Sunteți pe pagina 1din 82

VEZICA URINARA

Autor:
Profesor Dr. Gheorghe Jovin
Centrul de Formare
in Ultrasonografie
“Dr. I. C. Cantacuzino” Embriologie
 Embriologic– din sinusul uro-genital.
 Structuri premergatoare – alantoida, uraca
 Initial organ abdominal

Prof. Dr. Ghe. JOVIN


Centrul de Formare
in Ultrasonografie
“Dr. I. C. Cantacuzino” Anatomie
 Domul vezical care isi schimba forma in
functie de gradul de umplere
 Trigonul situat inferior intre orificiile
ureterale si uretra
 Planseul vezical este peretele inferior rigid

Prof. Dr. Ghe. JOVIN


Centrul de Formare
in Ultrasonografie
“Dr. I. C. Cantacuzino” Examenul Ultrasonografic
 Vezica moderat umpluta
– nu urineaza 3 ore inaintea examenului,
– fara aport special de lichide
 Examen trans abdominal
– transductor 2,5-5 MHz,
– bolnavul in decubit dorsal.

Prof. Dr. Ghe. JOVIN


Centrul de Formare
in Ultrasonografie
“Dr. I. C. Cantacuzino” Examenul Ultrasonografic
 Examinari speciale
– transrectal, transvaginal, transperineal, in situatii
speciale si in cursul examinarilor ginecologice sau
urologice.
 Intra vezical –prin cistoscop, invaziva, folosita rar
 Doppler – color pentru orificiile ureterale
(decelarea jetului urinar)
 Peretele verzical normal
– neted
– 3 straturi
– uneori se vad orificiile (ureter, uretra)

Prof. Dr. Ghe. JOVIN


Centrul de Formare
in Ultrasonografie
“Dr. I. C. Cantacuzino” Indicatii
 Hematuria (indicatie majora).
 Tulburari urinare
 Dureri in etajul abdominal inferior
 Determinarea rezidiului postmictional

Prof. Dr. Ghe. JOVIN


Centrul de Formare
in Ultrasonografie
“Dr. I. C. Cantacuzino” Patologie
 Anomalii
 Inflamatii
 Litiaza
 Tumori
 Traumatisme, tulburari functionale, reflux
vezico-ureteral

Prof. Dr. Ghe. JOVIN


Centrul de Formare
in Ultrasonografie
“Dr. I. C. Cantacuzino” Anomalii
 Chiste de uraca,
 Agenezie,
 Mega-,hipo- vezica,
 Duplicatie,
 Ureterocel,
 Diverticul, diverticuli intraparietali

Prof. Dr. Ghe. JOVIN


Centrul de Formare
in Ultrasonografie
“Dr. I. C. Cantacuzino” Inflamatii
 Ultrasonografic- modificari nespecifice de perete:
– Ingrosare
– Trabeculi
– Pseudopolipi
 Caz special- cistita emfizematoasa cu gaz in perete
 Cauze:
– Nespecifice (poate sa fie pseudopolipoasa),
– Parazitare (schistostomiaza),
– Tbc (mai frecvent cu trabeculi)
– Malacoplakie (granulomatoasa)

Prof. Dr. Ghe. JOVIN


Centrul de Formare
in Ultrasonografie
“Dr. I. C. Cantacuzino” Inflamatii
 Complicatii:
– Fistula vezicorectala,
– Fistula vezicovaginala,etc

Prof. Dr. Ghe. JOVIN


Centrul de Formare
in Ultrasonografie
“Dr. I. C. Cantacuzino” Calculii
 Dimensiuni variate
 Ultrasonografic:
– grup ecogen
– cu umbra posterioara
– care isi modifica localizarea cu schimbarea de
pozitie

Prof. Dr. Ghe. JOVIN


Centrul de Formare
in Ultrasonografie
“Dr. I. C. Cantacuzino” Tumori
 Cancerul cu celule de tranzitie
– cel mai frecvent,
– simptom major hematuria,
– 70% sunt neinvazive,
– aspectul ecografic este nespecific,
– diagnosticul se face histologic
 Tumori rare:
– fibrom,
– hemangiom,
– limfom,
– sarcom.

