Sunteți pe pagina 1din 46

Aplicatii ale antropologiei

Medicina, dezvoltare locala


ASTAZI
Cercetare
de piata

Biodiversitate
Planificare
urbana

DOMENII

Design de
Medicina
produse

Dezvoltare

locala
Medicina
Antropologia medicală

• Cea mai mare sectiune la American Anthropological Association.


Domenii de interes

1. Etnobotanica: credinţele medicale ale oamenilor; cunoştinţe despre


plante;
2. Răspîndirea medicinei vestice;
3. Etnomedicină: culturi diferite practică tipuri diferită de medicină; Ex.
“urechea de luptator.”
4. Sanătatea şi inegalităţile economice: Cine se îmbolnaveste şi de ce?
Minoritatile afectate disproportionat de mult de diabet, boli de
inima;
5. Naraţiuni ale bolii: povestile, cuvintele si experienta oamenilor cu
boala in locul anamnezei, a poveştilor pacientului, construita de
spital;
6. Probleme de justiţie socială si etica: transplantul de organe, industria
farmaceutică, sănătate şi închisori.
EXEMPLE DE FIRME

1. Viata patientilor;
2. Cit de disciplinati sint bolnavii la medicatie?
3. Conceptii culturale ale bolii si medicatiei
4. Campanii de sanatate publica.
1. Viata pacientilor
2. Cit de disciplinati sint bolnavii la medicatie?
Sursa: http://www.ephmra.org/user_uploads/ephmra%202009%
20conference%20johanna%20shapira%20final.pdf
Firma Indiegogo Vitality - Glowcap – “telemedicina” -
https://www.youtube.com/watch?v=9Rd5hLBiFlg
3. Conceptii culturale ale bolii si medicatiei
Diferente intre medicina alopata (medicina “stiintifica” – tratarea bolii numai dupa simptome fizice,
standardizate) si practici etno-medicale (ne-”stiintifice”).

India – alimentare cu apa netratata corespunzator in unele zone


• Deshidratare – in principal diaree;
• Saruri de hidratare orala: sare, zahar, nutrienti
(http://en.wikipedia.org/wiki/Oral_rehydration_therapy);
• Distribuite gratuit mamelor – mortalitate ridicata la copii din cauza diareei;
• Mamele sfatuite sa fiarba apa sa moara agentul patogen inainte de a amesteca;
• Model local: sanatatea combinatie de elemente “fierbinti” si elemente “reci” din organism.
• Deshidratarea – boala “fierbinte” – refuzau sa fiarba apa.
• Antropologii au colaborat cu doctorii astfel incit sa ii convinga mamele sa ia sarurile.
Bolivia – populatia indigena Aymara

• Zona foarte rece – 4000 m inaltime;


• Maternitate noua – folosita foarte putin;
• Antropologi angajati sa afle perceptia nasterii si a maternitatii
respective.
Rezultatele cercetarii etnografice:

• Ingrijorare legata de temperatura corpului cind intra in travaliu


• Cea mai mare frica a femeilor: sa nu le fie frig;
• Boala cronica denumita sobreparto.
• Nasterea in sat, acasa: totul ca sa nu se instaureze frigul
• Incalziarea camerei;
• Supa speciala de miel;
• Infuzii de coca;
• Femeile nu isi scot hainele;
• Isi adauga haine.
La spital: femeilor le era frica de sobreparto.

• camerele slab incalzite;


• mobilierul facut din metal - rece;
• cearsafurile – albe. In cultura Aymara albul e culoarea mortii;
• sentimente de rusine: murdareau cearseafurile la nastere;
• medicina “vestica”: sa nasca pe spate;
• modelul local: sa nasca sprijinite pe miini si cu genunchii pe podea;
• copilul era imediat invelit in blana de miel.
Maternitatea reablitata
• Au reparat ferestrele;
• Au vopsit peretii in alte culori;
• Au inlocuit cearsafurile albe cu unele rosii;
• Au adus calorifere;
• Au adus sobilita sa gateasca supa de miel si zeama de coca;
• Au inlocuit metalul cu lemn la mobilierul din camera;
• Au permis femeilor sa stea imbracate;
• Au pus o blana de miel ca sa atinga copilul blana cind se naste;

Rezultatul: femeile au venit in numar mult mai mare.


4. Programe de sanatate publica
http://www.plosmedicine.org/article/info%3Adoi%2F10.1371%2Fjournal.pmed.1001362

mHealth – mobile health - campaniile prin SMS:

Antifumat: fumatorii primesc SMS-uri constant; pot cere sustinere


suplimentara.
1 SMS/zi inainte de data renuntarii; 5 SMS /zi dupa data renuntarii
pentru 4 sapt; 3 SMS/saptamina pentru inca 22 de saptamini.
HIV: Disciplinare crescuta in luarea medicamentelor anti-HIV in medii
sociale defavorizate.
http://flinceresearch.com/
Dezvoltare
locala
• programe de sanatate;
• planning familial;
• politica de taxare;
• pieţele negre şi economiile subterane;
• dezvoltarea turismului;
• managementul resurselor de biodiversitate;
• access la educatie;
• defrisările;
• desertificarea;
• schimările climatice;
• trecerea de la agricultura de subsistenta la cea comeriala;
• managementul animalelor
• Dezvoltarea – termen contesat, semnificatii diferite,
beneficii inegal distribuite in societate
• Diferenta intre “crestere economica” si “dezvoltare”
• Vocea cui este ascultata in proiectele de
dezvoltare?
• Exemple de dezvoltare problematica:
o Pasajul Basarab,
o “Land-grabbing” sau “natural resource-grabbing” -
acumularea de suprafete agricole, resurse de apa si de
mediu pentru pentru culturi comerciale, in defavoarea
populatiei locale.
o Exemple de “land-grabbing”: productia de avocado in
Mexic; somonul in Chile.
o https://www.youtube.com/watch?v=mcYr040cLNc&fe
ature=youtu.be&fbclid=IwAR3CSakX2za5N04XW9FCN
OtJsDhJGGxDwud5tPrOOVexLMYFjzz4Sx3KGgM
Ce fac antropologii in proiectele de dezvoltare?

• Imbunatatirea partii de planificare;


• Punctul de vedere al “clientelei”;
• Date de foarte buna calitate, utile pentru corectarea datelor oficiale;
o Venit, accessul la pamint, relatiile de putere locale, stratificare.
• Formularea de intrebari de chestionar relevante
• Ofere noi ipoteze;
• Constringerile reale (nu de manual) asupra productiei, vinzarii, accessului la
credit, educatie, sanatatii.
Legea lui Romer: Supra-inovaţia = pericol
•Proiectele care necesita schimbari majore, mai
ales daca au legatura cu subzistenta sint sortite
esecului;
•Legea lui Romer
o Vertebratele de uscat – cele de apa;
o Incercarea de a pastra modul de viata;
• Obiectivele foarte specifice: sa aiba copilul bani
de scoala, taxe.
• Reguli generale

Programele de dezvoltare …

• Trebuie sa se bazeze pe institutiile sociale existente, mai degraba decit pe


eliminarea lor;
• Vor reusi doar daca se bazeaza pe situatii si nevoi locale reale;
• Vor avea rezultate diferite in functie de diferentele politice, ecologice si
istorie specifice, de la sat la sat, si de la regiune la regiune, chiar daca este
acelasi tip
Exemplu de reuşită: Program de anti-HIV în rîndul prostituatelor din
“cartierul roşu” din Calcuta, India

• India: poziţia femeii este una dezavantajată;


• Profesia de prostituată este mai stigmatizată decît din alte părţi < >
Afro-americancele
• Cartierul respectiv formează o unitate socială cu regulile sale proprii.

o Între “peşti”/clienţi şi prostituate se formează relaţii domestice rezultate din


locuirea în comun în bordeluri;
o Există o serie de activităţi comune ce merg de la servirea ceaiului pînă la
babysitting;
o Există, de asemenea, şi forme de mariaj fictiv între clienţii stabili ai
bordelurilor şi “fete”, însă chiar şi aşa ele rămîn în cadrul profesiei.

Film: Born into Brothels


Pentru mult timp, guvernul a tratat zona respectivă prin proiecţia
valorile clasei de mijloc:
• Respectabilitate;
• Intimitate domestică;
• Muncă salariată;
• Privea zona ca avînd nevoie de “reabilitare”, “salvare’, “recalificare”,
“regenerare morală”
• La începutul anilor ’90, schimbare de paradigmă:
o Răspîndirea virusului HIV,
o Guvernul a acceptat faptul că este o profesie în sine, cu pericole profesionale
specifice.
• Guvernul local a pregătit 12 prostituate în domeniul prevenirii
transmiterii virusului HIV, în special în folosirea prezervativelor.
o Acestea urmau să “răspîndească cuvîntul” în rîndul celorlalte prostituate cu
care se aflau în contact.
o Sentiment de respectabilitate
o Formarea unui sindicat ce a negociat relaţiile comunităţii cu poliţia.
• Au căpătat un management mai bun al stigmei asociate acestei
profesii.
• Rezultatul: Rata infectarii cu HIV in Calcuta– 6%; in Bombay -50%
Exemple de eşec:

• Proiecte de dezvoltare agricolă/rurală în Brazia în anii 1950-1960


o Zona arida
o Pina in 1950 bazata pe productie de subzistenta, pasune
o Guvernul i-a incurajat sa planteze culturi comerciale
• Planta numita Sisal (pt. funii)
• Masinile de prelucrare erau scumpe, au fost
folosite masinile proprietatea elitelor.
• Abia dupa 4 ani pina incepe sa produca plante – s-
au angajat salariati
• A scazut pretul mondial
• Ameninţată baza de subsistenţă
• Au crescut diferentele economice
Etiopia

• Populaţie de păstori
• Sedentarizarea ignorant drepturile de proprietate asupra pamîntului.
• Pămintul era alocat strainilor
Eşecuri şi reuşite ale proiectelor de dezvoltare: exemple

Cind apar probleme?


• cind proiectul este “de sus in jos”;
• cind tarile sau regiunile sint vazute la fel;
• cind incurajeaza beneficiile indivizilor, mai degraba decit ale
comunitatii;
• cind nu se bazeaza pe institutiile deja existente;
• cind suprainoveaza.