Sunteți pe pagina 1din 31

Primul Război Mondial

1914 - 1918
1. Cauzele primului război mondial
a. Alianțe politico-militare
Perioada 1871-1914 este marcată în relaţiile
internaţionale de încheierea unor alianţe politico-militare
care reunesc principalele puteri europene şi domină
viaţa diplomatică a vremii :
“Alianta celor trei împărați” (1873)
Germania, Rusia ,Austro-Ungaria
Alexandru al II-lea Franz Joseph I Wilhelm I
Tripla Alianta (Puterile Centrale)
Mai apropiate ca interese , Germania şi Austro-Ungaria au încheiat în
1879 o alianţă, inamicul principal fiind considerat Rusia.
Nemultumită de ocuparea Tunisiei de către Franţa , Italia a aderat la
aceasta alianţă în 1882.Astfel a re-zultat TRIPLA ALIANŢĂ , initial
cu caracter defensiv, cu asumarea unor obligaţii de ajutor în cazul
unui atac din partea Franţei sau a Rusiei. În 1883 Romania aderă în
secret la această alianţă, în condiţiile deteriorarii relaţiilor cu Rusia.
În 1890, o dată cu urcarea pe tronul Germaniei a lui Wilhelm al II-
lea, Tripla Alianţă capătă caracter ofensiv.
Tripla Întelegere (Antanta)
S-a format în trei etape :
1891-1893-acorduri între Franţa şi Rusia
1904-”Antanta Cordială” între Franţa şi Marea Britanie
1907- acord între Rusia şi Marea Britanie
b. Tendințele expansioniste ale unor Mari
Puteri
• Wilhelm al II-lea ( 1888-1918) a abandonat politica
prudentă a lui Bismarck şi s-a lansat într-o Wetpolitik,
ambiţioasă şi imprudentă, punând bazele Reich-ului
german
• SUA şi Japonia s-au ridicat la rangul de noi puteri ale
lumii
• SUA- progres economic după războiul de secesiune -
1865, după războiul cu Spania 1898- ocupă Filipine,
Porto Rico, protectorat asupra Cubei, anexează Hawai,
1899 cumpără i-la Guam, interes pentru zona Pacificului
• Japonia- ,, Era Meiji’’- tendinţe expansioniste- război cu
China, Tratatul de la Shimonoseki -1895-ocupă i-la
Formosa, dominaţia în Coreea, anexată în 1905); război
ruso-japonez- 1905 Pacea de la Portsmounth-Japonia
ocupă Port-Arthur, puncte strategice în Pacific
c. Crizele politice și militare
• ,,Crizele marocane”(1905,1911) alimentau tensiunile
aduceau in prim-plan dorința de reîmparțire a lumii-
conflict Germania-Franţa
• ,, Criza bosniacă’’ ( 1908)- Austro-Ungaria a anexat
Bosnia şi Heţegovina
• Balcanii- ,, butoiul cu pulbere al Europei’’- redeschide
problema orientală; războaiele balcanice:
- 1912 - primul război balcanic ce a avut loc
între Turcia şi Bulgaria, Serbia, Grecia, Muntenegru
- 1913 - al doilea război balcanic disputat
între Bulgaria şi Serbia, Grecia, Muntenegru, România;
pacea de la Bucureşti - Bulgaria pierdea
Macedonia- care revenea Serbiei, România primea
Cadrilaterul, Turcia – menţinea Rumelia răsăriteană;
recunoscută independenţa Albaniei
d. Menținerea imperiilor multinaționale și
neacordarea de drepturi și libertăți popoarelor
incluse forțat în granițele acestora - mişcarea
de eliberare naţională din imperiul dualist a
provocat îngrijorarea guvernelor de la Viena şi
Budapesta.
https://www.youtube.com/watch?v=Q6twAbnspxE

