UNIVERSITATEA “ ALEXANDRU IOAN CUZA”

LUCRARE METODICO-ŞTIINŢIFICĂ
pentru obţinerea gradului didactic I

Metode şi tehnici de evaluare

formativă la disciplina ştiinţe
ale naturii
COORDONATOR STIINŢIFIC
Lector doctor Manuela Miron
Candidat:
Inst.Ignea Anca
Şcoala cu clasele I-VIII Căciuleşti
Sesiunea 2006-2008
 METODE ŞI TEHNICI DE EVALUARE FORMATIVĂ LA
DISCIPLINA ŞTIINŢE ALE NATURII
 Capitolul I Redimensionări ale evaluării sub auspiciile reformei curriculare
I.1 Coordonate ale reformei evaluării în învăţământul primar
I.2 Aplicarea curriculum-ului şcolar pentru cunoaşterea mediului şi ştiinţe ale naturii
I.3 Argumente teoretice şi practice privind importanţa temei abordate

 Capitolul al II-lea Evaluarea în procesul didactic

II.1 Evaluarea-parte integrantă a procesului de învăţământ
II.2 Operaţiile evaluării
II.3 Funcţiile evaluării
II.4 Moduri de integrare a evaluării în procesul didactic
II.5 Tipuri de rezultate şcolare. Variabilitatea notării; factori de distorsiune în aprecierea
rezultatelor şcolare
II.6 Metode şi tehnici de evaluare
II.7 Educarea capacităţii de autoevaluare

 Capitolul al III-lea Modalităţi de optimizare a evaluării în orele de cunoaşterea

mediului şi ştiinţe ale naturii
III.1 Ipoteza, obiectivele şi etapele cercetării
III.2 Eşantionul cuprins în cercetare
III.3 Metodologia cercetării
III.4 Analiza, prelucrarea şi interpretarea datelor obţinute în urma evaluării iniţiale
III.5 Modalităţi de utilizare a metodelor şi tehnicilor de evaluare formativă în lecţiile de
cunoaşterea mediului şi ştiinţe ale naturii

 Capitolul al IV-lea Prezentarea rezultatelor cercetării

IV.1 Analiza psihopedagogică a rezultatelor obţinute în urma utilizării metodelor şi
tehnicilor de evaluare formativă în lecţiile de cunoaşterea mediului şi ştiinţe ale naturii
IV.2 Evaluarea şi interpretarea datelor obţinute i
 Capitolul I Redimensionări ale evaluării
sub auspiciile reformei curriculare

1. Coordonate ale reformei evaluării în învăţământul primar

În contextul reformei învăţământului românesc, evaluarea este o

parte integrantă importantă a demersurilor iniţiate în sensul schimbării, atât
la nivel teoretic cât şi practic.
Reforma evaluării a vizat:
 sistemul de notare
 renunţarea la mediile semestriale şi anuale
 renunţarea la clasificările făcute pe clasă, în funcţie de performanţele
cognitive ale fiecărui elev
 înlocuirea premiilor cu distincţii
 introducerea calificativului “excelent”
 Capitolul I Redimensionări ale evaluării
sub auspiciile reformei curriculare
2. Aplicarea curriculum-ului pentru cunoaşterea mediului şi ştiinţe ale
naturii
Învăţarea ştiinţelor poate fi concepută ca pe un “proiect personal”
pentru fiecare copil. Aceasta îi provoacă pe copii să interacţioneze cu natura
şi să descopere, în mod expresiv, lumea apropiată de interesele lor de
cunoaştere.
Competenţele ce se urmăresc a fi formate prin curriculum de ştiinţe
ale naturii se referă la:
 comunicare, studiu individual
 înţelegerea şi valorificarea informaţiilor tehnice
 relaţionarea în mediul natural şi social
 grija faţă de mediul înconjurător
 interesul pentru aprecierea şi argumentarea logică
 curiozitatea şi preocuparea faţă de fenomenele de mediu
 Capitolul I Redimensionări ale evaluării
sub auspiciile reformei curriculare
3. Argumente teoretice şi practice privind importanţa temei
abordate
Problematica evaluării procesului de învăţământ reprezintă o
preocupare atât pentru teoreticieni, cât şi pentru noi, practicienii.
Fiecare din noi caută modalităţi de utilizare a controlului pentru
atingerea unui nivel de performanţă superior şi pentru ameliorarea,
optimizarea rezultatelor intervenţiei educative.
În această lucrare am încercat nu doar să prezint o diversitate
de tehnici şi metode de evaluare, ci să surprind impactul acestora la
nivelul elevilor în sensul accentuării caracterului formativ prin
determinarea unei bune motivaţii pentru învăţare şi implicit
realizarea unui obiectiv important: progresul şcolar, creşterea
performanţei şcolare
 Capitolul al II-lea Evaluarea în procesul
didactic