Prof. Dr. Ghe. JOVIN


PROSTATA SI
VEZICULELE
SEMINALE

Autor:
Pofesor Dr. Gheorghe Jovin
Centrul de Formare
in Ultrasonografie
“Dr. I. C. Cantacuzino” Anatomia Prostatei
 Localizare, organe vecine,structuri care o strabat.
 Impartire:
– Veche_ in lobi- ant, post, median, drept,stang
– Actuala- in zone:
• interna –compusa din:
– zona de tranzitie (5%-10% din vol total),
– zona centrala (15%-20% din vol total),
– langa care se afla zone periferica situata posterior si lateral (
70%-75% dinvol total);
• anterior se afla zona fibromusculara iar in zona interna se mai
gasesc zona periuretrala si veru montanum.

Prof. Dr. Ghe. JOVIN


Centrul de Formare
in Ultrasonografie
“Dr. I. C. Cantacuzino” Anatomia Prostatei
 Dimensiuni
– 20 cmc (gr) max la tineri
– pana la 40 cmc (gr) la varstnici.
 Calculul volumui:
– lungxlatimex adancimex o,56;
– aparate care calculeaza automat cu 2 sau 3
dimensiuni

Prof. Dr. Ghe. JOVIN


Centrul de Formare
in Ultrasonografie
“Dr. I. C. Cantacuzino” Anatomia Prostatei
 Veziculele seminale:
– forma de pastaie orientata oblic in sus si in
afara,
– localizate lateral si deasupra prostatei, aparent
in contact cu aceasta,
– forma si orientarea pot sa varieze in functie de
aparat

Prof. Dr. Ghe. JOVIN


Centrul de Formare
in Ultrasonografie
“Dr. I. C. Cantacuzino” Structura prostatei

Prof. Dr. Ghe. JOVIN


Centrul de Formare
in Ultrasonografie
“Dr. I. C. Cantacuzino” Indicatii si Utilitate
 Transvezical (transabdominal) numai pentru
dimensiuni, afectiuni inflamatorii, rezidiu
vezical.
– nu mai este mentionata in tratatele moderne
– apreciaza eventual hipertrofia nodulara
benigna,
– monitorizeaza rezectiile,
– preciaza prostata in cursul examenellor
ecografice ale vezicii, nu se poate renunta
complect. .

Prof. Dr. Ghe. JOVIN


Centrul de Formare
in Ultrasonografie
“Dr. I. C. Cantacuzino” Indicatii si Utilitate
 Atitudinea actuala legata de problema
majora – ADK prostatic.
 Depistare diagnostic prin:
– tuseu rectal si PSA.
– In cazul unui nodul palpabil si/sau valori mari
ale PSA se face ultrasonografie transrectala (cu
sau fara Doppler) pentru ghidarea biopsiilor.

Prof. Dr. Ghe. JOVIN


Centrul de Formare
in Ultrasonografie
“Dr. I. C. Cantacuzino” Efectuarea Examenului
 Transvezicala
– vezica plina ( 3 ore fara sa urineze),
– transductor de 2,5-5 MHz,
– decubit dorsal
 Transrectala
– transductor special (6-10 MHZ) protejat
(prezervativ) diferite tipuri (rotativ, sect+long.,
cristalele la capat –cel mai folosit)
 Bolnavul culcat pe stanga; tuseu rectal
prealabil

Prof. Dr. Ghe. JOVIN


Centrul de Formare
in Ultrasonografie
“Dr. I. C. Cantacuzino” Inflamatii
 Simptome:
– dureri,
– febra,
– hemospermie,
– tulb. urinare;
– sunt afectate deobicei si veziculele seminale.

Prof. Dr. Ghe. JOVIN


Centrul de Formare
in Ultrasonografie
“Dr. I. C. Cantacuzino” Inflamatii
 Prostatita cronica:
– noduli de ecogenitate diferita,
– calcificari de canale ejaculatorii,
– ingrosarea capsulei,
– neregularitatea gl. periureterale,
– distensia veziculelor seminale,
– dilatarea venelor periprostatice.