2. Pretextul războiului
• 15/28 iunie 1914 - a avut loc atentatul de la
Sarajevo, căruia i-au căzut victime Franz
Ferdinand, moştenitorul tronului austro-ungar şi
soţia sa.
3. Desfăşurarea războiului
a. declanşare: 15 iulie 1914 Austro-Ungaria declară război Serbiei; implicarea
Germaniei – Rusiei – Franţei – Marii Britanii; Italia - neutră
• poziţia României faţă de război
- în condiţiile presiunilor exercitate de ambele tabere după declanşarea
ostilităţilor, România trebuia să-şi precizeze poziţia;
- 21 iulie/3 august 1914 - la Sinaia s-a întrunit Consiliul de Coroană:
neutralitatea în expectativă armată;
- 27 septembrie 1914 - regele Carol s-a stins din viaţă;
- 28 septembrie - încoronat ca rege al României, Ferdinand a rostit câteva
cuvinte memorabile: “voi domni ca bun român”.
Textul citit de Carol I în Consiliul de Coroană:
“Războiul european a fost declarat. În această situaţie primejdioasă am socotit necesar să mă sfătuiesc
cu bărbaţii de stat ai ţării mele, care au fost alături de mine în cursul lungii mele domnii... O politică de sentiment
mi se pare nepotrivită într-un ceas când este în joc soarta Europei, în care atitudinea României, prin politica ei
înţeleaptă, este un factor important...De treizeci de ani politica României este îndreptată spre Tripla Alianţă, de
când ne leagă de ea o obligaţie formală... Este o chestiune de onoare pentru întreaga ţară să-şi respecte cuvântul
dat... Orice război atârnă natural de decizia armelor, dar este aproape sigur că noi ne vom găsi de partea
învingătorului şi că hotărârea noastră va găsi răsplata meritată...
N. Iorga nota:
“Nici o ţară nu s-a găsit într-o situaţie mai încurcată; niciodată, bărbaţi de stat nu s-au găsit la o răspântie
mai nesigură, mai plină de riscuri şi primejdii. Căci erau în joc nu numai realizarea aspiraţiilor noastre naţionale, ci
însăşi existenţa statului. Un drum greşit, o mişcare rea şi micul stat român putea fi strivit între uriaşii ce se
ciocneau în jurul lui
Ministrul austro-ungar, Czernin, mărturisea:
“Regele Carol a murit de război. Ultimile săptămâni au fost o tortură pentru bătrânul domnitor, căci el
primea comunicările pe care eu i le adresam, ca nişte lovituri de bici. Eu primisem însărcinarea ca să încerc totul
pentru a obţine imediata cooperare a României, potrivit tratatului, şi a trebuit să merg atât de departe, încât să-i
amintesc că un cuvânt dat nu îngăduie nici o şovăire, că un tratat este un tratat şi că onoarea îi porunceşte să
tragă sabia... Pot spune fără nici o exagerare, că eu l-am văzut prăpădindu-se zi cu zi, sub aceste continue lovituri
de măciucă şi că excitarea sufletească în care trăia i-a scurtat desigur zilele”
b. caracteristici:

Planuri strategice: ale


Germaniei, Franței, Rusiei,
Marii Britanii
Război total prin:
- mobilizarea întregii populaţii
- intervenţia statului în
economie
- război economic
- război naval.

c. 1914:
Turcia – Puterile Centrale;
Japonia - Antanta
d. 1915:
Bulgaria - Puterile Centrale;
Italia –Antanta

Războiul s-a disputat


și pe mare și sub mare
- submarinul

Din a doua jumătate a anului,


Războiul a devenit unul de
poziție și de uzură; au fost
folosite grenadele, mitralierele,
focul de artilerie, minele și
avioanele
d. 1916:
Portugalia şi România – Antanta
Europa – Război de uzură -
Fronturi:
- vest –bătălia de la Verdun; în
ofensiva anglo-franceză de pe râul
Somme armata germană a fost
oprită; în cele două bătălii au murit
2.000.000 de soldați;

- est - ruşii iniţiază ofensiva


Brusilov; România intră în război
 Intrarea României în război operaţiuni militare
• Alianţa cu Antanta semnată la 4 august 1916
• 14/27 august 1916 – a fost convocat Consiliul de Coroană, care a hotărât intrarea
României în război alături de Antanta; momentul a fost nefavorabil datorită situaţiei
militare pe fronturile europene;
• 14 august 1916, ora 21,00 – România a declarat război Austro-Ungariei.
• Operaţiuni militare (1916-1917):
Campania din Transilvania: trupele române au înaintat în Transilvania întâmpinate cu
entuziasm de către români
ofensiva din Transilvania a fost compromisă; armata
română a fost nevoită să treacă la defensivă, retrăgându-se pe vechea linie de
frontieră;
Campania din Cadrilater: ofensiva germano – bulgaro - otomană, la Dunăre a
provocat înfrângerea românilor la Turtucaia şi ocuparea de către inamic a
Cadrilaterului şi a unei părţi din Dobrogea;