1. Evaluarea – parte integrantă a procesului de învăţământ

I.T.Radu – “evaluarea se referă la procesul întreg de măsurare şi

apreciere a rezultatelor, completându-l prin stabilirea elementelor
izbutite şi a celor critice, ca bază pentru îmbunătăţirea activităţii
verificate”
În sens curricular, definirea conceptului de evaluare presupune
raportarea la finalităţile pedagogice asumate pe plan macro şi
microstructural cu efecte autoreglatorii proiectate simultan sau
succesiv în planul conţinutului şi la nivelul metodologiei acţiunii
didactice
2. Operaţiile evaluării:
măsurarea
aprecierea
decizia
3. Funcţiile evaluării (C. Cucoş):
diagnostică
prognostică
de selecţie
de certificare
motivaţională
de consiliere
4. Moduri de integrare a evaluării în procesul didactic
• evaluare iniţială
• evaluare formativă (contiună)
• evaluare sumativă (cumulativă)
5. Factori de distorsiune în aprecierea rezultatelor
• efectul”halo”
• efectul Pygmalion sau oedipian
• ecuaţia personală a examinatorului
• efectul de contrast
• efectul de ordine
• eroarea logică
6. Metode de evaluare
 Metode tradiţionale:probe orale
probe scrise
probe practice
 Metode alternative: observarea sistematică
investigaţia
referatul
eseul
proiectul
portofoliu
7. Educarea capacităţii de autoevaluare:
autocorectarea şi corectarea reciprocă
autonotarea şi notarea reciprocă
metoda de apreciere obiectivă a personalităţii
 Capitolul al III-lea Modalităţi de optimizare a
evaluării în orele de cunoaşterea mediului şi ştiinţe
ale naturii
Ipoteza lucrării: utilizarea metodelor şi tehnicilor de evaluare formativă la
disciplinele cunoaşterea mediului şi ştiinţe ale naturii contribuie la optimizarea
învăţării, la stimularea potenţialului intelectual şi creativ al elevilor, la obţinerea
performanţelor fiecăruia în funcţie de particularităţile de vârstă şi individuale
Obiective:
1. cunoaşterea nivelului de pregătire al elevilor
2. proiectarea şi desfăşurarea activităţilor de cunoaşterea mediului şi ştiinţe ale
naturii prin integrarea eficientă a metodelor şi tehnicilor de evaluare specifice
învăţământului primar
3. adoptarea unor decizii de ameliorare a demersului didactic
4. evaluarea rezultatelor obţinute şi a progreselor înregistrate pe linia formării
unor deprinderi de muncă intelectuală, ca urmare a folosirii unei diversităţi de
metode şi tehnici de evaluare
Eşantionul cuprins în cercetare:
-grupul experimental: 10 elevi-clasa a II-a, 9 elevi clasa a IV-a
-grupul de control: 10 elevi-clasa a II-a, 11 elevi clasa a IV-a
Metodologia cercetării:
Metode utilizate: metoda observaţiei, metoda
convorbirii, analiza produselor activităţii, metoda biografică,
testul docimologic, experimentul pedagogic
 Etapele cercetării:
Etapa iniţială, constatativă:- 15.09.2006-1.10.2006
- teste iniţiale
Etapa formativ- ameliorativă: 1.10.2006-31.05.2007
-utilizarea metodelor şi tehnicilor de
evaluare formativă
Etapa finală: -1.06.2007-15.06.2007
- teste sumative
- analiza şi interpretarea rezultatelor
 Etapa iniţială, constatativă
Clasa a II-a
Rezultate obţinute:
Număr de elevi / procente Calificativ

Grup experimental Grup de control

Nr. elevi Procente Nr. elevi Procente

3 30% 4 40% FB

4 40% 3 30% B

2 20% 3 30% S

1 10% - 0% I

Grup experimental
Grup control

10%
0%

30%
30%
20%
40% FB
FB
B B
S
S
I
I

30%
40%
 Histograma comparativă

Nr. elevi
3 Grup experimental
2 Grup control

0
FB B S I
Calificative

În etapa iniţială, constatativă a nivelului

de cunoştinţe ale elevilor din cele 2 grupuri
şi aplicare a lor în situaţii practice, de
evaluare, rezultatele au indicat nivele
asemănătoare de pregătire, colectivele de
elevi fiind omogene din acest punct de
vedere, condiţie esenţială pentru
dezvoltarea investigaţiei propuse.
Clasa a IV-a
Rezultate obţinute:
Număr elevi/procente Calificative

