Sunteți pe pagina 1din 19

DRAGOBETELE

INTRE PREZENT ŞI UITARE


,, O zi fără sărbătoare e ca un drum lung fără hanuri’’ spunea Democrit.
Inţelepţi ,oamenii şi-au presărat existenţa şi cu hanuri, dar mai ales cu o mulţime
de sărbători menite să-i bucure şi să-i apropie sufleteşte.

Poate că numele de Valentin, “sănătosul”(salutul roman “vale” înseamnă să


fii
sănătos) sună pentru urechile unora mai frumos decât Dragobetele nostru, dar
acesta nu este un motiv de a da uitării strămoşeasca sărbătoare a românilor, mai
cu seamă că ea nu este cu nimic inferioară ca diversitate şi frumuseţe a
obiceiurilor, ba chiar dimpotrivă.

Puţini sunt cei care cunosc cu adevărat tradiţiile sau obiceiurile româneşti
păstrate din generaţie în generaţie pentru sărbătoarea de Dragobete.

Puţini sunt şi acei care sunt interesaţi de ritualurile acestei sărbători de când
sărbătoarea occidentală de aceeaşi natură, Sfântul Valentin a căpătat un statut
mioritic.
SFÂNTUL VALENTIN
La baza acestei sărbători occidentale
stau multe legende.Intr-una dintre ele,
Valentin ar fi fost un preot care ar fi
ajutat tinerii care doreau să se
căsătorească în ascuns în timpul
împăratului Claudiu al II-lea, motiv
pentru care a fost condamnat la moarte şi
spânzurat la 14 februarie 270.
Sub influenţa modului de viaţă
american, această sărbătoare a fost
treptat adoptată şi de europeni, mai intâi
în ţările vestice şi, după 1990, şi în
România.
Acest,, Valentine’s Day’’ a năvălit
grăbit in viaţă noastră, fiind propulsată
de puternice interese comerciale.
Să nu încurajăm kitsch-ul care
ocultează traditiile autentice româneşti
şi duc pe termen lung la pierderea
identităţii naţionale a românilor.
http://www.club13.ro/dragobete.html
ETIMOLOGIE
Etimologia cuvântului a fost dezbătută de numeroşi etnologi şi filologi,
propunându-se variate explicaţii pentru originea sa.
Profesorul Nicolae Constantinescu a propus ca etimologic, el provine din
derivarea cuvântului „drag-dragul”;
Lingvistul Lazăr Şăineanu a propus analogia cu „dragu-bete”, sufixul „-bete”
fiind folosit în zonele din Oltenia, semnificând „adunare, mulţime”.
Etnograful Marcel Lutic a prezentat etimologia acestei sărbători populare,
considerând că majoritatea denumirilor ei provin de la „Aflarea Capului Sfântului
Ioan Botezătorul”, sărbătoare religioasă celebrată pe 24 februarie care în slavă se
numeşte Glavo-Obretenia.
În „Dicţionarul etimologic al limbii române”, Al. Ciorănescu propune ca
etimon, cu rezerve, cuvântul sârb „drugobrat” ce se traduce prin „cumnat’’.

http://www.elenacuza.ro/site/finlanda/dragobete.htm
ORIGINI
Originea sărbătorii de
Dragobete este în ciclurile
naturii,mai ales în lumea păsărilor.

Nu întâmplător, pasărea era


considerată una din cele mai vechi
divinităţi ale naturii şi dragostei. In
trecut Dragobetele se mai numea şi
Logodnicul păsărilor.
Păsările care nu reuşesc să se
împerecheze în această zi , rămân
fără pui tot anul. Acest obicei a fost
preluat şi de către oameni.

Motivaţiile preluării erau


profunde, din moment ce păsările
erau privite ca mesagere ale zeilor,
cuvântul grecesc "pasare"
însemnând chiar "mesaj al
Simeon Florea Marian în
,,Sărbătorile la români’’ afirmă că în
multe comune din Muntenia şi Oltenia
sărbătoarea creştină ,, Aflarea Capului Sf.
Ioan Botezătorul (24 februarie) se numeşte
Dragobete.

