EFECTELE POLUĂRII APELOR CU NITRAȚI

ASUPRA SĂNĂTĂȚII POPULAȚIEI DIN

JUDEȚUL CLUJ

DIRECŢIA DE SĂNĂTATE PUBLICĂ CLUJ

 Surse de nitraţi
• Nitraţii sunt compuşi anorganici care se caracterizează printr-o solubilitate
crescută în apă.
• Sursele majore de nitraţi în apa potabilă sunt reprezentate de:
 fertilizanţi
 deversarea apelor uzate – lipsa sistemelor de canalizare
 îngrăşământul animal
• În mod natural se găsesc în depozitele minerale, sol, apa de mare, sistemele de
apă dulce şi în atmosferă.
• Sunt utilizaţi în mod obişnuit ca şi conservanţi şi intensificatori de culoare pentru
carnea procesată.
 Valori normale

Valori de referinţă pentru nitraţi în apa potabilă reglementate de diferite

organisme / autorităţi

Directiva Ministerul Agenţia de

Ghid OMS Legislaţie
98/83/CE Sănătăţii Protecţie a
2005 naţională
Anexa IB Canada Mediului SUA

50mg/l 50mg/l 45mg/l 45mg/l 50mg/l

 Efecte asupra sănătăţii

• Nitraţii reprezintă un pericol pentru sănătate datorită conversiei lor în nitriţi.

• Ingeraţi, conversia nitraţilor în nitriţi are loc în salivă la grupurile populaţionale
de toate vârstele şi la nivelul tractului gastro-intestinal în cazul sugarilor.
• Sugarii convertesc aproximativ dublu - 10% din cantitatea de nitraţi ingerată
este convertită la nitriţi, comparativ cu o conversie în procent de 5% la copii mai
mari şi la adulţi.
 Efecte pe termen scurt (acute)
• Methemoglobinemia acută infantilă, afecţiune cunoscută şi sub denumirea de intoxicaţie
acută cu nitraţi sau boala albastră a nou-născutului, reprezintă prima consecinţă a
consumului de apă poluată cu substanţe azotoase de către copii 0-1 an, apă folosită la
prepararea laptelui praf.
• La cazurile severe, netratate pot apare leziuni cerebrale şi chiar deces prin sufocare
datorită lipsei oxigenului (moarte albastră prin asfixie).
• Simptomele methemoglobinemiei includ iritabilitatea, lipsa energiei, cefalee, ameţeli,
vărsături, diaree, dispnee şi o coloraţie albastru-gri sau violet deschis mai ales la nivelul
feței (jurul buzelor, nasului), apoi a extremităților (unghii, vârful degetelor) și a mucoaselor.
 Grupuri la risc
• Sugarii până la 6 luni reprezintă grupul populaţional cu susceptibilitatea cea mai
mare.
• Adulţii sănătoşi nu dezvoltă methemoglobinemie la nivele ale nitraţilor în apa potabilă
care plasează sugarii la risc.
• Femeile însărcinate sunt mai susceptibile la efectele nitraţilor datorită creşterii în mod
natural a nivelelor de methemoglobină pe parcursul ultimelor săptămâni de sarcină,
începând cu săptămâna 30.
• Fierberea apei care are nivele crescute de nitraţi, trebuie evitată deoarece fierberea
nu face decât să crescă concentraţia de nitraţi pe măsură ce apa se evaporă.
 Efecte pe termen lung (cronice)

1. Intoxicația cronică cu nitrați.

2. Formarea de nitrosamine cancerigene.
 1. Intoxicația cronică cu nitrați

• Intoxicația cronică cu nitrați se întâlnește atât la copii (care au trecut printr-o

