Sunteți pe pagina 1din 43

Adenoflegmonul

prelegere
26(06)-02-2013 Ro Ru

Dumitru Hîţu
Doctor în medicină, conferenţiar universitar
Catedra de ChOMFIO
USMF “N. Testemiţanu”
Planul
1. Definiţia – inflamaţia GL şi ţesutului adipos adiacent.
2. Etiologia
3. Frecvenţa localizării
4. Patogenia
5. Particularităţile de evoluţie a AF
6. Particularităţile clinice după sediu în spaţiile
interfasciale.
7. Clinica: locală şi generală
8. Diagnosticul
9. Diagnosticul diferenciat
10. Tratamenul conservativ
11. Tratamenul chirurgical
Tema 5. Adenoflegmonul 123

• Etiologia şi patogenia adenoflegmonului:


• În cazul adenoflegmonului procesul inflamatoriu
trece mai multe faze clinice ca: limfadenita
acută seroasă, limfadenita purulentă şi
adenoflegmonul. Factorii etiologici sunt acei ca
la limfadenită.
Etiologia adenitelor

• Factorii predispozanţi: Gripa, IVA, Caşecsia, stresul,


diabetul, psihozele, suprarăcirea, supraîncălzirea, ....
• Factorii determinanţi: Odontogene-pulpita, Pt, parodontita,
pericoronarita,periostita, ostiomielita, chist, alveolita, abces,
flegmon, granulom migrant.
• Stomatogene –stomatita ulceronecrotică, gingivita, stomatita,
• Specifice-tuberculoza, luis, actinomicoza, SIDA,
• ORL-amigdaliene, rinogene, otogene, sinusitele,
• Dermatogene-piodermite, acnee, furuncul, carbuncul,
• Glandele salivare-sialodochita, sialoliteaza, sialoadenitele.
• Traumatici
• Tumorii
Frecvenţa
• Daignosticul nestabilit sau stabilit greşit după datele
noastre din 2008 – 22%. ( ) ,2009

• După datele profesorului D. Şcerbatiuc ( ). 1985, pag. 24

(adenoflegmonul-10,6%) din numărul total de


infecţii odontogene trataţi în secţia ChOMF.
• Diagnosticul greşit stabilit în procesele inflamatorii
ale sistemului limfatic variază între 26-56,3% după
datele Нанашев В. К. (1989). ( ) Тимофеев А. А. 1998, Tom I, pag. 219.

