Sunteți pe pagina 1din 16

BIOCONVERSIA REZIDUURILOR

LIGNOCELULOZICE ÎN ENZIME CU
IMPORTANȚĂ ECONOMICĂ-
REZIDUURI DE TRESTIE DE ZAHĂR
Cuprins
• Conceptul de bioconversie
• Biomasa lignocelulozică
• Valorificarea biomasei vegetale prin conversie
• Reziduurile lignocelulozice rezultate din procesarea
trestiei de zahăr
• Tulpini microbiene ce pot fi cultivate pe reziduuri de
trestie de zahăr și enzimele produse
• Tehnici de bioprocesare
• Obținerea de enzime și produse cu valoare adăugată
• Enzime obținute prin utilizarea reziduurilor de trestie de
zahăr și microorganismul utilizat pentru pbținerea
acestora
Conceptul de bioconversie
• = biotranformare
• =transformare microbiologică
• = procesul de transformare a unor constituenți
organici, aflați în stare de rebuturi sau reziduuri
ale unor procesări industriale sau agricole, sub
forma unor produse cu valoare economică
ridicată.
• Biomasa poate fi considerată masa materialului
organic din orice material biologic și, prin
extensie, orice masă mare de materie biologică.
Biomasa lignocelulozică
• Diferitele categorii de industrii produc un bogat
sortiment de deșeuri și reziduuri solide, lichide sau
gazoase. Multe dintre ele sunt reciclate și se folosesc
tot în industrie sau ca materiale de construcții.
• Cantități mari de „deșeuri” lignocelulozice sunt
generate prin practicile forestiere și agricole,
industria hârtiei, industria lemnului și a multor
agroindustrii.
• Lignoceluloza este componenta structurală majoră a
plantelor lemnoase și a plantelor non-lemnoase și
reprezintă o sursă majoră de materii organice
regenerabile.
• Cu toate acestea, cantitățile uriașe de biomasă
vegetală reziduală considerată „deșeuri” pot fi
transformate în diferite produse cu valoare diferită,
inclusiv biocombustibili, substanțe chimice, surse de
energie ieftine pentru fermentație, furaje
îmbunătățite pentru animale și nutrienți pentru Fig.1 Constituenții lignocelulozei
oameni. Enzimele lignocelulitice au, de asemenea,
aplicații potențiale semnificative în diverse industrii,
inclusiv produse chimice, combustibil, alimente,
bere și vin, hrană pentru animale, textile și
spălătorii, celuloză și hârtie și agricultură.
Reziduuri lignocelulozice

Prelucrarea cerealelor și legumelor


Paie, coceni, coji, tărâțe, turte de cereale,
semințe, fructe și sucuri neutiizate

Trestie de zahăr
Reziduu fibros rezultat după zdrobirea
produsului

Prelucrarea lemnului
Soarță, așchii, rumeguș, frunze,

Deșeuri de animale
Gunoi de grajd și alte deșeuri

Fig. 2 Surse de reziduuri lignocelulozice


Deșeuri din comunități
https://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S Ziare vechi, hârtie, carton, mobilier vechi
1364032116301241
• Compoziția principalelor surse de biomasă
lignoceulozică este diferită în funcție de
proveniență (Tabelul 1).
Tabelul 1. Conținutul lignocelulozic al reziduurilor agricole comune
Materiale lignocelulozice Celuloză (%) Hemiceluloză (%) Lignină(%)