Prof. Dr. Ghe. JOVIN


Centrul de Formare
in Ultrasonografie
“Dr. I. C. Cantacuzino” Inflamatii
 Prostatita acuta:
– US fara mare utilitate,
– diagnosticul se face clinic,
– US utile in diagnosticul abcesului.
 Chiste de prostata (can ejaculatorii, utricula,
canle Mulleriene),
 Chiste de vezicule seminale

Prof. Dr. Ghe. JOVIN


Centrul de Formare
in Ultrasonografie
“Dr. I. C. Cantacuzino”
Hipertrofia Nodulara Benigna
(Adenomul)
 Volum peste 40 de cmc (gr), sau nodul
– situat deobicei anterior, bomband in vezica,
situat in zona interna,
– partea posterioara este impinsa mult catre
periferie,
– se delimiteaza o capsula utila pentru
interventiile chirurgicale

Prof. Dr. Ghe. JOVIN


Centrul de Formare
in Ultrasonografie
“Dr. I. C. Cantacuzino”
Hipertrofia Nodulara Benigna
(Adenomul)
 Structura ultrasonografica foarte variabila:
– hipo-sau hiperecogena,
– noduli de diferite dimensiuni,
– calcificari, corpi amilacei,
– uretra poate fi comprimata cu deformarea traseului.
 Ultrasonografic nu poate fi diferentiata cert de
nodulul malign. Dupa PSA (crescut) este
necesara biopsia pentru diagnostic cert.

Prof. Dr. Ghe. JOVIN


Centrul de Formare
in Ultrasonografie
“Dr. I. C. Cantacuzino” ADK de Prostata
 Situat:
– in 70% din cazuri in zona periferica,
– in 20% din cazuri in zona de tranzitie si
– in 1%-5% in zona centrala

Prof. Dr. Ghe. JOVIN


Centrul de Formare
in Ultrasonografie
“Dr. I. C. Cantacuzino” ADK de Prostata
 Clasificari si stadializari multiple putin
importante pentru ultrasonografist:
– se iau in consideratie marimea tumorii,
– proportia de prostata afectata,
– invadarea capsulei si a tesuturilor din jur (in
special a vezicii urinare)
– ganglionii apropiati, metastaze, gradul de
diferentiere histologica.

Prof. Dr. Ghe. JOVIN


Centrul de Formare
in Ultrasonografie
“Dr. I. C. Cantacuzino” ADK de Prostata
 Ultrasonografia Transrectala este indicata
– cand tuseul este anormal,
– cand PSA este crescuta (peste 10 ng/ml),
– fosfataza alcalina este crescuta, sau creste
densitatea PSA (valPSA/vol prostatei, normal
0,12-0,15).
– se face si in cazuri de PSA mare fara nodul
palpabil, sau atunci cand un nodul este suspect
chiar daca PSA este normal sau la limita.

Prof. Dr. Ghe. JOVIN


Centrul de Formare
in Ultrasonografie
“Dr. I. C. Cantacuzino” ADK de Prostata
 Caractere ultrasonografice nespecifice
– dimensiuni variabile,
– pozitia posterioara,
– hipoecogene (60%-75%), izoecogene (25%-
40%) si hiperecogene (1%-2%)
– capsula si vezica pot fi invadate:
• tumorile izoecogene pot fi asimetrice
• sa duca la bombarea capsulei
• sa prezinte arii de atenuare.

Prof. Dr. Ghe. JOVIN


Centrul de Formare
in Ultrasonografie
“Dr. I. C. Cantacuzino” ADK de Prostata
 Se efectuiaza exmen Doppler pentru zone
hipervesculare _ tinte de punctie
 Punctia se efectuiaza in nodul dar se
recomanda punctia in sextant – sub ghidaj
ecografic

Prof. Dr. Ghe. JOVIN


Centrul de Formare
in Ultrasonografie
“Dr. I. C. Cantacuzino”
Comparatii cu alte metode
imagistice
 CT
– mai putin eficient
 RMN
– mai eficient
– dar scump,
– greu la biopsie

Prof. Dr. Ghe. JOVIN


Centrul de Formare
in Ultrasonografie
“Dr. I. C. Cantacuzino” ALTE UTILIZARI
 Planificarea terapiei (crio, Rx)
 Monitorizarea evolutiei dupa terapie
 Monitorizarea dupa rezectie la ADK si
HNB

Prof. Dr. Ghe. JOVIN


Centrul de Formare
in Ultrasonografie
“Dr. I. C. Cantacuzino” PERSPECTIVE
 Mai degraba rafinarea metodelor
biochimice:
– PSA liber,
– PSA legat de antichimotripsina,
– Kallicreina umana 2 (hK2)

Prof. Dr. Ghe. JOVIN


Centrul de Formare
in Ultrasonografie
“Dr. I. C. Cantacuzino” CONCLUZII:

 De cunoscut exact utilitatea si eficienta


metodei.