• frontul românesc a fost spart de către trupele inamice în zona Jiului, determinând
înaintarea acestora către Bucureşti; 6 decembrie - în urma înfrângerilor suferite,
Bucureştiul a fost ocupat de către armatele Puterilor Centrale;
• consecinţe:- 2/3 din teritoriul ţării a fost ocupat de inamic;
- noua linie de front stabilită pe Carpaţii Orientali–Siret–Dunăre–braţul Sf.
Gheorghe;
- familia regală, guvernul, autorităţile, armata şi unii locuitori s-au retras în
Moldova, care a devenit centru al rezistenţei româneşti. Moldova denumită de aliați
“O insulă de onoare într-un ocean de noroi”
f. 1917: Grecia şi SUA - Antanta
Europa – Fronturi: - est – Rusia - revoluţia bolşevică
- România -
• Armata Română restructurată în două armate, cu un efectiv de 700000 de soldați; O. Goga
arăta că: O oaste nouă, mai vârtoasă ca cea dintâi, cu belșug de arme și muniții, încercată de
război și cu brațul greu de răzbunare, o oaste care e mândria țării, așteaptă cu sete ordinul de
înaintare. Niciodată nu a fost în sufletul românesc mai multă încredere și mai multă îndârjire.
Colonelul Petin: armata română a devenit, în mâinile șefilor ei, un instrument minunat pus la
punct și gata să înfăptuiască lucruri mari.
• bătăliile de la Mărăşti, Mărăşeşeti ( E. Grigorescu se sublinia că: “Mărăşeştii au fost mormântul
iluziilor germane”); Oituz
g. 1918:
• Rusia, confruntată cu probleme interne a semnat pacea separată, la 3 martie 1918, la Brest-
Litovsk;
• România fiind izolată, guvernul condus de Al. Marghiloman a fost nevoit să semneze tratatul de
pace cu Puterile Centrale la 24 aprilie/7 mai 1918, la Buftea-Bucureşti;

Prevederi:* Dobrogea era ocupată de Puterile Centrale (Bulgaria);


* accesul la Marea Neagră era permis doar de-a lungul unui drum comercial până la Constanţa;
* Austro-Ungaria urma să-şi extindă teritoriul în zona muntoasă (5600 km2);
* surplusurile de petrol şi cereale urmau să fie preluate de germani;
* se instituia monopolul asupra ţiţeiului şi arendarea terenurilor agricole pe 90 de ani;
• armata română urma să fie parţial demobilizată;

Tratatul nu a fost sancţionat de regele Ferdinand I, fiind considerat nul.


victoriile Antantei din vara anului 1918 au determinat reintrarea ţării noastre în război;
la sfârşitul lunii octombrie 1918, armata română a fost remobilizată, participând la eliberarea ţării.
Statele aliate Germaniei sunt scoase din luptă; la 11 noiembrie armata germană capitulează la
Compiegne
4. CONSECINŢELE RĂZBOIULUI

PARTICIPANŢI:
1000 DE DELEGAŢI DIN 27 DE ŢĂRI

CONFERINŢA DE PACE DE LA PARIS


(1919 – 1920)

ORGANISME POLITICE: TRATATE:


-CONSILIUL CELOR ZECE – ALCĂTUIT DIN PREMIERII -VERSAILLES – Germania
ŞI MINIŞTRII DE EXTERNE AI CELOR CINCI PUTERI; -SAINT-GERMAIN – Austria
-CONSILIUL CELOR PATRU – Woodrow Wilson, G. Clemenceau, - NEUILLY – Bulgaria
-Lloyd George, Victor Orlando - TRIANON – Ungaria
- SEVRES - Turcia
IMPERIUL
AUSTRO-UNGAR: DEZMEMBRAREA MARILOR
Polonia, Cehoslovacia, Austria, IMPERII
Ungaria, România Mare, Iugoslavia,

IMPERIUL ŢARIST – statele


baltice
SOCIETATEA NAŢIUNILOR

ORGANISME POLITICE:
- ADUNAREA GENERALĂ – reprezentanţii tuturor statelor membre;
sediul la Geneva;
-CONSILIUL – organ executiv;
- SECRETARIATUL – condus de un secretar general ales pe 10 ani

SISTEMUL SECURITĂŢII COLECTIVE:


- sub protecţia Franţei
-alianţe zonale: Mica Înţelegere (1921) şi Înţelegerea Balcanică (1934)
- tratate: Pactul Briand – Kellogg (1928)