• După datele lui Тимофеев А. А. (1998) alcătuiesc


29%. ( )
Тимофеев А. А. 1998, Tom I, pag. 219.
Localizarea adenoflegmonului
• Localizarea adenoflegmonului mai
des este în regiunea submandibulară,
submentonieră, rar parotidiană şi
jugală.
Clinica adenoflegmonului
• Anamneza adnoflegmonului coincide cu
cea a limfadenitei.
• Debutul lent, cu evoluţie liniştită şi
proces infecţios limitat. Limfonodulul de
dimensiunile unei fasole treptat se
măreşte, mai apoi în locul formaţiunii
(fasolă) apare o induraţie slab limitată în
comparaţie cu osteoflegmonul.
Clinica adenoflegmonului
• În cazul adenoflegmonului lipsesc reacţiile
inflamatorii din partea periostului şi
lipseşte contractura musculară
inflamatorie.
• Paralel se instalează semnele clinice
general şi locale în cazul
adenoflegmonului în comparaţie cu
flegmon şi osteoflegmon sunt mai
minore, spre exemplu: temperatura,
slăbiciuni, indispoziţie. Infiltratul, edemul şi
hiperemia sunt limitate au „graniţă” cu
ţesutul sănătos.
Clinica adenoflegmonului
• În flegmonul odontogen şi osteoflegmonul
mobilitatea dinţilor este prezentă şi
lipseşte în adenoflegmon. Legătura
semnelor clinice a limfadenitei permite de
a suspecta adenoflegmonul.
• (Mуковозов Н. И. Диференциальная
диагностика ХЗЧЛО. Ленинград
«Медицина». 1982)
Diagnosticul adenoflegmonului
– Acuzele bolnavului:
– Istoricul dezvoltării bolii:
– Clinica.
– Examenul radiologic
– Puncţia.
– Temperatura.
– ECG şi consultaţia internistului.
– Examenul de laborator, inclusiv antibioticograma.
• Diagnosticul diferenciat al adenoflegmonului:
– Flegmonul odontogen şi osteoflegmonul
D. dif. a adenoflegmonului
• Parotidita şi sialoadenita glandei
submandibulare se deosebesc prin
prezenţa eliminării din ducturile salivare a
salivei cu fulgi sau chiar pură.
• La limfadenita cronică e caracteristic
suprafaţa-rugoasă, de exclus tumora e
necesar biopsia.
• Afectarea nodulilor de luis se
caracterizează prin induraţia lor majoră şi
prezenţa anamnezei, stării obiective
corespunzătoare datelor, fistule,
cronicizări repetate.
D. dif. a adenoflegmonului
• Flegmonul postinecţional – în cazul
utilizării substanţelor anestetice nesterile,
utilizarea seringii nesterile, încălcarea
regulilor de aseptică şi antiseptică în
efectuarea anesteziei. După ce senzaţia
anesteticului a trecut apare contractura
musculară şi peste 2-3 zile apare semnele
inflamatorii. Din cele relatate mai sus
flegmonul postinecţional este inflamarea
unui hematom.
Flegmonul postinecţional
–Continuare ....
–Contractura reflectoră care apare după
efectuarea anesteziei, care mai apoi
trece în contractura inflamatorie.
–Apariţia durerii la deglutiţie, care anterior
de anestezie nu a fost.
–Prezenţa infiltratului după anestezie.
D. dif. a adenoflegmonului
• Parotidita şi sialoadenita glandei submandibulare se deosebesc prin
prezenţa eliminării din ducturile salivare a salivei cu fulgi sau chiar pură.
• La limfadenita cronică e caracteristic suprafaţa-rugoasă, de exclus tumora e
necesar biopsia.
• Afectarea nodulilor de luis se caracterizează prin induraţia lor majoră şi
prezenţa anamnezei, stării obiective corespunzătoare datelor.
• Flegmonul postinecţional – în cazul utilizării substanţelor anestetice
nesterile, utilizarea seringii nesterile, încălcarea regulilor de aseptică şi
antiseptică în efectuarea anesteziei. După ce senzaţia anesteticului a trecut
apare contractura musculară şi peste 2-3 zile apare semnele inflamatorii.
Din cele relatate mai sus flegmonul postinecţional este inflamarea unui
hematom.
– Contractura reflectoră care apare după efectuarea anesteziei, care mai apoi
trece în contractura inflamatorie.
– Apariţia durerii la deglutiţie, care anterior de anestezie nu a fost.
– Prezenţa infiltratului după anestezie.
Tratamentul medicamentos
adenoflegmonului
• Tratamentul medicamentos adenoflegmonului.
• Împotriva microbului-antibiotici-conform
antibioticogramei sau cu spectru larg de acţiune, sau
din seria macrolidelor
• Antifungice-nistatin, levorin,
• Antidolorante: analghin, ketanol, tramal,
• Antihistaminice: CaCl, dimidrol, suprastin, tavigil,
pipolfen
• Dezintoxicarea-picurători- NaCl 0,9%, gluciza 5%,
hemodez, sol Ringer-staţionar.
• Antipiretice-aspirin, paracetamol,
• Imunostimulante-dicaries, metiluracil
Tratamentul chirurgical
adenoflegmonului
• Tratamentul chirurgical adenoflegmonului:
Deschis.
Aspectul clinic lateral
Aspectul clinic an fas
Marcarea inciziei
Prelucrarea cîmpului operator Izolarea
cîmpului operator Anestezia
Antibioticograma ( ) (2)
alt bolnav
Puncţia
Incizia
Evacuarea puroiului
H2O2
Furacilină, clorhexidină
Drenaj
Absenţe
Data Prezenţi Absenţi