Prof. Dr. Ghe. JOVIN


SCROTUL

Prof. Dr. Ghe. JOVIN


Centrul de Formare
in Ultrasonografie
“Dr. I. C. Cantacuzino” TEHNICA
 Examen in decubit dorsal.
 Transductori de 7,5-10 MHz.
 Scala gri + Doppler - pentru flux lent.
 Suport pentru testicol (scandurica, prosop).
 Palpare inainte sau si in timpul examenului.

Prof. Dr. Ghe. JOVIN


Centrul de Formare
in Ultrasonografie
“Dr. I. C. Cantacuzino” ANATOMIE NORMALA
 Ecostructura granulara.
 Dimensiuni:
– Lung: 35-50 mm,
– Lat: 25-35 mm,
– Adancime: 15-25 mm.

Prof. Dr. Ghe. JOVIN


Centrul de Formare
in Ultrasonografie
“Dr. I. C. Cantacuzino” Testicul normal

Mediastinum testis

Prof. Dr. Ghe. JOVIN


Centrul de Formare
in Ultrasonografie
“Dr. I. C. Cantacuzino” STRUCTURA INTERNA
 Sept interscrotal.
 Cavitatea tunicii vaginale cu putin lichid.
 Septurile testiculare.

Prof. Dr. Ghe. JOVIN


Centrul de Formare
in Ultrasonografie
“Dr. I. C. Cantacuzino” Testicul normal

Prof. Dr. Ghe. JOVIN


Centrul de Formare
in Ultrasonografie
“Dr. I. C. Cantacuzino” Testicul normal

Artera testiculara

Sectiune transversala.

Artera testiculara

Prof. Dr. Ghe. JOVIN


Centrul de Formare
in Ultrasonografie
“Dr. I. C. Cantacuzino” INVELIS
 Tunica albugineea.
 Posterior si superior rete testis (organul
Haller).
 Se continua cu cordonul spermatic.

Prof. Dr. Ghe. JOVIN


Centrul de Formare
in Ultrasonografie
“Dr. I. C. Cantacuzino” EPIDIDIMUL
 Situat superior si posterolateral.
 Cap: 10-12 mm.
 Corp: 2-5 mm.
 Coada: 5 mm.

Prof. Dr. Ghe. JOVIN


Centrul de Formare
in Ultrasonografie
“Dr. I. C. Cantacuzino” DUCTUL DEFERENT
 Continua capul epididimului spre cordonul
spermatic.

Prof. Dr. Ghe. JOVIN


Centrul de Formare
in Ultrasonografie
“Dr. I. C. Cantacuzino” APENDICE
 Se vad bine cand este lichid in scrot:
– Organ Giraldo – la polul superior;
– Apendicele epididimului – la polul superior;
– Apendicele testicular;
– Organ Haller – la polul inferior.

Prof. Dr. Ghe. JOVIN


Centrul de Formare
in Ultrasonografie
“Dr. I. C. Cantacuzino”
VASCULARIZATIE
ARTERIALA
 Arterele spermatice trec in arterele
testiculare.
 Arterele cremasteriene si transmediastinale.
 Doppler IR- 0,6.

Prof. Dr. Ghe. JOVIN


Centrul de Formare
in Ultrasonografie
“Dr. I. C. Cantacuzino” Vascularizatia testiculului

Prof. Dr. Ghe. JOVIN


Centrul de Formare
in Ultrasonografie
“Dr. I. C. Cantacuzino” Vascularizatia testiculului

Prof. Dr. Ghe. JOVIN


Centrul de Formare
in Ultrasonografie
“Dr. I. C. Cantacuzino” VENELE TESTICULARE.
 Nu se vad cu Doppler:
– V. spermatica dreapta in V. cava inferioara;
– V. spermatica stanga in vena renala.
 Vena spermatica externa in vena iliaca
externa.