Tulpini de foioase 40-55 24-40 18-25


Tulpini de râșinoase 45-5- 25-35 25-35
Coji de nuci 25-30 25-30 30-40
Coceni de porumb 45 35 15
Hârtie 85-99 0 0-15
Paie de grâu 30 50 15
Paie de orez 32 24 18
Deșeuri sortate 60 20 20
Frunze 15-20 80-85 0
Ziare 40-55 25-40 18-30
Reziduu fibros de pulpă 33,4 30 18,9
uscată rezultate după
zdrobirea trestie de zahăr
Valorificarea biomasei vegetale prin
conversie
• Biomasa vegetală destinată conversiei pe cale biologică este
constituită din componentele de bază (celuloză, hemiceluloză
și lignine) ale membranelor celulare de la plantele vii sau
moarte supuse transformărilor. Aceste mase lignocelulozice,
formate din poliglucide fermentescibile au fost, până în
prezent, prea puțin valorificate deși natura pune la dispoziție
cantități enorme de materii prime .
• De la cultura trestiei de zahăr și din industria zahărului rămân
anual 50 de minioane de tone de reziduuri și 67 de milioane de
tone de trestie măcinată. Acestea sunt insuficient folosite, cu
toate că pot folosi ca fertilizanți pe ogoarele agricole, ca furaj
pentru animale sau ca substrat pentru obținerea de enzime cu
importanță economică.
Reziduurile lignocelulozice rezultate din procesarea trestiei de
zahăr

Avantaje ale utilizării


Cei mai mari
Reziduu Costuri reduse de fabricare
producători de
fibros Principalii reziduu:
rezultat după constituenți Brazilia (740 de Obținere de materiale
zdrobirea și sunt: celuloză, milioane de tone calitative
extragerea hemiceluloză și de trestie
lignină. Ușor de obținut (alimentare
sucului. strivită) și India.
constantă și stabilă)

Ușor de tratat și modificat cu


substanțe chimice

Biodegradabil și reciclabil

Fig.3 Trestie de zahăr și reziduu rezultat în urma prelucrării acesteia


(https://www.tradeindia.com/fp4907154/High-Quality-Sugarcane-
Bagasse.html)
Tulpini microbiene ce pot fi cultivate pe reziduuri
de trestie de zahăr și enzimele produse
• Un număr mare de microorganisme, inclusiv bacterii, drojdii și ciuperci au
fost utilizate pentru cultivarea pe acest tip de reziduu.
• Fungii filamentoși, în special bazidiomicetele reprezintă alegerea preferată
pentru producția de enzime, fiind folosite cel mai frecvent.
• Microorganismele cultivate pe acet reziduu lignocelulozic sunt reprezentate
de:
▫ Acinetobacter calcoaceticus,
▫ Agrocybe aegarita
▫ Aspergillus ellipticus, A. Fumigatus, A. Niger, A. ochraceus, A. Hoenicis
▫ Athelia sp.
▫ Candida blankii, C. tropicalis, C. Utilis
▫ Cellulomonas sp.
▫ Cephalosporium sp.
▫ Ceratocystis fimbriata
▫ Fusarium oxysporum
▫ Streptomyces sp.
▫ Schwanniomyces castellii ș.a.
Tehnici de bioprocesare
• Procesele care impilică cultivarea microorganismelor pe
reziduuri de trestie de zahăr pot fi clasificate în general în
două grupuri: procese bazate pe fermentație lichidă (submersă-
SmF) și procese bazate pe fermentație în stare solidă (SSF).

