipline.
• Standardele permit evidenţierea progresului realizat de
elevi de la o treaptă de şcolaritate la alta

Standardele curriculare de
performanţă
• S1. Comentarea şi interpretarea
unor fapte, situaţii, texte
• O1 Utilizarea referitoare la comportamentul
limbajului din sfera civic
valorilor civice într-un discurs
oral sau scris • S2. Recunoaşterea drepturilor
şi responsabilităţilor implicate
în orice acţiune individuală
• O2 Cunoaşterea şi/sau socială
valorilor fundamentale
ale democraţiei, a practicilor • S3. Realizarea în discursurile
democratice scrise sau orale a unor legături
şi a drepturilor omului între valori şi practicile
subiacente specifice unei
societăţi democratice

Exemple de standarde - Cultura


civica, clasa a VIII a
• S4. Relaţionarea unui
• 03 Dezvoltarea mesaj civic cu cel al
capacităţilor de a unui partener în situaţii
dialoga şi de a coopera de comunicare
în condiţiile acceptării dialogată
pluralismului şi • S5. Identificarea unor
valorizării situaţii în care este
pozitive a diferenţelor nevoie de pluralism şi
valorizare pozitivă a
diferenţelor

Exemple de standarde - Cultura


civica, clasa a VIII a
• 04 Manifestarea unor • S6. Asumarea unor
atitudini pozitive roluri sociale care
faţă de sine şi faţă de implică o relaţionare
ceilalţi pozitivă faţă de sine şi
faţă de ceilalţi
O5 Stimularea interesului • S7. Acceptarea şi
pentru participarea la îndeplinirea unor
viaţa socială şi pentru sarcini şi
exersarea calităţii de responsabilităţi la
cetăţean nivelul grupului sau al
comunităţii

Exemple de standarde - Cultura


civica, clasa a VIII a
• Ipostaze ale CDS in invatamantul obligatoriu
1. Aprofundarea – forma de CDS prin care se
urmareste aprofundarea obiectivelor de referinta ale
curriculum-ului nucleu prin diversificarea activitatilor
de invatare in numarul maxim de ore prevazut in plaja
orara a unei discipline (numar maxim si minim de ore
specificate).
2. Extinderea – extinderea obiectivelor si a
continuturilor din curriculum-ul nucleu prin noi
obiective de referinta si unitati de continut, in numarul
maxim de ore prevazut in plaja orara a unei discipline

Curiculum-ul la decizia scolii


(CDS)
3. Optionalele

a) optionale la nivelul disciplinei – pot fi:


- activitati, module, proiecte care nu sunt incluse in programa scolara
stabilita de autoritatea centrala pentru o anumita disciplina de studiu
(existenta);
- o disciplina de studiu (noua) care nu este prevazuta in planul cadru sau
nu apare la o anumita clasa/ciclu curricular;

b) optionale la nivelul ariei curriculare – alegerea unei teme care implica


cel putin doua discipline dintr-o arie;

c) optionale la nivelul mai multor arii curriculare (cross-curriculare) –


implica cel putin doua discipline, apartinand unor arii curriculare diferite.

Pentru ipostazele 1 si 2 notarea in catalog se face la aceeasi rubrica cu


disciplina sursa iar pentru cele de la 3 este notarea se face pe o rubrica
noua in catalog.

Curiculum-ul la decizia scolii (CDS). Ipostaze


• Optionalul de aprofundare – tip de CDS derivat dintr-o
disciplina studiata in trunchiul comun, care urmareste
aprofundarea obiectivelor/ competentelor din curriculum-ul
nucleu prin noi unitati de continut
• Optionalul de extindere – tip de CDS derivat dinr-o
disciplina studiata in trunchiul comun, care urmareste
extinderea obiectivelor cadru/competentelor generale din
curriculum-nucleu prin noi obiective de referinta/competente
specifice si noi continuturi
• Optionalul ca disciplina noua – introduce noi obiecte
de studiu – in afara celor din trunchiul comun - sau teme care
nu se regasesc in programele nationale.
• Optionalul integrat – introduce ca obiecte de studiu noi
discipline structurate in jurul unei teme integratoare pentru o
anumita arie curriculara sau pentru mai multe arii.

Tipuri de CDS in invatamantul liceal


• Curriculumul pentru educatia timpurie (legea
nr.1/2011, art. 57) este centrat pe dezvoltarea fizica,
cognitiva, emotionala si sociala ale copiilor si pe
remedierea precoce a deficientelor de dezvoltare.
• Centrul Judetean de Resurse si de Asistenta Educationala
constituie echipe multidisciplinare de interventie
timpurie, menite sa realizeze evaluarea tuturor copiilor,
monitorizarea, depistarea si asistenta precoce
corespunzatoare a celor cu cerinte educationale speciale
sau cu risc în dezvoltarea competentelor personale.

Alte noutati curriculare, din Legea


Educatiei Nationale, 2011
• Curriculumul National pentru învatamântul primar si
gimnazial – este centrat pe 8 domenii de competente-cheie
care determina profilul de formare al elevului:

a) competente de comunicare în limba româna si în limba


materna, în cazul minoritatilor nationale;
b) competente de comunicare în limbi straine;
c) competente de baza de matematica, stiinte si tehnologie;
d) competente digitale de utilizare a tehnologiei informatiei
ca instrument de învatare si cunoastere;
e) competente sociale si civice;
f) competente antreprenoriale;
g) competente de sensibilizare si de expresie culturala;
h) competenta de a învata sa înveti.

Alte noutati curriculare, din Legea Educatiei


Nationale, 2011
• Curriculumul pentru clasele pregatitoare
- urmareste dezvoltarea fizica, socio-emotionala,
cognitiva, a limbajului si comunicarii, precum si
dezvoltarea capacitatilor si a atitudinilor în învatare,
asigurând, totodata, puntile catre dezvoltarea celor 8
competente-cheie.
• Starea de pregatire pentru scoala
(maturizarea/aptitudinea de scolaritate)

Alte noutati curriculare, din Legea Educatiei


Nationale, 2011
• „Se înfiinteaza Biblioteca Scolara Virtuala si Platforma
Scolara de Elearning, care includ programe scolare,
exemple de lectii pentru toate temele din programele
scolare, ghiduri metodologice, exemple de probe de
evaluare. Aceste resurse digitale vor fi protejate de legea
dreptului de autor, Ministerul Educatiei, Cercetarii,
Tineretului si Sportului obtinând dreptul de publicare din
partea autorilor, astfel încât aceste resurse sa fie
accesibile permanent si gratuit oricarui elev sau profesor.
• Unitatile de învatamânt utilizeaza platforma scolara de
învatare pentru a acorda asistenta elevilor în timpul sau în
afara programului scolar, sau pentru cei care, din motive
de sanatate, temporar nu pot frecventa scoala’.
(LEN, 2011, art. 60, alineatele 2 si 3)

Curriculum pentru E-learning


• In 2012 s-a inceput cu UN NOU CURRICULUM
(PLAN DE INVATAMANT SI PROGRAME
SCOLARE) LA clasa pregatitoare si clasele I-II

• Din 2016 s-a extins la clasele lII-IV

• Tot in 2016 s-a adoptat un nou plan de invatamant


pentru gimnaziu, care urmeaza sa intre in vigoare din
toamna anului 2017...

Curriculum nou la inv. primar si la


gimnaziu