Prof. Dr. Ghe. JOVIN


CHISTE SI LEZIUNI
PSEUDOCHISTICE
Centrul de Formare
in Ultrasonografie
“Dr. I. C. Cantacuzino” DILATATIA RETE TESTIS
 Datorita obstructiei ductului spermatic
dupa:
– infectii;
– Traumatism.
 Bilaterala (45%).
 Asociata cu spermatocelul (74%).
 Aspect US:
– uneori tipic,
– uneori ca o tumora sau inflamatie,
– Color pentru diferentierea fata de vene dilatate.
Prof. Dr. Ghe. JOVIN
Centrul de Formare
in Ultrasonografie
“Dr. I. C. Cantacuzino” CHISTE TESTICULARE
 Apar dupa 60 de ani.
 Relativ rare.
 Chiste in tunica albugineea.
 Displazie chistica.
 Chiste epidermoide.

Prof. Dr. Ghe. JOVIN


Centrul de Formare
in Ultrasonografie
“Dr. I. C. Cantacuzino” CHISTE EPIDIDIMALE
 70 % din barbati au chiste epididimale mai
ales la nivelul capului.
 Chistele mari se diferentiaza greu de
hidrocel si de spermatocel (lichid cu
ecouri).

Prof. Dr. Ghe. JOVIN


Centrul de Formare
in Ultrasonografie
“Dr. I. C. Cantacuzino” HIDROCELUL
 Lichid in tunica vaginala.
 Frecvent (65% din barbati).
 Comunicant (influentat de palpare) sau
necomunicant.
 Ecourile din lichid - sange, puroi sau cristale de
colesterol.
 Poate fi primar sau secundar (oricarei afectiuni
testiculare).
 Bilateral in 10% din cazuri.
 Uneori fleboliti scrotali.
 Pereti grosi = orhiepididimita.
 De diferentiat de limfocel si de spermatocel.
Prof. Dr. Ghe. JOVIN
Centrul de Formare
in Ultrasonografie
“Dr. I. C. Cantacuzino” TORSIUNEA TESTICULARA
 Recupereaza:
– Intre 4 si 12 ore interventia recupereaza 75%;
– Dupa 12 ore se recupereaza 10%-20% din cazuri.
 Aspect US:
– Normal, la 6 ore dupa debut exclude torsiunea;
– Semne: pozitie anormala, edem scrotal, aspect
heterogen (lezine ireversibila);
– Lipsa de flux la ex. Doppler (la celalalt prezent),
sensibilitate si specificitate mare;
– Uneori flux prezent cu IR mare - la tromboza venoasa
IR mici.
 Torsiunea subacuta – diagnostic ratat; testic.creste
initial, devine heterogen apoi scade.
Prof. Dr. Ghe. JOVIN
Centrul de Formare

TORSIUNEA APENDICULARA
in Ultrasonografie
“Dr. I. C. Cantacuzino”

 Este greu vizibila la examenul


ultrasonografic.

Prof. Dr. Ghe. JOVIN


INFLAMATII
Centrul de Formare
in Ultrasonografie
“Dr. I. C. Cantacuzino” EPIDIDIMITA ACUTA
 75% din inflamatiile scrotale.
 25% asociata cu orhita.
 10% bilaterala.
 Cauza cea mai frecvanta - infectia retrograda.
 Cordonul spermatic este tumefiat cu
hipervascularizatie – sensibilitate f. mare 90%-
100%.
 Focare hipoecogene indica abcedare.
 Cand este implcat testicolul – testicul mare,
hipoecogen.

Prof. Dr. Ghe. JOVIN


Centrul de Formare
in Ultrasonografie
“Dr. I. C. Cantacuzino” INFLAMATIA CRONICA
 De obicei, epididimita acuta recurenta.
 Rar, tbc, parazitoze.
 Aspecte US:
– Hiperecogenitati, calcificari;
– Aspect haterogen;
– Orhita cronica este rara;
– Orhiepididimita granulomatoasa;
– Sarcoidoza - f. rara – nodul hiperecogen;
– Pahivaginalita – ingrosare difuza sau focala a
tunicii vaginale.

Prof. Dr. Ghe. JOVIN


Centrul de Formare
in Ultrasonografie
“Dr. I. C. Cantacuzino” INFARCTUL TESTICULAR
 Seamana cu neoplasmul.
 Ultrasonografic:
– Nodul hiperecogen;
– Difuz conturat;
– Avascular la ex. Doppler.