Ion Ghinoiu în ,, Obiceiuri


populare de peste an-Dicționar ’’asociază
numele de Dragobete cu un personaj din
mitologia populară românească zeu tânăr al
Panteonului autohton cu dată fixă de
celebrare în același sat, dar variabilă de la
zonă la zonă (...), patron al dragostei și
bunei dispoziții pe plaiurile românești”,
fiind identificat cu „Cupidon, zeul
dragostei în mitologia romană, și cu Eros
zeul iubirii în mitologia greacă”.
(Muntenia,Dobrogea,Oltenia,Transilvan
ia)
Intr-una din legendele culese cu migală de etnologul
Simeon Florea Marian şi inclusă în culegerea,,Sărbătorile la
români’’ Dragobete apare ca fiu al Babei Dochia. El este descris
ca fiind o ființă,parte omenească și parte îngerească, june
frumos și nemuritor, care umblă înlume,dar pe care oamenii nu
îl pot vedea, din cauză că lumea s-a spurcat cu sudalme și
fărădelegi.
Dragobetele mai poate fi întâlnit și sub numele de
Dragomir, cunoscut ca un cioban care o însoțea pe Baba
Dochia în călătoriile prin munți.
O altă reprezentare a
acestuia este cea a unei
plante,numite NĂvalnic.
Se povesteşte că, în
calitate de zeu al iubirii,
Dragobetele a avut
îndrăzneala să încerce să o
facă să se îndrăgostească
pe însăşi Maica
Domnului. Aceasta
a rezistat şi l-a pedepsit
transformându-l în planta
mai sus menţionată.
TRADIȚII
ȘI OBICEIURI
De Dragobete un obicei
așteptat cu nerăbdare în zona
Mehedinţi de către îndrăgostiți era
Zburătoritul.Atunci cînd se apropia
vremea prânzului, băieții le fugăreau
pe fete încercând să le prindă. Fiecare
băiat se ținea după fata care îi era
dragă.Dacă și fetei îi plăcea băiatul
respectiv, se lăsa prinsă.Ulterior avea
loc scena sărutului. Această sărutare
era interpretată drept oficializarea unei
logodne ludice între cei doi. Dacă, în
schimb, fata sau flăcăul respectiv nu
întâlneau în ziua de Dragobete nicio
persoană de sex opus, se credeă ca
acelei persoane nu-i va merge bine tot
anul. Va suferi în dragoste sau nu va
avea parte de iubire pâna la viiitorul
Dragobete.
ZĂPADA ZÂNELOR

