Sunteți pe pagina 1din 13

”Nu vă mândriţi cu predarea unui număr mare de cunoştinţe.

Stârniţi numai curiozitatea. Mulţumiţi-vă să deschideţi


minţile, nu le supraîncărcaţi. Puneţi în ele scânteia”.
Anatole France

Ion Creangă este unul din marii clasici ai literaturii române,


` e un scriitor realist, unul dintre cei mai cunoscuţi şi mai
iubiţi. El a reuşit să ridice proza românească din secolul
trecut pe aceleaşi culmi pe care Eminescu propulsase limba
literară în poezie, valorificând vorbirea omului simplu şi ridicând-o la un
nivel neegalat până astăzi .
,,În Creangă trăiesc credinţele, crezurile, datinile, obiceiurile,
limba, poezia, morala, filosofia poporului” scria G.Ibrăileanu
Despre cel mai mare povestitor al românilor, Ion Creangă, care
îi urmează lui Ion Neculce, s-a spus că a intrat în literatură cu un
substanţial fond sufletesc şi intelectual de sorginte populară. În
acest sens, G.Călinescu afirma că, scriitorul moldovean reprezintă
“poporul român însuşi, surprins într-un moment de genială
expansiune”.
Izvorul principal al operelor sale este folclorul românesc.Plecând de la
folclor, Creangă a reuşit să ridice proza românească pe culmi nebănuite.
Valorificând limba omului simplu, el o ridică la un nivel artistic neegalat,
dovedindu-se un artist profund original.

,,Opera lui Creangă este epopeea poporului român. Creangă este


Homer al nostru.” (G. Ibraileanu)
Citind poveştile lui Ion Creangă , copiii cunosc numeroase figuri din
viaţa satului: oameni buni şi răi , harnici şi leneşi , cinstiţi şi necinstiţi ,
optimişti , veseli , glumeţi ,toţi hotărâţi să lupte pentru o viaţă mai bună .

Cu eroii lui Creangă, copiii fac cunoştinţă încă din fragedă pruncie,
când fie părinţii, fie bunicii îi introduc în minunata lume a
basmelor,povestindu- le despre păţania celor trei iezi neascultători, despre
păcălirea ursului de cumătra vulpe şi despre multe alte personaje.
Pentru elevii de vârstă şcolară mică este timpul de a intra, prin efort
propriu, în relaţii cu eroii creaţi de literatura de specialitate. De mare
ajutor pentru elevi în această perioadă a şcolarităţii sunt acele metode
activ - participative care pot fi capabile să mobilizeze energiile elevului,
să-l facă să urmărească cu interes şi curiozitate lecţia, să-i câştige
adeziunea logică şi afectivă faţă de cele nou învăţate, care-l determină să-
şi pună în joc imaginaţia, înţelegerea, puterea de anticipare, memoria, etc .
Metodele moderne ajută elevul să caute, să cercete-ze, să
Metodele moderne ajută elevul să
găsească singur sau în grup cunoştinţele pe care urmează să şi le
caute, să cerceteze, să găsească singur sau
însuşească, să afle
în grup soluţii la probleme,
cunoştinţele să prelucreze
pe care urmeazăcunoştinţele,
să şi le
să ajungă
însuşească, să afle soluţii la probleme, săSunt
la reconstituiri şi resistematizări de cunoştinţe.
metodeprelucreze
care îl învaţăcunoştinţele,
pe elev să înveţe săsăajungă
lucreze independent
la şi
în grup.reconstituiri
În continuareşivăresistematizări
voi oferi câtevade cunoştinţe.
exemple din
Sunt metode
experienţa mea decare îl învaţă
dascăl, pede
în ideea elev să înveţe
a face, nu mai
să lucreze independent şi în grup.
mult sau mai bine, poate mai ingenios, mai durabil,
În continuare vă voi oferi câteva
maiexemple
aproape dinde doleanţele
experienţa şi posibilităţile
mea de dascăl, realeînde
acţiune
ideeaaledeelevilor
a face,noştri.
nu mai mult sau mai bine,
poate mai ingenios, mai durabil, mai aproape
de doleanţele şi posibilităţile reale de
acţiune ale elevilor noştri.
Explozia stelară - ,,La cireşe”

1. Cine era fratele tatei?


2. Cine era mătuşa lui Nică?
3. Cine îl obligă pe tatăl lui Nică să plătească stricăciunea?

1. Unde era dus vărul Ion?


1. De ce se duce Nică la moş Vasile? 2. Unde îndesa cireşele?
2. De ce nu coboară din cireş? 3. Unde sare din cireş?
3. De cine îi era ruşine ?

