ALEXANDRU LĂPUŞNEANUL

COSTACHE NEGRUZZI
Romantismul

Proiect realizat de:

Gheorghe Diana
Florita Miruna
Cretu Alexandru
Tont Vlad
Romantismul
■ Caracteristici:
■ Definitie:
■ Primatul sentimentului, al pasiunii asupra
■ Romantismul este un curent artistic ratiunii
universal care se cristalizeaza in sec. al XVIII-
lea ca reactie la clasicism in Anglia si ■ Cultivarea unei absolute libertati de creatie
Germania. ■ Personajele romantice sunt personaje
excepţionale, aflate in situaţii excepţionale

■ Teme romantice: ■ Compozitional, este cultivat amestecul de

genuri si de specii
■ Evadarea in timp si spatiu
■ Figura de stil predominanta este antiteza
■ Condiţia geniului
■ Tema istoriei
■ Motive:
■ Tema naturii
■ Motivul visului
■ Conditia umana
■ Motivul somnului
■ Aspiratia spre ideal
■ Motivul stelelor
■ Motivul nopţii
■ Motivul ingerului, demonului
 Alexandru
Lăpuşneanul
Costache Negruzzi
Curent literar: romantismul
-argumente: tema de inspiratie istorica, personaje
excepţionale in situaţii excepţionale , antiteza blandete-
cruzime
„ Alexandru Lapusneanu” este o nuvela romantica,
inspirata din istoria nationala, ce a aparut in primul
numar al „Daciei literare” in 1840.
Nuvela reconstituie cea de-a doua domnie a lui
Alexandru Lăpuşneanul, prezentandu-se lupta pentru
impunerea autorităţii in Moldova secolului al XVI-lea.
Subiectul nuvelei este preluat din cronica lui Grigore
Ureche „Letopisețul Tarii Moldovei” , din care autorul
preia anumite scene, fapte si replici la venirea lui
Lăpuşneanul la a doua domnie.
■ Teme de factura romantica remarcate:
■ Tema istoriei – specifica
romantismului , sustinuta prin
evocarea unui episod din cea de-a
doua domnie a lui Alexandru
Lăpuşneanul
■ Tema secundara- soarta schimbătoare
a unui tiran,sustinuta de urmarirea
evolutiei de la orgoliu si cruzime la
singuratate, la teroare de a fi
neputincios in fata mortii.
■ Titlul –In sens denotativ, situeaza in
centrul naratiunii personajul
excepţional Alexandru Lăpuşneanul. In
sens conotativ surprinde titlul de
domnitor crud, tiran
 Motive specifice romantismului remarcate in opera propusa:
- Fiind o opera in proza, unul dintre singurele motivele cele mai
evidentiate este cel al îngerului si al demonului. Ingerul este
reprezentat de doamna Ruxanda ce încearcă sa il abata de la drumul
cruzimii,al puterii pe Lăpuşneanul, demonul. Tot aici este relevată si
antiteza dintre blândeţe si cruzime.

Conflictele nuvelei romantice propuse:

- Conflictul nuvelei pune in lumina personajul principal. Conflictul
principal, politic, relevă lupta dintre boieri si domnitor pentru putere.
- Conflictul secundar reprezinta razbunarea domnitorului
împotriva vornicului Moțoc, boierul ce l-a tradat in prima domnie,
- Conflictul social dintre boieri si popor se remarca in capitolul al
III-lea, fiind limitat la revolta mulţimii
Echilibrul compoziţional
■ Din punct de vedere compozitional,
naratiunea romantica se
desfasoara intr-o ordine
cronologică, echilibrul
compozitional fiind realizat prin
structurarea nuvelei in 4 capitole,
fiecare capitol purtand cate un
motto cu rol rezumativ, fiind replici
importante rostite de personajul
principal
■ Primul capitol, motto „Daca voi nu
ma vreti, eu va vreu...”
■ Cuprinde expozițiunea, intoarcerea
lui Alexandru Lăpuşneanul la tronul
Moldovei ,in fruntea unei armate
turcești; intalnirea cu cei patru
boieri trimisi de domnitorul Tomşa,
cat si intriga
■ Conflictul prezent : boieri si
Lăpuşneanul ,declansarea
conflictului dintre Moțoc si
Lăpuşneanu
• Capitolul al II-lea, motto „Ai sa
dai sama, doamna!”
• Cuprinde desfasurarea acţiunii,
intamplari declansate de
revenirea la tron a lui Alexandru
Lăpușneanul:
• Fuga lui Tomșa in Muntenia,
incendierea cetatilor Moldovei,
desfiintarea armatei
pământene, confiscarea
averilor boieresti, uciderea
unor boieri, fapte urmate de
intervenţia doamnei Ruxanda
pentru al face pe domnitor a
inceta cu omorurile si de
promisiunea pe care i-o face
acesteia
• Se remarca latura de tiran a
domnitorului prin pedepsirea
boierilor, cat si antiteza dintre
acesta si doamna Ruxanda
• Capitolul al III-lea, motto
„Capul lui Moțoc vrem...”
• Cuprinde punctul culminant,
contine cele mai multe scene
romantice, prin caracterul
exceptional : discursul
domnitorului la slujba
religioasa de la mitropolie,
ospatul de la palat si
uciderea celor 47 de boieri,
omorarea lui Moțoc de
multimea revoltata si „leacul
de frica” pentru doamna
Ruxanda
• Se incheie conflictul dintre
Moțoc si Lăpuşneanul,
domnitorul fiind satisfacut de
răzbunarea promisa cat si de
piramida de capete
insangerate ale celor 47 de
boieri, „leac de frica” pentru
doamna Ruxanda
• Ultimul capitol, motto „De ma
voi scula, pre multi am sa
popesc si eu...”
• Cuprinde deznodământul,
moartea tiranului prin
otrăvire. După 4 ani de la
cumplitele evenimente,
Lăpuşneanul se retrage la
cetatea Hotinului. Bolnav,
domnitorul este calugarit,
dupa obiceiul vremii.
Deoarece, cand isi revine, a
amenintat ca ii va ucide pe
toti, inclusiv pe fiul sau,
care acum este domnitor,
doamna Ruxanda acceptă
sfatul boierilor Stroici si
Spancioc de a-l otravi
Personaje
Personajele sunt realizate potrivit esteticii romantice
:personaje excepţionale, avand calităţi si defecte iesite
din comun, aflate in situatii exceptionale, construite in
antiteza. In functie de rolul lor in actiune, ele sunt
puternic individualizate, construite cu minutiozitate
Alexandru Lăpușneanu - personajul principal, romantic,
excepţional, care actioneaza in situatii exceptionale.
Intruchipeaza tipul domnitorului sângeros,crud, al tiranului.
Este construit din contraste, avand calitati si defecte
puternice.
Doamne Ruxanda – personaj secundar, romantic, construit in
antiteza cu Lăpuşneanul: blandete- cruzime, caracter slab –
caracter tare.
Contrastul dintre cei doi, relatia acestora de antiteza ( inger-
demon) este evidentiat in capitolul al II-lea
Personajul colectiv – multimea revoltata de târgoveţi, apare
pentru prima oara in literatura românească. In relatie cu
domnitorul, se poate remarca capacitatea acestuia de
manipulare si de dominare, putans sa se razbune pe Moțoc.
■ Modurie de expunere prezente sunt
naratiunea, dialogul si descrierea,
amestecarea modurilor de expunere fiind un
caracter romantic.
■ Naratorul este obiectiv, omniscient si
omniprezent, realizându-se o naraţiune
obiectivă
■ Limbajul operei este unul complex, putand fi
remarcate cuvinte arhaice, populare,
regionale, avand rolul de a prezenta cu
exactitate timpul istoric(„Moldavia”,
„minastirea”, „lespezi”, „vornic”)
■ Alte antiteze remarcate: opozitie intre dorinta
domnitorului de a acapara toata puterea si
boierii care ii spun ca nu este dorit de catre
popor; observam opoziţia intre boierii
bătrâni,corupţi, Moțoc ,si cei tineri insetati
de dreptate, Stroici si Spancioc.