Fetele mari strângeau de cu seară ultimile rămășite de


zăpadă, numită zapada zânelor, iar apa topită din omăt era
folosită pe parcursul anului pentru ritualuri de
înfrumusețare (crezând că vor avea părul și tenul plăcute
admiratorilor) și pentru diferite descântece de dragoste. Prin
unele locuri, există obiceiul ca fetele mari să strângă apa
din omătul netopit sau de pe florile de fragi; această apă,
păstrată cu mare grijă, avea proprietăți magice,
spunându-se că este născută din surâsul zânelor, putând face
fetele mai frumoase și mai drăgăstoase; dacă nu erau omăt
și fragi, se folosea banala apă de ploaie sau cea de izvor.
Unii tineri, în ziua de Dragobete, își crestau brațul în formă de
cruce, după care își suprapuneau tăieturile,devenind astfel FRAȚI
,și,respectiv, SURORI DE CRUCE. Se luau de frați și de surori și fără
ritualul de crestare a brațelor, doar prin îmbrățișări,sărutări frățești și
promisiuni de ajutor reciproc.
Folcloristul român Constantin Rădulescu Codin,în
lucrarea,,Sărbătorile poporului cu obiceiurile ,credințele și unele
tradiții legate de ele’’ afirma: ,, Dragobete e un flăcău iubăreţ ce umblă
prin păduri după fetele şi femeile care au lucrat în ziua de Dragobete.
Le prinde şi le face de râsul lumii, atunci când ele se duc după
lemne,flori,bureţi...De aici provine şi răspândita expresie adresată
fetelor mari şi nevestelor tinere, care îndrăzneau să lucreze în această
zi:,, Nu te prindă Dragobete prin pădure’’.
STRIGATUL PRIN SAT
Bătrânii din satele Vlaşca şi Teleorman îşi
amintesc de obiceiul intitulat ,, Strigatul prin sat’’.In
jurul unui foc, urcaţi pe un deal sau într-un copac înalt,
baieții aveau prilejul de a plăti fetelor înfumurate polițe
pe care nu aveau ocazia să le achite în zilele de zi cu zi.
Atât pentru fete cât și pentru flăcăi era o înjosire să se
afle pe lista rușinii. Mai ales pentru fetele bătrâne sau
pentru burlacii cam trecuți:,,Lume,lume, fata lui X a
rămas nemăritată...Ha,ha,ha!’’Iar ,,judecătorul’’nu uita
să menționeze motivul necăsătoririi.Și se făcea mare haz
pe această temă.
HORA
In satele din Târgu Jiu,pe
vremuri,în dimineața de 24
Februarie, fetele și flăcăii ieșeau din
sat la pădure organizau o horă unde
dansau,chiuiau,se înveseleau și
culegeau primele flori ale primăverii
și se strângeau în brațe cu multă
patimă.
Fetele culegeau flori de primăvară
care erau păstrate până de Sânziene,
pe 24 iunie, când erau aruncate pe o
apă curgătoare. Pretutindeni se auzea
zicala: "Dragobetele sărută fetele".
Tradițiile românești de Dragobete sunt respectate și de sătenii
mai vârstnici, dar într-un alt sens: ei nu taie păsarile din ogradă
în acea zi. Păsările sunt un simbol al Dragobetelui, întrucât se
spune că, de această sarbatoare, păsările se “logodesc” și se
pregătesc de împerechere, sacrificarea acestora fiind, astfel, o
adevărată ofensă adusă Logodnicului Păsărilor.
. Mitul păsărilor ce se “logodesc” de Dragobete a fost preluat de
către tinerii aflați în căutarea iubirii, oficializată, până la urmă,
printr-o căsătorie.
www.studiidecaz.ro/index.php?ifile...DRAGOBETE...
SUPERSTIȚII DE DRAGOBETE
1. Dacă nu se ține într-un anume an sărbătoarea de Dragobete, în anul
acela tinerii nu se vor putea îndrăgosti.

2. Dacă o fată sau un băiat nu vede de Dragobete nici un reprezentant


al sexului opus, va avea un an lipsit de dragoste.

3. Daca fata și băiatul care formează un cuplu nu se întâlnesc și nu se


sărută în această zi, ei nu se vor mai iubi în anul ce urmează.

4. Cine ia parte la sărbăoarea de Dragobete va fi ferit de boli tot anul


și in special de friguri.

5. In ziua de Dragobete se face mare curățenie în casă, pentru a avea


un an îmbelșugat.
6. Daca plouă de Dragobete, va fi o primăvară frumoasă și timpurie.
7. De Dragobete, nu se sacrifică animale sau păsări, nu se
muncește la câmp, nu se cârpește sau coase. Sub aparența
unui flăcău arătos, Dragobetele pândea prin păduri,
pentru a pedepsi fetele care îndrăzniseră să lucreze de
ziua lui. Unele fete şi femei doreau chiar să fie pedepsite de
Dragobete, lucrând de ziua lui, iar apoi luând drumul
pădurii, aici fiind "nevoite" să se lase iubite de Dragobete.

8. De Dragobete iese ursul din bârlog; dacă îsi vede umbra


înseamnă ca va mai dura până se va încălzi, așa că se
reîntoarce în culcușul lui.

9 Daca auzi pupăza cântând în ziua de Dragobete, vei fi


harnic tot anul.
http://www.garbo.ro/articol/Lifestyle/7043/Superstitii-traditii-si-credinte-
stravechi-de-Dragobete.html
POEM DE DRAGOBETE
Dragobete
Cupidon şi Dragobete Timpul face şi desface
Adună băieţi şi fete, Dacă-ţi place sau nu-ţi place,
Unind inimi rătăcite Printre îndrăzneli şi fiţe
Ce tânjesc, stând adormite. Reuşind să lege iţe.

Fetele pot să aleagă, Dragobete blând şi darnic


Băieţii tainele dezleagă, Se-nfăşoară ca năvalnic,
Legându-se pentru probă, Patimi vechi le reaprinde,
Printr-un deghizat în robă. Timide fete-n plasă prinde.

http://poezii.citatepedia.ro/despre.php?s=Dragobete
28.01.2020 19