Sunteți pe pagina 1din 19

Tinca Andreea Florina

Apostolache Rodica Paula


Sbirnea Laura
MG 2 , grupa 4
Caractere generale:

 Genul Escherichia include mai multe specii,


dintre care, singura de interes medical este
Escherichia coli.
 E. coli este un bacil gram negativ, scurt, cu
capetele rotunjite, nesporulat, necapsulat, în
general mobil (cu cili peritrichi). Este aerob,
facultativ anaerob. Face parte din flora normală
a intestinului la om şi animale, reprezentând
aproximativ 80% din flora rezidentă, aerobă, a
colonului. Are un cu rol important în sinteza unor
vitamine din grupul B şi K şi în menţinerea unui
echilibru în biocenoza intestinului.
PATOGENITATE SI SEMNIFICATIE CLINICA:
 Semnificaţia clinică. Sunt germeni condiţionat-
patogeni, fiind cei mai izolaţi microbi în
laboratorul de bacteriologie. În anumite condiţii,
mai ales când scade rezistenţa locală sau
generală a organismului, produc infecţii cu
localizare şi gravitate diferită, grupate în:
 a. infecţii enterale

 b. infecţii extraenterale.
 Infecţiile enterale - se realizează prin consumul
unor alimente în care E. coli s-a multiplicat
(toxiinfecţii alimentare) sau prin consum de apă cu
contaminare fecală intensă (infecţii hidrice).

1)E. coli enterotoxigen (ETEC) – la adulţi produce


forme uşoare de enterită, iar la copiii din ţările
subdezvoltate produce un sindrom diareic holeriform.

2)E. coli enteroinvaziv (EIEC) - penetrează, ca şi


shigellele, enterocitele colonului în care se multiplică
şi pe care le distrug, determinând un sindrom diareic
dizenteriform, cu scaune mucopurulente sau
sangvinolente.
 3. E. coli enteropatogen (EPEC) - este principalul agent
etiologic al sindromului diareic la copii mici, la care
determină o imunizare precoce. De aceea, îmbolnăvirile
prin EPEC la vârste mai mari de 2 ani sunt rar
semnalate.

 4. E. coli enterohemoragic (EHEC) - produce iniţial apare


o diaree apoasă, care în câteva zile devine hemoragică,
iar mucoasa rectului şi a colonului sigmoidian devine
friabilă şi sângerează. Boala se declanşează predominant
în sezonul cald, la copii sub 5 ani, prin consum de carne
de vită insuficient preparată termic sau consum de lapte
nepasteurizat.

 5. E. coli enteroagregativ (EAggEC) – manifestă


particularitatea de a se lega „agregativ” de enterocite.

 6. E. coli enteroaderent difuz (DAEC) – are rol diareigen


controversat; aderenţa difuză şi invazia celulară ar sta la
originea sindromului diareic.
RECOLTAREA PRODUSULUI PATOLOGIC:MATERII
FECATELE,BILA,URINA,LCR,SANGE

 Izolare:
-pe medii selective si diferentiale pentru
enterobacterium (de exemplu Mac Conkey, Levine )
-geloza sange , geloza lactoza ,bulion
IDENTIFICAREA SPECIEI SE FACE PE BAZA
CARACTERELOR BIOCHIMICE :GLUCOZA
POZITIVA(G+) ,LACTOZA(L+),ACID SULFAT
NEGATIV (H2S-), CITRATE - ,ETC
Infectiile extraenterale

 Sunt infectii ale tractului urinar (pielonefrite


acute ,cronice ,cistite,uretrocistite,prostatice) ,
infectii biliare (colecistite) , infectii respiratorii,
infectii ORL , suprainfectii ale plagilor si
arsurilor , septicemii, meningite .

 Unele infectii enumerate -urinare ,ale plagilor


chirurgicale etc, pot lua caracter nosocomial
(infectii asociate asistenței medicale )
 Diagnosticul infectiilor urinare

 Urocultura cantitativa este singura metoda care stabileste


cu certitudine diagnosticul de infectie al tractului urinar .
Ea face diferentierea dintre o infectie a cailor urinare si o
contaminare cu germeni saprofiti, stabilind eficienta
tratamentului antiinfectios .

 Recoltarea:
 Se recolteaza intr-un recipient steril, de unica folosinta
,jetul mijlociu al urinii de dimineata , dupa toaleta
ruguroasa cu apa si sapun a organelor genitale . Urina se
insamanteaza in maximum o ora de la recoltare deoarece
germenii se multiplica foarte rapid , iar urocultura poate
apare fals pozitiva . In cazul in care nu se poate transporta
sau prelucra in acest interval ,urina se pastreaza in
frigider +4 ˚ C
 Examenul direct al urinei : Urina se
centrifugheaza 10 minute la 3000 turatii/min.
Din sediment se face un frotiu colorat Gram pe
care , intr-o infectie urinara se vad in mod
obligatoriu PMN si bacili gram negativi.

 Insamantarea se efectueaza prin tehnica anselor


calibrate , se utilizeaza 2 anse calibrate .
 Însămânţarea se efectuează prin:
 Tehnica anselor calibrate. Se utilizează două
anse . Cu ansa mică urina se însămânţează pe
geloză-sânge şi cu cea mare pe mediu Mac
Conkey. Plăcile se incubează la termostat la 37°C
până a doua zi. Numărul de germeni/ml urină se
obţine prin înmulţirea numărului de colonii cu
100 (respectiv 1000) şi apoi se face media
aritmetică.
 Interpretarea rezultatelor:
 • < 1000 UFC/ml(<1000 germeni/ml urină) este o
bacteriurie nesemnificativă
 • 10.000 UFC/ml ( 10.000 germeni/ml urină) posibil
contaminare din căile urinare inferioare, se
 recomandă repetarea uroculturii,
 • 10.000– 100.000UFC/ml (între 10.000 - 100.000
germeni/ml urină), suspiciune de ITU,
 rezultatul este discutabil în funcție de context și
germenii identificați, urocultura se poate repeta,
 • (≥ 100.000 UFC/ml (≥ 100.000 germeni/ml urină),
infecţia urinară este certă, dacă se
 izolează o singură specie microbiană.
 Structura antigenica

 • antigenul ,,O” sau antigenul somatic


 • antigenul ,,H” sau antigenul flagelar

 • antigenul ,,K” sau antigenul capsular

 • antigenul B

 • endotoxina
 Sensibilitatea la antibiotice

 E. coli este sensibil, în mod natural, la


majoritatea antibioticelor, dar foarte multe
tulpini au dobândit rezistenţa la chimioterapice
antiinfecţioase prin transferul de plasmide.
Antibiograma este, deci, obligatorie pentru toate
tulpinile izolate.
 Tratament

 • se face conform antibiogramei;


 • se mai poate administra ser anticolibacilar sau
se prepara un autovaccin din tulpina izolata de la
pacient;
 • tratamentul cu bacteriofagi poate da rezultate
bune mai ales cand acesta este aplicat local.