SmF SSF

Reziduu
Reziduu întreg
hidrolizat Sursă de C Suport solid
folosit pe post
folosit ca (energie) inert
de substrat
substrat
Obținerea de enzime și produse cu
valoare adăugată
• Diferite reziduuri agro-industriale, în special reziduul lignocelulozic de
trestie de zahăr, servesc ca un bun substrat pentru producerea de diverse
enzime microbiene importante. Dintre enzimele produse cu astfel de
reziduuri fac parte α-amilaze, celulaze, xilanaze, pectinaze, protează,
invertază, lipază și inulinaza.
• Datorită naturii recalcitrante a biomasei lignocelulozice, un proces de
pretratare este esențial pentru creșterea eficienței conversiei celulozei.
• Tipuri de pretratări ale reziduului de trestie de zahăr :pretratări acide,
alcaline, combinate, organo-solvent, cu acizi organiși și fizice.
• O pretratare adecvată poate îmbunătăți digestibilitatea biomasei și crește
ccesibilitatea enzimelor la materiale.
Enzime obținute prin utilizarea reziduurilor de
trestie de zahăr și microorganismul utilizat pentru
pbținerea acestora
• De-a lungul timpului mulți cercetători au realizat
experimente pentru a pune în evidență utilizarea
reziduurilor lignocelulozice de trestie de trestie de zahăr
ppentru obținerea de enzime cu importanță economică,
folosind diferite microorganisme capabile de exploatarea
acestui substrat. Dintre aceste enzime face parte:
 Xilanaza-enzimă implicată în degradarea materiilor vegetale -
Trihoderma reesei, Aspergillus niger, A. phonicis
Lacază și mangan-peroxidază- Trametes versicolor
Fenol-oxidază - Flammulina velutipes
Endo β-1,4-glucanază- Aspergillus japonicus, Fusarium solani,
Fusarium sp., Fusarium oxysporum, Pestalotiopsis sp.,
Trichoderma pseudokoningii;
β-glucozidazei- F. oxysporum , A. Japonicus;
α-amilaze - rol important în industria de amidon, detergenți,
băuturi și textile- Bacillus subtilis;
Celulaze - Conversia celulozei în glucoză implică acțiunea a
trei enzime : endo-β-1, 4-glucanaze, celobiohidrolaze și β-
glucozidaze - Penicillium echinulatum, Trichoderma
harzianum;
Inulinaze - utilizate pentru producerea siropurilor cu cantităși
mai de fructoză din inulină- Kluveromyces marxianus
Proteaze - Sunt enzime industriale importante care își găsesc
aplicații în detergenți, pielărie, alimente, produse farmaceutice
și în procesele de biormediere- Bacillus lichniformis;
Invertazele - catalizează hidroliza zaharozei în glucoză și
fructoză. Aceste enzime sunt foarte importante în industria
alimentară pentru producerea de îndulcitori artificial – A.
niger;
Lipaze - își găsește aplicații în diferite industrii, cum ar fi
produsele alimentare, farmaceutice, cosmetice, oleo-chimicale,
combustibil și detergenți- Rhizomucor pusillus , Rhizopus
rhizopodiform;
Pectinaze - acestea prezintă aplicații extinse în
industria alimentară și a băuturilor. Este utilizat
pentru clarificarea sucurilor de fructe, a celulozei și a
hârtiei, fermentarea cafelei și ceaiului, gestionarea
deșeurilor, izolarea protoplaștilor - Aspergillus
awamori ;
Lacaze - Aplicațiile potențiale ale lacazei includ
degradarea colorantului industrial, îmbunătățirea
digestibilității biomasei lignocelulozice,
delignificarea, eliminarea compușilor fenolici și a
poluanților toxici- Aspergillus heteromorphus,
Pleurotus ostreatus;
Bibliografie
• Howard, R.L., Abotsi, E., Jasen van Resnsburg, E. L. și Howard, S., 2003,
Lignocellulose biotechnology: issues of bioconversion and enzyme production,
African Journal of Biotechnology Vol. 2 (12), pp. 602-619;
• Karp, S.G., Faraco, V., Amore, A., Birolo, L., Giangrande, C., Coccol, V. T.,
Pandey, C. și Soccol, C. R., 2012, Characterization of laccase isoforms produced
by Pleurotus ostreatus in solid state fermentation of sugarcane bagasse,
Bioresource Technology, 114:735-739;
• Pandey, A., Soccol, C. R., Nigam, P. and Soccol, V. T., 2000, Biotechnological
potential of agro-industrial residues. I: sugarcane bagasse, Bioresource
Technology 74:69-80;
• Petre, M. și Teodorescu, A., Biotehnologia protecției mediului, Vol. II, Ed. CD
Press, București, România, p: 37;
• Loh, Y. R., Rahman, M. E. and Das, C. A., 2013, Sugarcane bagasee- The future
composite material: A literatura review, Resources, Conservation and Recycling
70:14-22;
• Sindhu, R., Gnansounou, E., Binod, P. și Pandey, A., Bioconversion of sugarcane
crop residue for value added products – An overview, Reneweble Energy, 98:203-
215.