La cireşe

1.Ce o întreabă pe mătuşa Mărioara? 1. Când fură cireşe?


2. Ce face Nică după ce- şi ia rămas bun? 2. Când scapă Nică de mătuşa Mărioara?
3. Ce pedeapsă primeşte ? 3. Când este chemat tata la poartă?
Cubul– ,,Fata babei şi fata moşneagului”

analizează descrie

modul cum s-a comportat fata fata moşului


babei la Sf. Vineri şi fata babei

Fata babei şi
fata argumen-
asociază
moşneagului tează

comportamentul tău cu bunătatea şi hărnicia sunt


cel al fetei moşului mereu răsplătite

compară aplică

hărnicia celor
două fete interpretează rolul căţeluşei
şi al cuptorului
Ciorchinele

fură pupăza fură cireşe


umblă cu plugul

fuge la
imită popa în
scăldat
zilele de iarnă

Năzdrăvăniil
e lui Nică smântâneşte
pune poşte la oalele
tălpi

prinde muşte cu
ceaslovul se umple de
râie
dărâmă casa
Irinucăi
Diagrama Wenn

La scăldat
La cireşe

* anotimpul: vara
* Personaje:mătuşa * Personaje: mama,fetele
* Nică: personaj
Mărioara, tata, vornicul * Locul întâmplării: râul
principal în cele
şi paznicul satului Ozana
două poveşti
* Locul întâmplării: * Momentul acţiunii: Sf.
* locul de
grădina lui moş Vasile Ilie
desfăşurare: satul
* Momentul acţiunii: * Încheiere: Nică este
Humuleşti
Duminica Mare iertat
- autor comun: Ion
* Încheiere: Nică este
Creangă
pedepsit
Diamantul

,,Fata babei şi fata moşneagului”


Fata
babei

rea leneşă

stă minte opăreşte

Fata este pedep- meritat


sită

ca o scorpie
Pălăriile gânditoare-,,Pupăza din tei”
Pălăria albă - povestitorul
Prezintă date despre viaţa şi opera lui Ion
Creangă.
Despre ce este vorba în text?
Care sunt personajele?

Pălăria roşie - psihologul


Răspundeţi la următoarele întrebări:
Ce sentimente nutreşte Nică faţă de
pupăză?
Ce v- a plăcut cel mai mult din acest text?
Cum trebuie să ne comportăm cu păsările
din natură?
Pălăria verde - gânditorul
Pălăria galbenă - optimistul Închipuiţi - vă că sunteţi Nică. Cum v- aţi fi
Ce a vrut să facă Nică cu pupăza în comportat dacă eraţi în situaţia lui?
iarmaroc? Găsiti un alt final povestirii.
Încercaţi să fiţi apărătorul lui Nică.
Ce învăţăm de la fiecare personaj al
textului? Pălăria neagră - criticul
De ce era supărat Nică?
Pălăria albastră - moderatorul Prezintă greşelile copilului.
Prezentaţi alte două întâmplări din Ce nu ţi- a plăcut în această poveste?
copilăria lui Ion Creangă.
Adresaţi copiilor trei întrebări să
vedeţi dacă au înţeles textul
studiat.
R. A. I.

,,Umblatul cu plugul”

* Ce- l roagă Nică pe tatăl său?


* Ce fură băiatul de- acasă?
* Când pornesc copiii cu plugul?
* Pe cine urează prima dată?
* Ce făcea preotul?
* De ce fel de primire au avut parte?
* Cum îl boscorodesc copiii pe popă?
* În ce parte a satului ajung după ce sunt alungaţi de popă?
* Cum sunt primiţi la Vasile- Aniţei?
* Ce fel de urătură fac la casa acestuia?
* Cu ce- i fugăreşte nevasta?
* Ce jurământ îşi fac băieţii?
* Cum se despart unul de altul?
Cadranele ,,La scăldat”

Scrieţi cuvintele spuse de Nică când


ţinea câte o pietricică la ureche Explicaţi următoarele cuvinte:

ştioalnă –

moronul –

coropcar -

Ce sfat i– aţi fi dat lui Nică? Realizaţi un desen potrivit textului