intoxicație acută) cât și la adulți.
• La copii, intoxicația cronică se manifestă prin:
anemie
retard în dezvoltarea fizică (mai ales cea ponderală) și intelectuală
scăderea rezistenței organismului la agresiuni, mai ales biologice (receptivitate
dublă față de bolile infecțioase respiratorii sau digestive)
• La adulți se manifestă periodic ca ˮBoala apeiˮ, manifestată prin cefalee, greață și
diaree.
 2. Alte efecte ale nitraților
• După ce nitraţii sunt convertiţi la nitriţi în organism, nitriţii pot reacţiona cu anumite
substanţe care conţin amine care se găsesc în alimente şi formează nitrosamine, care
sunt cunoscute ca substanţe potenţial cancerigene.
• Nitrosaminele determină afectarea ficatului, leziuni hemoragice pulmonare, convulsii
şi comă la şobolani şi efecte teratogene la diferite animale experimentale.
• Deşi este dificil de extrapolat datele de carcinogenitate de la animal la om, se
poate susţine cu certitudine că aceşti compuşi sunt carcinogeni şi pentru om.
• Carcinogenitatea acestor substanţe a fost descoperită în ultimii 40 de ani în Anglia,
unul din primele studii asupra alterărilor ADN-ului de către carcinogeni fiind
efectuate pe nitrosamine.
 Situaţia intoxicaţiei cu nitraţi în România
• La noi în ţară, methemoglobinemia a fost recunoscută ca problemă de sănătate publică în zonele
rurale începând cu anul 1955.
• Din anul 1984 s-au raportat către I.N.S.P. cazurile de boală înregistrate.
• Între anii 1985 şi 1996 s-au înregistrat 2.913 cazuri de methemoglobinemie infantilă (grupa de
vârstă 0 – 1 an), din care 102 au fost urmate de deces. Cazurile au fost raportate din 26 de judeţe şi
din zona limitrofă a municipiului Bucureşti.
• În perioada 1997-2005 se înregistrau la nivel naţional 3.314 cazuri de methemoglobinemie la copii
sub 1 an, cu o rată medie anuală de 368 de cazuri. În anul 2006 s-au înregistrat 228 de cazuri de
boală, în 26 de judeţe, din care 3 s-au soldat cu deces.
• Atât ca număr absolut cât şi ca nivel al incidenţei, după o perioadă de creşteri anuale a cazurilor,
continuă pentru ultimii ani tendinţa de scădere, mai lentă sau mai abruptă ca urmare a măsurilor
intensive de comunicare a riscului şi conştientizare a populaţiei, prin conlucrarea medicilor de familie, a
celor din D.S.P. şi a autorităţilor publice locale, pentru educarea populaţiei din zonele cu risc.
 Intoxicaţia cu nitraţi – judeţul Cluj
• În cadrul Programului Naţional de Monitorizare a Factorilor de Risc din Mediul de Viaţă şi Muncă,
la nivelul Direcţiei de Sănătate Publică se desfăşoară activitatea „Supravegherea cazurilor de
methemoglobinemie acută infantilă generate de apa de fântână” .
• Investigarea se desfășoară sub forma unei anchete epidemiologice, datele fiind colectate la nivel
județean, pemodel unitar de înregistrarea acazului.
• Datele colectate se referă la morbiditatea spitalizată prin methemoglobinemie acută în unitățile
spitalicești județene
• Sursele de informaţii sunt Foile de observaţii ale spitalelor, luându-se în considerare cazul de
boală cu diagnostic principal la externare de ʺIntoxicaţie acută cu nitraţiʺ.
• Pe baza acestora şi a investigării/expertizării condiţiilor igienico-sanitare a sursei de apă/calităţii
apei de fântână, se completează datele privind efectul şi datele privind expunerea.
• La prelucrarea datelor se evaluază frecvenţa, distribuţia şi tendinţa cazurilor.
 Distribuția pe ani a morbidității methemoglobinemiei acute infantile – judeţul
Cluj

0
2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018
 Rezultate

• În perioada 2012 – 2018, la nivelul judeţului Cluj s-au diagnosticat şi tratat 3 cazuri de
intoxicaţie acută cu nitraţi la pacienţi din mediul rural.
• Cazurile au fost înregistrate la grupa de vârstă 0 – 1 an.
• Alimentaţia copiilor a fost preponderent artificială sau mixtă.
• Statusul la externare a fost favorabil. Nu s-au înregistrat decese.
• La expertiza igienico-sanitară a surselor de apă incriminate în producerea bolii, în 100%
din cazuri, nitraţii au avut valori ˃ 300 mg/l.
• Îngrăşămintele naturale s-au remarcat ca principală sursă de poluare a solului din jurul
fântânilor utilizate în scop potabil.
 Situaţia contaminării cu nitraţi a apei de fântână – judeţul Cluj
Total probe analizate Probe neconforme (nitrați depășiți)

380

300 309
295
258
228
212

41 32 36 37 37
30 34

2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018

Valorile medii pe ani a concentraţiilor de nitrați din apa de
fântână
51 - 100 100 - 200 200 - 250 250 - 300 > 300

27

21

16 19 21 22
17
15

9 12
12
13
8 10
2
12
122 3
2 3
00 2
0 2
2012 0
0 1 1 2 3
2013
2014 0
2015
2016
2017
2018
Pentru prevenirea îmbolnăvirilor şi pentru prevenirea poluării apei de suprafaţă cu nitraţi, se recomandă o
serie de măsuri ce se dirijează pe mai multe planuri:
- reglementarea utilizării şi depozitării îngrăşămintelor naturale şi sintetice;
- supravegherea îndepărtării reziduurilor solide şi lichide;
- luarea de măsuri pentru protejarea surselor de apă, asigurarea unei tratări corespunzătoare şi asigurarea
unei distribuţii fără posibilităţi de contaminare;
- monitorizarea sursele individuale de apă de folosinţă publică (fântânile şi izvoarele), conform legislaţiei în
vigoare, cel puţin o dată pe an pentru verificarea conformării la parametrii ce atestă calitatea
microbiologică a apei, dar şi calitatea chimică – inclusiv nitraţi;
- educaţia gravidei şi/sau a tinerei mame care trebuie să ştie în primul rând că alimentul ideal pentru nou-
născut şi sugar este laptele de mamă! În situaţiile în care alimentaţia naturală nu este posibilă, se
recomandă mamelor din zonele cu risc să folosească pentru prepararea laptelui praf, apă plată/apă de
masă necarbogazoasă;
- îmbunătăţirea comunicării între autorităţi şi populaţie: educarea publicului în domeniul cauzelor poluării şi
al reducerii surselor de poluare.
VĂ MULŢUMESC