Curs nr.

1
Bacteriile: morfologie,
structuri interne si externe.
 Bacteriile: morfologie
Dimensiuni: Dimensiunile bacteriilor variază între 0.2
micrometri şi 10 micrometri , având de obicei un diametru
de 1-2 micrometri
Forma bacteriilor
Bacteriile sunr organisme monocelulare.
 In functie de forma celulei, se clasifica in :
 coci, cu forma sferica
 bacili, cu forma de bastonas
 bacterii cu forma spiralata: treponemele si leptospirele.
 Coccobacili – forme intermediare între coci şi bacili
Bacterii pleomorfe – forma sau colorabilitate variabile Pot
fi foarte tinere sau foarte bătrâne. Bacteriile pot fi
izolate sau grupate in aranjamente caracteristice :
perechi ( diplo), lanturi ( strepto), gramezi ( stafilo),
tetrade, etc. Aceste aranjamente rezulta datorita
planurilor dupa care se face diviziunea celulara si a
faptului ca bacteriile rezultate nu se separa complet
decat dupa mai multe diviziuni.
Morfologie bacteriană

 Forme şi grupare la
bacterii
Structura celulei bacteriene
 Structurile interne ( obligatorii)
1. NUCLEOIDUL
 este constituit dintr-o molecula circulara, pliata,de ADN, care formeaza un singur
cromozom. In stare nepliata are lungimea de 1 m.
 Rolul sau este de codificare a informatiei genetice a celulei.
Plasmidele
 Mici molecule circulare de DNA extracromozomial Se pot replica independent de
nucleu. Poartă informaţie genetică referitoare la rezistenţa la antibiotice ( plasmide R),
producerea de toxine, etc.
2. CITOPLASMA contine apa si un numar mare de tipuri de moecule organice si
anorganice . Ea este puternic bazofilă, datorita numarului mare de ribozomi si
molecule de ARN. Organitele celulare ( cu exceptia ribozomilor) sunt absente.
Frecvent, in citoplasma bacteriilor se gasesc granule de depozit ( amidon,
glicogen , sulf, acid -hidroxi-butiric), vacuole ( lichide si gazoase). Unele
bacterii prezinta incluziuni specifice ( corpusculii Babes-Ernst sau granule de
poli-metafosfat, la Corynebacterium diphteriae).
Ribozomii
 Numeroşi în citoplasma celulelor bacteriene; Sunt de tip 70 S formaţi din subunităţile
50 S şi and 30S . Sunt sediul sintezei proteice.
 Structurile interne
3. Membrana celulară ( citoplasmatică)
 Dublu strat fosfolipidic şi proteic ,cu grosimea de 4-5nm , 30-40%
fosfolipide şi 60-70% proteine, organizat după modelul “mozaic
fluid“
 Mezozomii: Invaginatii ale mambranei formeaza structuri functionale
numite mezozomi. Rolul lor este de ataşare a DNA în timpul diviziunii
celulare

Fuctiile membranei celulare sunt :

 bariera osmotica si membrana selectiva, care prin sistemele de
transport realizeaza concentrarea intracelulara a substantelor
nutritive.
 Sediul transportului de electroni si a fosforilarii oxidative, continand
enzimele ciclului acizilor tricarboxilici.
 Excretia exoenzimelor hidrolitice.
 Rol in diviziune, prin formarea septului de diviziune si prin intermediul
mezozomilor .
 Rol in sinteza peretelui celular.
4. Peretele celular
Format din peptidoglycan (mureină) polimer specific
bacteriilor, format din dizaharide NAM (N-actylemuramic
acid)şi NAG (Nacetylglucosamine), de care sunt ataşate
tetrapeptide unite prin lanturi polipeptidice
 Conferă formă şi rigiditate bacteriilor
 Previne liza osmotică

Bacteriile Gram-pozitive au peretele celular alcătuit din 40-

50 straturi de peptidoglican, precum si din acizi
teichoici.

Bacteriile Gram negative au un perete cu structură complexă

alcatuită din
- 1-2 straturi de peptidoglican,
- membrana externa fosfolipidica,
- lipopolizaharidul ( endotoxina).
Spatiul dintre peptidoglican si membrana externa se numeste
spatiu periplasmic.
Peretele bacteriilorGram
pozitive şi Gram
negative
 Coloratia Gram
Inventata in 1884 de Hans Christian
Gram.

Etape
 I colorare-Frotiul uscat si fixat
se acopera cu solutie violet de
gentiana sau Cristal violet 2-3
minute

 Iodo-iodura de potasiu =Lugol

(mordant) 1 minut
 Decolorare: Se varsa si se
acopera cu alcool-acetona 25-
30 sec.
 Spalare cu apa
 A doua colorare
(contracolorare) cu solutie
fuxina 1:10 preparata
extemporaneu, 1 minut

Bacterii Gram Positive - Violet

Bacterii Gram Negative - Roz
 Structuri externe ( Facultative)
Cilii sau flagelii
 sunt formatiuni filamentoase, lungi si subtiri, cu structura
proteica, alcatuite din subunititati numite flageline (
proteine contractile).
 Dupa numarul si dispozitia flagelilor, bacteriile pot fi :
monotriche ( un singur flagel polar), amfitriche ( doi flageli
) lofotriche ( un grup de flageli la o extremitate), peritriche (
mai multi flageli pe toata suprafata bacteriei).
 Rolul cililor este de a asigura mobilitatea bacteriilor.
Pilii (fimbriile)
Formaţiuni ultramicroscopice, alcătuite din proteine-pilline
 funcţii:
 A. Pilii comuni, cu rol în aderenţa la ţesuturi
 B. sex pilli: ataşare şi transfer de material genetic între
bacterii
 Structuri externe ( Facultative)
Capsula (slime)
- invelis extern , sintetizat de unele bacterii in mediul natural de
viata ( conditii favorabile). De cele mai multe ori are
structura polizaharidica ( pneumococ, Klebsiella), dar
poate fi si polipeptidica ( Bacillus anthracis), sau din acid
hialuronic ( Streptococcus pyogenes ).
- Capsula are rol major in invazivitatea bacteriilor patogene,
prin protectia impotriva fagocitozei si a actiunii unor
antibiotice.
 Sporul bacterian
Formă de rezistenţă la bacterii, în condiţii nefavorabile de mediu
Metabolic inactive, se pot transforma în forme vegetative
În condiţii favorabile
 Exospori– spori externi
 Endospores
Formarea endosporilor:
 1)realinierea ADN
 2) dezvoltarea învelişului gros, rezistent
 3) eliberarea sporului, prin liza bacteriei
Învelişul sporului este alcătuit din: acid dipicolinic—5 to 10%
şi calciu
 datorită cantităţii mici de apă şi dipicolinatului de calciu
Este foarte rezistent la variaşiile de temperatură şi umiditate
Localizarea şi mărimea endosporilor:
 central
 terminal
 subterminal
 Nedeformant sau deformant
Eg. Bacillus anthracis, Clostridium spp.