Total % Total %

5 57 53,77 49 46,22

12 74 69,81 32 30,18

19 90 84,90 16 15,09

26
Bibliografia
• Burlibaşa C. Chirurgie orală şi maxilofacială. Bucureşti: Editura medicală,
2003. Pag. 338 - 344.
• Guţan A. şi colaboratorii catedrei, Chirurgia stamatologică. Chişinău.
1999. Partea II. Pag. 58-62.
• Timoşca G., Burlibaşa C. Chirurgie orală şi maxilofacială. Chişinăui:
Universitas, 1992. Pag. 343-348.
• Ghicavîi V. Farmacoterapia afecţiunilor stomatologice : ghid /S. Sârbu, N.
Bacinschii, D. Şcerbatiuc. Ed. a 2-a revăz. şi compl. - Chişinău, 2002. – P.
431-432.
• Matcovschi C., V. Procopişin, B. Parii. Chid farmacoterapeutic. Chişinău,
2004.
• Pricop M., E. Urtilă. Infecţiile buco-maxilo-faciale. Timişoara 1994, pag. 97-
108.
• Андриеш В. Н. Анатомия лимфатической системы. Лекция 1998. стр.
79. Кишинёв.
• Гуцан А. Е. Справочник челюстно-лицевых операций /И. Бернадский, П.
Д. Годорожа, Д. И. Щчербатюк. Кишинев, 2001. стр. 67 - 70.
Bibliografia
• Бернадский Ю. И. Xирургия челюстно-лицевой облaсти. Москва, 1999. – C. 1 -
103.
• Робустова Т. Г. Хирургическая стоматология. Москва: Медицина, 2003. - C.
255-265.
• Робустова Т. Г. Хирургическая стоматология. Москва 1996, 428-465.
• Пасевич И. А., Шаргородский А. Г. Инфракрасное низкоинтенсивное
лазерное излечение в диагностике и комплексном лечении острого
неспецифического лимфаденита лица и шеи у детей. Стоматология, 2, 1999,
стр. 28-31.
• Терешенко А. Е., В. С. Агапов, Е. А. Кузнецов, В. Н. Царев, С. В. Тарасенко.
Динамика иммунного статуса больных с флегмон челюстно-лицевой облости
при эндолимфатической антибиотикотерапии. Стоматология, 6, 2000, стр. 36-
39.
• Mуковозов Н. И. Диференциальная диагностика ХЗЧЛО. Ленинград
«Медицина». 1982. 113 – 119.
• Малимон Т. В. Фурункулы и карбункулы у детей и подростков. Методы
профилактики и лечения. Автореф. дисс. д-ра. мед. наук. – Пермь. 2006. стр. 19
• Шаргородский А.Г. Воспалительные заболевания челюстно-лицевой области
и шеи. М.,1985, p.245-253.
• Щербатюк, Д. И. Профилактика и лечение воспалительных заболеваний
челюстно-лицевой облaсти. – Кишинев: Штиинца, 1987. – C. .3-34.
Limfadenita acută bilaterală (2)
Limfadenita acută bilaterală (2)
Cicatricile postoperatorii (2)
Caz linic 3
Caz linic 3
Pe viitor - Vasile

• Deschiderea;
• Evacuarea puroiului-prin absorbţie;
• Prelucrare prin antiseptici;
• ....
• Suturat plaga( ) cu suturi în laţ;

• Drenajul se înlătură la a doua zi.( )


Şar, 2002, pag. GPD ???
Frecvenaţa
• Datele noastre D. Hîţu 2006-174 bolnavi
• Acută seroasă - 102
• Acută purulentă - 35
• Adenoabces - 24
• Cronică purulentă - 3
• Cronică exacerbată - 9
• Cronică hipertrofică – 1
• Adenoflegmon - ???
Aspectul clinic an fas a adenoflegmonului
Caz clinic D. Schiţă tehnică drenarea infecţiei
prin microincizii
Aspectul adenoflegmonului-metoda noastră
Aspectul adenoflegmonului postoperator
Pe parcursul anilor 1991-1995 în Secţia de
ChOMF sau examinat fişele a 723 de bolnavi cu
flegmaone.
B-66,4%;F-33,6%. Urban-54,5%; Rural-46,5%.
F.Odont-56,4%;F.Neodont-43,6%.
Etiologia:
Odont-56,4%(38,48-36,3%;36,46-21,6%;37,47-21,1%;26.9%-maxilarul superior);
Traumat-14%;
Tonzilogen,Dermatogen-7,6%.
Nestabilit-22%. (coencide cu datele 2008 DH)
S.L., D.Ş.,I.M. Factorul etiologic în dezvoltarea flegoanelor regiunii OMF. Zilele USMF “Nicolae
Testemiţanu”. Materialele conferinţei ştiinţifice anuale a claboratorilor şi studenţilor.Chişinău,1997,p.472
F.O-56,4% F.Nodont-43,6%
1991-1995 ( )
723

Sexul Bărbaţi Femei


Flegmon 275 133
odontogen
Adenoflegmon 5 2
Osteoflegmon 71 19
Flegmon 23 15
neodontogen
Adenoflegmon 143 49