Prof. Dr. Ghe. JOVIN


Centrul de Formare
in Ultrasonografie
“Dr. I. C. Cantacuzino” TRAUMATISME
 Hemoragii intratesticulare:
– Se urmareste integritatea albugineii si a epididimului,
– Daca apare un hematocel, se monitorizeazat
tratamentul.
 Aspect US:
– Contur neregulat, zone hipo- si hiperecogene;
– Hematocelul seamana cu hidro- si cu piocelul.
 Daca interventiile intarzie peste 72 de ore
orhiectomiile cresc in pana la 55%.
 Pana la 31% din fracturi nu se diagnosticheaza.

Prof. Dr. Ghe. JOVIN


Centrul de Formare
in Ultrasonografie
“Dr. I. C. Cantacuzino” CRIPTORHIDIA
 75% - 80% localizata in canalul inghinal.
 Aspectul US:
– Hipoecogen;
– De demonstrat hilul hiperecogen pentru a se
evita confuziile.
 Asociata relativ frecvent cu carcinoame si
cu hernii inghinale.

Prof. Dr. Ghe. JOVIN


PATOLOGIA TUMORALA
Centrul de Formare
in Ultrasonografie
“Dr. I. C. Cantacuzino” TUMORILE EPIDIDIMULUI
 Tumorile solide sunt rare.
 75% tumori benigne adenomatoidala – de
obicei la niveleul cozii - mai ecogena decat
testicolul.
 Granuloame spermatice dupa vasectomie.

Prof. Dr. Ghe. JOVIN


Centrul de Formare
in Ultrasonografie
“Dr. I. C. Cantacuzino” TUMORILE TESTICULERE
 4%-6% din tumorile urogenitale masculine.
 95% din tumorile maligne sunt cu celule
germinative.
 De obicei se palpeaza.
 Pot apare metastaze, uneori oculte,
descoperite la US.
 La examenul Doppler color hipervasculare
cand d >1,6 cm.

Prof. Dr. Ghe. JOVIN


Centrul de Formare
in Ultrasonografie
“Dr. I. C. Cantacuzino” SEMINOMUL
 40% - 50% din tumorile cu celule
germinative.
 Aspect US:
– unul sau mai multe focare hipoecogene,
– cu microcalcificari (1/3 dincazuri),
– vascularizatie crescuta la examenul Doppler.
• Fig seminom pur; vascular la ex Doppler Fig
seminom pur multinodular Fig seminom cu
hipervascularizatie, vase distorsionate

Prof. Dr. Ghe. JOVIN


Centrul de Formare
in Ultrasonografie
“Dr. I. C. Cantacuzino” TUMORI NONSEMINOAME
 Carcinom cu celule embrionare heterogene.
 Teratoame cu componente cistice si solide
(os, cartilagiu).
 Coriocarcinom.
 Tumori de sac vitelin.
 Tumori germinative mixte - 40% din
tumorile nonseminoame.

Prof. Dr. Ghe. JOVIN


Centrul de Formare
in Ultrasonografie
“Dr. I. C. Cantacuzino” TUMORI STROMALE
 5% din cancerele testiculare:
– tumori cu celule Leydig - legate de tulburari
endocrine;
– tumori cu celule Sertoli;
– tumori carcinoide primare;
– resturi adrenale bilaterale.

Prof. Dr. Ghe. JOVIN


Centrul de Formare
in Ultrasonografie
“Dr. I. C. Cantacuzino”
ALTE TUMORI
TESTICULARE
 Limfom malign:
– Ultrasonografic:
• testicul integral hipoecogen;
• sau leziuni hipoecogene multifocale.
 Leucemie.
 Metastaze.
 Macroorhidia.

Prof. Dr. Ghe. JOVIN


TUMORI „PRAJITE”
Centrul de Formare
in Ultrasonografie
“Dr. I. C. Cantacuzino”

 Apar:
– ca cicatrici cu centrul hipoecogen,
– cu margini hiperecogene reprezentand resturi
de tumori testiculare.
 Uneori, apar intai metastaze
retroperitoneale.