Grup experimental Grup de control

Nr. elevi Procente Nr. elevi Procente

3 33,3 4 36,36 FB

3 33,3 4 36,36 B

2 22,2 2 18,18 S

1 11,1 1 9,09 I

Grup experimental Grup control

11% 9%

34%
18% 37%
FB FB
22% B
B
S S
I I

36%
33%
 Histograma comparativă

5
4

Nr. elevi
3 Grup experimental
2 Grup control

1
0
FB B S I
Calificative

Poligon de frecvenţă

5
4
Nr. elevi

3 Grup experimental
2 Grup control

1
0
I S B FB
Calificative
Etapa formativ-ameliorativă

În această etapă am folosit intens metode şi

tehnici diverse de evaluare. În urma analizei
rezultatelor obţinute am adoptat decizii adecvate de
organizare a unor activităţi diferenţiate, atât cu elevii
ce dovedesc un randament crescut la învăţătură,
cât şi cu elevii ce au manifestat goluri în cunoştinţe.
 Etapa finală
Clasa a II-a
Rezultate obţinute

Nr. elevi/procente Calificativ

Grupul experimental Grupul de control
Nr. elevi Procente Nr. elevi Procente

5 50% 4 40% FB
4 40% 4 40% B
1 10% 2 20% S
- - I

Grup experiment al Grup de control

10% 0% 0%
20%

FB
FB 40%
B B
50%
S S
40%
I I

40%
 Histograma

Nr. elevi
Grup experimental
3
Grup de control
2

0
FB B S I
Calificative

Analizând histograma comparativă se

observă că rezultatele elevilor din- grupul
experimental dovedesc progres în obţinerea
rezultatelor individuale. Nu s-au înregistrat
elevi cu calificativul “insuficient”. Progrese
au înregistrat şi elevii reprezentând grupul
de control, dar într-o măsură mai mică.
 Poligon de frecvenţă-grup experimental

6
5
4
Test final
3
Test iniţial
2
1
0
I S B FB

Comparând rezultatele obţinute atât

la testul iniţial, cât şi la cel final, observăm că
eşantionul experimental are un procentaj de
rezolvare a sarcinilor mai ridicat la testul final
comparativ cu cel iniţial, ceea ce mă
îndreptăţeşte să afirm că utilizarea unei
diversităţi de metode de evaluare formativă
determină o creştere a performanţei şcolare,
stimulând motivaţia pentru învăţare
Test final-clasa a IV-a
Rezultate obţinute:
Nr. elevi/procente Calificativ
Grupul experimental Grupul de control

Nr. elevi Procente Nr. elevi Procente

4 44,4% 4 36,36% FB
4 44,4% 4 36,36% B
1 11,1% 2 18,18% S
- 1 9,09% I

Grup experimental Grup de control

11% 0% 9%

FB 18% 37% FB
45% B B
S S

44% I I

36%
 Histograma comparativă

5
4

Nr. elevi
3 Grup experimental
2 Grup de control

1
0
FB B S I
Calificative

Poligon de frecvenţă suprapus

4.5
4
3.5
3
2.5 Grup experimental
2 Grup control
1.5
1
0.5
0
I S B FB
 Poligon de frecvenţă - grup experimental

4.5
4
3.5
3
2.5 Test iniţial
2 Test final
1.5
1
0.5
0
I S B FB

Comparând rezultatele testului iniţial cu cele ale

testului final, observăm înregistrarea unor progrese din
partea elevilor, progres datorat utilizării sistematice a
metodelor şi tehnicilor de evaluare, care a determinat
motivarea elevilor pentru obţinerea unor performanţe mai
bune.
Rezultatele obţinute confirmă ipoteza lucrării. Astfel,
prin utilizarea sistematică a metodelor şi tehnicilor de
evaluare contribuim la optimizarea învăţării, la obţinerea
performanţelor fiecăruia în funcţie de particularităţile de
vârstă şi individuale.
 CONCLUZII
 Nici un instrument de măsurare nu poate fi considerat universal
valabil pentru toate obiectivele si conţinuturile si nu poate furniza un
tablou cuprinzător al schimbărilor si rezultatelor elevilor;
 In educaţie trebuie sa se tina mereu seama de tot ce are si de tot
ce-i trebuie copilului ca sa se manifeste si sa se dezvolte cat mai
armonios cu putinţa. Aceasta idee trebuie sa se constituie intr-un
adevărat principiu de educaţie pe care orice cadru didactic trebuie sa
si-l insuşeasca si sa-l respecte;
 Ca efect al îmbinării in evaluare a celor doua tipuri de metode elevii
au devenit mai deschişi la ceea ce este inedit, sunt mai încrezători in
forţele proprii, mai motivaţi, manifestând o atitudine creativa;
 Abordarea integrata a învăţării si utilizarea metodelor alternative de
evaluare stimulează crearea unei relaţii de colaborare, de încredere
si respect reciproc pe de o parte intre învăţător si elevi,iar pe de alta
parte, intre elevi;
Ca dascăl, am mereu în minte cuvintele lui Vasile Pârvan:
“ Să arzi cu tot sufletul tău….pentru cei pe care-i creşti, chiar
de-ar fi să o faci cu tot sângele vieţii tale pe care numai
odat'o ai” şi mă străduiesc să-mi aduc o modestă contribuţie la
bunul mers al educaţiei înainte