Prof. Dr. Ghe. JOVIN


Centrul de Formare
in Ultrasonografie
TUMORI EXTRATESTICULARE
“Dr. I. C. Cantacuzino”

SI EXTRAEPIDIDIMARE
 Tumori de cordon spermatic – de obicei
lipoame.
 Tumori adenomatoide sau granuloame de
albuginee.
 Tumori ale tunicii vaginale - mezotelioame
benigne.
 Sarcom testicular primitiv.
 Chiste epidermoide.

Prof. Dr. Ghe. JOVIN


Centrul de Formare
in Ultrasonografie
“Dr. I. C. Cantacuzino”
MICROLITIAZA
TESTICULARA
 Probabil proces primar.
 Apare relativ rar.
 Se poate asocia cu alte afectiuni, in special
cu tumori cu cel germinative pe testicul.
controlateral.
 Aspect US: puncte ecogene multiple.

Prof. Dr. Ghe. JOVIN


Centrul de Formare
in Ultrasonografie
“Dr. I. C. Cantacuzino” INFERTILITATEA
 Se cauta ultrasonografic: dimensiunile
testiculelor, integritatea epididimului si
varicocelul.
 Varicocelul - cauza a 37% din infertilitati -
vene dilatate 3 criterii:
– vene cu diam >3 mm;
– dimensiunea venelor creste la man Valsalva;
– flux retrograd la manevra Valsalva;
 Exista varicocel secundar – tumori renale
sau retroperitoneale.

Prof. Dr. Ghe. JOVIN


Centrul de Formare
in Ultrasonografie
“Dr. I. C. Cantacuzino”
PATOLOGIA PERETELUI
SCROTAL
 Constituita din:
– Chiste:
• Seboreice;
• Epidermoide;
– Abcese.

Prof. Dr. Ghe. JOVIN


Centrul de Formare
in Ultrasonografie
“Dr. I. C. Cantacuzino”
SCROTUL DUPA
ORHIECTOMIE
 Hematoame.
 Recidive de tumori in testicolul restant.

Prof. Dr. Ghe. JOVIN


PENISUL
Centrul de Formare
in Ultrasonografie
“Dr. I. C. Cantacuzino” ANATOMIE
 Corpi cavernosi.
 Corpul spongios:
– cu uretra in mijloc;
 Arterele penile,
– cavernoase,
– dorsale.
 Vene:
– sinosoide din corpii cavernosi,
– venele circumflexe,
– vena superficiala dorsala.
 Albugineea care inveleste corpii cavernosi.

Prof. Dr. Ghe. JOVIN


Centrul de Formare
in Ultrasonografie
“Dr. I. C. Cantacuzino” Anatomia penisului

Prof. Dr. Ghe. JOVIN


Centrul de Formare
in Ultrasonografie
“Dr. I. C. Cantacuzino” FIZIOLOGIE
 Dilatarea sinusoidelor:
– prin relaxare musculara;
– comprima venele;
– duc la rigiditate.
 Stimuli colinergici mediati prin oxizi de
azot.

Prof. Dr. Ghe. JOVIN


Centrul de Formare
in Ultrasonografie
“Dr. I. C. Cantacuzino” IMPOTENTA
 Diagnosticul tulb vasculare. Screening.
 Influx arterial redus sau cresterea scurgerii venoase.
 Examen Doppler:
– inainte si dupa injectare de vasodilatator (se injecteaza
papaverina, phentolamina sau prostaglandina E in corpii
cavernosi). Pericol de incidente (priapism, leziuni ale
spongioasei), se face de sub controlul unui urolog.
– Normal la examenul Doppler rezistenta arteriala creste
progresiv.
– Valori patologice viteza maxima sistoloica mai mica
decat 25 cm/sec (insuficienta arteriala) sau traseu
permanent cu rezistenta mica (insuficienta venoasa).
– Se verifica arteriografic.

Prof. Dr. Ghe. JOVIN


Centrul de Formare
in Ultrasonografie
“Dr. I. C. Cantacuzino”
Aspectul normal al undelor in
artera cavernoasa

Prof. Dr. Ghe. JOVIN


Centrul de Formare
in Ultrasonografie
“Dr. I. C. Cantacuzino” IMPOTENTA
 Se mai examineaza:
– uretra (pentru stricturi);
– boala Peyronie (pentru placi);
– suspiciunea (pentru tumori);
– traumatismele (care pot prezenta fistule arterio-
venoase).

Prof. Dr. Ghe. JOVIN